BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Florin Spătaru, consilier de stat, Cancelaria prim-ministrului: Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei

    Comerţul electronic din România are potenţial de creştere, el trebuie stimulat şi de stat, crede Florin Spătaru, consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului. În plus, el spune că preţurile produselor cumpărate de pe platformele online au crescut în ultimii trei ani mai puţin decât a crescut inflaţia. 
     
    „Există potenţial de creştere pentru comerţul electronic, el trebuie stimulat. Pe de altă parte, toată legislaţia care protejează consumatorul trebuie adaptată în aşa fel încât să ţină pasul cu comerţul electronic.  Creşterea preţurilor produselor cumpărate de pe platformele online din ultimii trei ani este mai mică decât creşterea inflaţiei, ceea ce înseamnă că acest comerţ electronic poate să aducă un avantaj concret oricărui consumator, doar că acest lucru nu este întotdeauna vizibil. Relaţia dintre instituţiile publice şi acest sector trebuie intensificată. Am iniţiat un memorandum pentru a putea discuta într-un cadru interministerial acest comerţ electronic”, a spus Florin Spătaru în cadrul conferinţei ZF şi eMag eCommerce Summit. 
     
    Ce a mai declarat Florin Spătaru: 
     
    • Cred că această creştere a comerţului electronic ţine foarte mult de schimbările culturale, de modul în care privim comerţul electronic. A existat un impuls major dat de pandemie, atunci când el a salvat comerţul şi ne-a ajutat pe toţi să trecem peste acele momente dificile. După aceea am văzut o întoarcere la comerţul tradiţional, 2022 nu a fost un an foarte bun pentru comerţul electronic. Acest comerţ electronic a fost salvat de evenimente precum Black Friday, unde vânzările au fost majore. 
     
    • Avem multe lucruri de recuperat când vine vorba despre digitalizare, iar comerţul electronic beneficiază de această educaţie. Poţi face o comandă online, este mult mai uşor să faci plata prin card bancar, să nu foloseşti cash şi să poţi să te dezvolţi. 
     
    • De la comerţul electronic ne dorim o creştere a veniturilor la buget, un cadru de reglementare şi de taxare corect astfel încât să putem să oferim o piaţă concurenţială bine reglementată şi, bineînţeles, o protecţie a consumatorilor în aşa fel încât acest nou mod de a face comerţ să ducă la o protecţie a tuturor consumatorilor. 
     
    • Trebuie să creştem capacitatea de a opri la vamă aceste produse – Shein, Temu, aceste produse nu ar trebui să intre pe piaţa europeană. Produsele venite din ţări terţe trebuie să respecte aceleaşi reguli precum cele venite din ţările europene. Standardul trebuie să fie acelaşi.
    • România nu poate fi un stat izolat, iar din perspectiva comerţului urmăm şi aici acest trend al comerţului electronic, iar raportul dintre comerţul tradiţional şi cel electronic va cunoaşte o dinamică. Din ce în ce mai mult vom cunoaşte aceste cumpărături online, viaţa noastră se schimbă. Ne dorim foarte mult două lucruri: o reglementare foarte bună în aşa fel încât să existe acest cadru de taxare şi concurenţial pentru toţi jucătorii de pe piaţă şi ne dorim din ce în ce mai multe produse româneşti în acest comerţ electronic. 
     

  • PREŢURILE alimentelor, tot mai mari înainte de Paşte. Cât costă un kilogram de roşii româneşti

    Produsele alimentare sunt tot mai scumpe, odată cu apropierea Paştelui, ca în fiecare an, iar mulţi români se plâng că pur şi simplu nu mai fac faţă creşterilor de preţ.

    Atât legumele, cât şi carnea, s-au scumpit foarte mult, iar perioada de dinainte de Paşte înregistrează printre cele mai mari creşteri de preţuri.

    Primele roşii româneşti, spre exemplu, au apărut deja în pieţe, dar preţurile sunt mult prea piperate pentru mulţi dintre clienţi.

    Un kilogram de roşii româneşti costă chiar şi 50 de lei, iar preţurile ar putea să mai crească în perioada următoare.

    Şi carnea de miel este tot mai scumpă
    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, preţul la carne a crescut în ultimul an cu 10%, însă cele mai mari scumpiri au fost la carnea de porc, precum şi la cea de miel.

    Un kilogram de miel viu se vinde acum în ferme cu 25 de lei per kilogram, dar specialiştii spun că preţul va urca până la 30 de lei odată cu apropierea Paştelui.

    În pieţe e aproape imposibil să găsim carne de miel sub 40 de lei kilogramul, dar şi în acest caz se pare că preţurile vor creşte în următoarea perioadă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Mişcările de interzicere a cărnii crescute în laborator se înmulţesc în statele americane republicane

    Legislatorii din unele state americane încearcă să restricţioneze dezvoltarea sectorului cărnii crescute în laborator, opunându-se unei tehnologii susţinute de investitori ca Bill Gates şi Jeff Bezos, potrivit Financial Times. Republicanii din cel puţin 7 state au introdus legislaţie care interzice comercializarea sau distribuţia de carne cultivată.

  • Piaţa rezidenţială, din perspectiva organizatorilor de târguri imobiliare: „Creşterea TVA de la 5% la 9% ar fi trebuit să încetinească preţurile din acest an, dar în primele două luni deja am avut majorări“

    ♦ Cererea de locuinţe este în continuare ridicată şi se situează peste nivelul ofertei imobiliare actuale, ceea ce duce la o diminuare semnificativă a şanselor să se înregistreze în perioada următoare scăderi de preţuri, cel puţin pe segmentul imobilelor noi.

    Apartamentele cu două şi trei camere, situate în zonele urbane, cu design contemporan şi finisaje moderne, se numără printre preferinţele celor mai mulţi dintre vizitatorii care merg la târgurile imobiliare. Caracteristicile sustenabile sunt şi ele de interes, iar dorinţa de a cunoaşte detalii despre dezvoltator este un alt criteriu pe lista potenţialilor cumpărători de locuinţe. Sunt constatările organizatorilor a trei dintre cele mai mari astfel de evenimente din Bucureşti.

    „Familiile şi persoanele care preferă liniştea şi doresc că scape de agitaţia urbană caută în general case în zone suburbane sau rurale cu spaţii ge­ne­roase. De asemenea, la ediţia an­te­rioară a TNI s-a putut observa un trend puternic de dezvoltare de pro­iec­te imobiliare complexe în care se pune accen­tul pe eficienţa ener­getică şi oferă o gamă largă de facilităţi pentru clienţi“, spune Cristina Bercea, or­ga­ni­zatoarea Târgului Naţional Imo­biliar (TNI), care va avea loc anul acesta în două ediţii: 24-26 mai şi 20-22 sep­tembrie, la Palatul Parlamentului.

    Anul 2023 s-a încheiat într-o notă optimistă pe piaţa imobiliară, completează Cristina Bercea, fiind înregistrat un număr ridicat de tranzacţii imobiliare faţă de anii precedenţi. Cel mai probabil, românii au grăbit achiziţia imobiliară pe care o aveau în plan şi au plasat banii în imobiliare până la terminarea anului trecut, presaţi fiind de modificările fiscale anunţate să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

    „Începutul noului an se anunţă chiar mai bun decât precedentul pentru piaţa imobiliară. Datele oficiale comunicate de ANCPI referitor la numărul de tranzacţii realizate în lunile ianuarie şi februarie ne arată că piaţa imobiliară s-a maturizat şi este stabilă. În ianuarie 2024 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 37.241 de imobile, cu 3.967 mai multe faţă de perioada similară a anului trecut, iar în februarie au fost vândute, în total 53.793 de imobile, cu 16.552 mai multe faţă de luna ianuarie şi cu 6.532 mai multe faţă de luna februarie 2023.“

    Cererea de locuinţe este în continuare ridicată şi se situează peste nivelul ofertei imobiliare actuale, ceea ce duce la o diminuare semnificativă a şanselor să se înregistreze în perioada următoare scăderi de preţuri, cel puţin pe segmentul imobilelor noi.

    „La ediţia anterioară a TNI, ce a avut loc în septembrie 2023, aproximativ 30% din vizitatori au venit deja hotărâţi şi doar au finalizat procesul de achiziţie în cadrul târgului, în timp ce restul prospectau piaţa. Cu toate acestea, ţinând legătura permanent cu firmele expozante am putut constata că foarte multe tranzacţii imobiliare s-au realizat în termen de 1-2 săptămâni de la terminarea evenimentului, de către persoane ce au vizitat târgul, iniţial declarând că doar se informează, însă au mers la vizionări şi au considerat că este un moment bun de achiziţie pentru ei“, adaugă Cristina Bercea.

    Imobiliarium este un alt târg cunoscut pe piaţa imobiliară din Capitală, desfăşurarea sa migrând anul acesta către mediul online.

    „Ceea ce observăm în piaţă prin analizele făcute de site-urile de profil, dar şi prin analizele marilor agenţii şi jucători în imobiliare este că majoritatea clienţilor au profil de investitor fie la început, fie mai experimentat şi cumpără apartamente cu un randament ridicat pe zona de chirie. Vedem o încetinire majoră pe zona de credit (în 2023, 58% din tranzacţii au fost făcute fără credit), dar acest trend este combătut în 2024 de ofertele băncilor cu dobânzi fixe“, spune Mihai Cima, fondator Imobiliarium, prin firma Universum Events Architect.

    El mai remarcă şi un interes foarte mare pentru apartamentele cu trei camere, ceea ce înseamnă o maturizare a pieţei, dar şi un interes crescut pentru zona de calitate şi de construcţii sustenabile.

    „Nu se mai cumpără apartamentele cu finisări sub medie şi avem în acest moment de-a face cu o piaţă de cumpărători care se interesează despre dezvoltator, despre materialele folosite şi dacă este un proiect sustenabil din toate punctele de vedere.“

    În ceea ce priveşte preţurile din Bucureşti, Mihai Cima spune că, în zonele de business precum Promenada Mall, majoritatea apartamentelor se vând la nivel de plan, unele înainte de autorizare, la preţuri de minimum 2.500 de euro pe metru pătrat.

    „Pe zona de preţuri accesibile, cele în jurul 1.500-2.000 de euro, numărul de proiecte a devenit mic pentru cerere şi din această cauză vedem din ce în ce mai multe proiecte din acest segment că ajung să crească preţurile pe următoarele faze din proiect şi ajung de multe ori la peste 2.000 de euro. Creşterea de TVA de la 5% la 9% ar fi trebuit să încetinească creşterea preţurilor din acest an, dar în primele două luni ale anului deja am avut creşteri de preţuri şi acest lucru se întâmplă şi pe fondul unei scăderi de ofertă, din cauza numărului redus de autorizaţii.“

    Potrivit noilor legi din 2023, TVA pentru locuinţele până în 120.000 de euro a cresut de la 5% la 9%, în vreme ce, pentru cele care depăşesc această bornă, TVA este de 19%.

    Partea de livrări de locuinţe în ultimii ani a fost în scădere, dar la nivel record în 2021 faţă de ultimii zece ani. Acest lucru ar putea fi semnalul unei oferte în scădere, care poate influenţa preţul major pe anumite segmente şi zone de interes în Bucureşti în principal şi mai puţin în Ilfov.

    Organizatorii Salonului Imobiliar Bucureşti remarcă faptul că în piaţă încă există un nivel ridicat de incertitudine şi vânzări scăzute ale apartamentelor aflate în ansambluri rezidenţiale noi.

    „Mulţi jucători din piaţă ne transmit că obţin cu greu autorizaţiile necesare pentru a începe construcţia şi că se confruntă cu reticenţa potenţialilor cumpărători în a accesa un credit ori a-şi bloca lichidităţile“, spune Dora Pătraşcu, unul dintre organizatorii Salonului Imobiliar Bucureşti.

    Sunt tot mai mulţi clienţii interesaţi de produse şi servicii conexe achiziţiei unei locuinţe, precum mobilier, credite, arhitectură şi design interior sau închiriere, precum şi de clădirile verzi.

    „75% dintre vizitatorii Salonului Imobiliar Bucureşti provin din Bucureşti şi Ilfov, sunt cupluri sau părinţi cu copii studenţi, cu vârstă cuprinsă în intervalul 25-35 de ani şi venituri medii şi peste medie.“

    Anul acesta, Salonul Imobiliar Bucureşti va avea două ediţii, în perioada 26-28 aprilie şi în perioada 4-6 octombrie.

    O parte din vizitatorii Târgului Naţional Imobiliar sunt interesaţi de achiziţii imobiliare în scop investiţional în străinătate, cum ar fi în Emiratele Arabe Unite, Spania, Mexic şi Statele Unite ale Americii. Pentru această categorie de clienţi contează foarte mult rentabilitatea investiţiei, stabilitatea economico-politică a ţării alături de legislaţia şi reglementările locale.

    De altfel, profilul vizitatorului la un astfel de eveniment este extrem de diversificat şi include oameni din diferite categoriile sociale şi demografice: potenţiali cumpărători de locuinţe, persoane aflate în căutarea unei case de vacanţă, investitori imobiliari, profesionişti din industria imobiliară, cumpărători de proprietăţi de lux, dar şi oameni interesaţi de soluţii inovatoare în domeniul imobiliar.

    Este şi cazul Salonului Imobiliar Bucureşti, unde o mare parte dintre vizitatori – circa 65% – reprezintă potenţiali cumpărători ori investitori, diferenţa fiind reprezentată de cei care se decid mai greu, bifează unu-doi ani de vizite înainte de a lua o decizie de pildă.

     

    Ce urmează?

    ► Organizatorii Târgului Naţional Imobiliar spun că, în ultima perioadă, se poate observa o scădere a numărului de autorizaţii pentru construcţii noi, fapt ce a limitat oferta de noi proprietăţi pe piaţă.

    ► „Această restricţie a ofertei are ca efect creşterea cererii pentru imobilele existente, iar atâta timp cât oferta este mai limitată decât cererea, preţurile nu au cum să scadă. Ele fie se vor menţine la aceeaşi cotă, fie vor continua aprecierea uşoară înregistrată în ultimele luni“, spune Cristina Bercea, organizatoarea TNI.

    ► Şi Mihai Cima de la Imobiliarium spune că trendul pentru acest an este de creştere uşoară a preţurilor, mult mai mică faţă de anii precedenţi. Totuşi, piaţa rezidenţială rămâne una impredictibilă.

    ► „Tot ce putem spera este ca, într-un viitor nu prea îndepărtat, atât vizitatorii, cât şi expozanţii să ne transmită că ştiu ce va urma sau la ce să se aştepte. Acest lucru ar fi esenţial şi pentru noi, ca mediator dintre cerere şi ofertă“, spune Dora Pătraşcu, de la Salonul Imobiliar Bucureşti.

     

  • În vremuri tulburi, aurul bate toate recordurile: Activul preferat de refugiu al investitorilor a urcat luni până la 2265 dolari uncia

    Luni, aurul a sărit până la 2.265,73 dolari pe uncie, în creştere cu 1,6% faţă de închiderea de joi, după ce au stabilit o serie de maxime în ultimele şedinţe, scrie Bloomberg. 

    Indicatorul preferat al Fed pentru măsurarea inflaţiei subiacente – indicele principal al cheltuielilor de consum personal – s-a răcit în februarie, potrivit datelor prezentate vineri, când multe pieţe au fost închise. Acest lucru se adaugă la argumentele pentru o reducere a costurilor de împrumut, deşi banca centrală a adoptat un ton prudent.

    O serie de factori pozitivi au împins lingourile în sus cu aproximativ 14% de la jumătatea lunii februarie. Perspectiva unei relaxări monetare din partea marilor bănci centrale şi tensiunile ridicate din Orientul Mijlociu şi Ucraina au susţinut această revenire. De asemenea, băncile centrale, în special în China, au cumpărat foarte mult, în timp ce consumatorii din această ţară au cumpărat lingouri pe fondul problemelor actuale din cea mai mare economie asiatică.

    După publicarea cifrelor privind inflaţia, preşedintele Fed, Jerome Powell, a declarat că cifrele au fost “destul de conforme cu aşteptările noastre” şi că nu a existat nicio grabă de a reduce ratele. La sfârşitul acestei săptămâni, investitorii vor avea o nouă şansă de a evalua perspectivele economiei americane şi ale politicii băncii centrale, în condiţiile în care se aşteaptă ca salariile lunare să crească cu cel puţin 200.000 de persoane pentru a patra lună consecutiv.

     

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă se majorează din luna aprilie

    În această lună, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale prin care se stabileşte creşterea valorii tichetului de creşă începând cu luna aprilie, conform documentelor oficiale.

    Mai exact, este vorba despre Ordinul Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale Nr. 660 din 26 februarie 2024 publicat în Monitorul Oficial Partea I, nr. 268 din 28 martie 2024.

    Ordinul Ministerului Muncii 660/2024 prevede ca pentru semestrul I al anului 2024, începând cu luna aprilie 2022, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă este de 640 lei.

    „Pentru semestrul I al anului 2024, începând cu luna aprilie 2024, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă, stabilită potrivit prevederilor art. 33 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2018, cu modificările ulterioare, este de 640 lei”, potrivit ordinului publicat în această lună.

    Astfel, creştere prevăzută este de 20 de lei, de la 620 de lei la 640 de lei începând cu luna aprilie a anului curent.

    Valoarea nominală stabilită se aplică şi pentru primele două luni ale semestrului II al anului 2024, respectiv august 2024 şi septembrie 2024.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

     

     

     

  • VIDEO. Alexandra Olaru, Vodafone: În 27 de ani românii au vorbit prin reţeaua noastră 661 de trilioane de minute sau peste un milion de ani. Traficul de date a crescut de 94 de ori de la lansarea 4G, în 2012

    În 27 de ani clienţii Vodafone România, parte a grupului britanic cu acelaşi nume, au vorbit la telefon prin reţeaua operatorului 661 de trilioane de minute sau peste un milion de ani.

    „Vodafone e aici de 27 de ani. Şi în aceşti 27 de ani românii au vorbit, prin reţeaua noastră, 661 de trilioane de minute. (…) Românii au vorbit un milion două sute de mii de ani numai prin reţeaua Vodafone”, a declarat Alexandra Olaru, Director Legal & External Affairs, Vodafone Romania. Traficul de date a crescut din 2012, momwenrul lansării 4G, de aproape 100 de ori, a mai spus reprezentantul Vodafone. Declaraţiile au fost făcute în cadrul evenimentului IQ Digital, care a avut loc la Craiova.
     

  • BET atinge un nou maxim istoric pentru a treia zi la rând, marcând opt recorduri în zece sesiuni. Aprecieri pe Hidroelectrica (2,7%), BRD (2,1%) şi TTS (1,8%). Bursa, plus 10% anul acesta

    Joi, 28 martie 2024, indicele de referinţă BET s-a apreciat cu 0,59% la 16.929 puncte, un nou maxim istoric, al treilea la rând şi al optulea în ultimele zece şedinţe de tranzacţionare la Bursă, reiese din datele BVB.

    Principalele creşteri au fost înregistrare de Hidroelectrica (2,7%), BRD SocGen (2,1%), Transport Trade Services (1,8%), Electrica (1%), operatorul BVB (0,9%) şi Transgaz (0,9%). Scăderi au consemnat Transelectrica (-2,7%) şi Nuclearelectrica (-1,1%).

    Rulajul de la BVB a ajuns joi la 91,55 milioane de lei, sub media zilnică de anul acesta de 104 milioane de lei. Cele mai lichide acţiuni au fost Hidroelectrica (34 de milioane de lei), Banca Transilvania (10,3 milioane) şi Romgaz (7,6 milioane).

    BET a început săptămâna cu un declin de 0,3% luni, urcând cu 0,47% marţi şi 0,3% miercuri. De la început de an, benchmark-ul afişează un avans de 10,1%. Dacă luăm în calcul dividendele atribuite investitorilor, Bursa locală a crescut cu 10,65% prin prisma BET-TR.

    Prin comparaţie, indicele paneuropean are 10,8%, DAX are 10,3% la Frankfurt, iar CAC 40 are 9% la Paris.  În estul continentului, indicele polonez WIG20 a crescut cu 5,6%, în timp ce BUX de la Budapesta a urcat cu 8%. Pe Wall Street, S&P 500 şi Nasdaq Composite sunt pe plus cu 10,8%, respectiv 11% în 2024, conform MarketWatch.

     

  • Pe ce baze construim România pe care o predăm generaţiilor viitoare? Aflăm măine la conferinţa „Top 1000 cele mai mari companii din România. Noi alegem să dezvoltăm România 2024”

    15 speakeri, executivi din marile companii şi reprezentanţi ai autorităţilor, vor dezbate maăine subiecte legate de cum dezvoltăm România şi în ce sectoare trebuie să direcţionăm investiţiile pentru a avea un avantaj competitiv ca ţară, în cadrul conferinţei  „Top 1000 cele mai mari companii din România. Noi alegem să dezvoltăm România 2024”, organizată de Ziarul Financiar. Evenimentul îi aduce la aceiaşi masă pe cei mai mari investitori din Români, români şi străini, cele mai mari companii din sectoare cheie, cei mai mari angajatori locali, alături de reprezentanţi din bănci şi ministere. Pe parcursul a două paneluri dar şi discuţii “one on one” aceştia vor răspunde la întrebări legate de cum facem din România o destinaţie de investiţii, care sunt punctele forte şi cum folosim lecţiile învăţate în ultimii 35 de an în următorii ani. Aflăm care sunt liderii economiei locale şi ce anume a stat la baza dezvoltării acestor afaceri.

    De ce are nevoie o companie pentru a face business în România : infrastructură, decizii rapide din partea autorităţilor, şcoli profesionale,  ajutoare de stat? Cum deschidem şantiere de investiţii în toate regiunile României? Cum profităm de tehnologie şi digitalizare pentru a accelera dezvoltarea României? Sunt alte câteva  întrebări la care vor răspunde speakerii în cadrul evenimentului.

    Ştefan-Radu Oprea, ministrul economiei sau Ştefan Vuza, cel mai puternic antreprenor de pe Bursă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex Borzeşti, sunt doar câţiva din speakerii prezenţi la acest eveniment.

    ZF  a lansat alături de Deloitte catalogul top 1000 cele mai mari companii din România,  ajuns la ediţia a şaptea. 

    Primele 1.000 de companii locale au avut în 2022 un rezultat net (calculat ca diferenţă între profit şi pierderi) de 68 mld. de lei, faţă de 224 mld. lei rezultatul net al celor 681.000 de firme cu bilanţ depus şi cu cifră de afaceri mai mare ca zero în 2022, potrivit datelor transmise către ZF de Registrul Comerţului. Firmele din top 1.000 păstrează constant, de şapte ani,  o pondere de 22-23% din numărul total de angajaţi din România. 

  • Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România: Piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei

    România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al gigantului american MSD (Merck Sharp & Dohme), dintr-un coş de ţări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, ţările din Balcanii de Vest, Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. Astfel, potenţialul ţării este unul important, iar accesul la medicamente şi vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România.

    „România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia şi restul ţărilor din Balcanii de Vest, precum şi Croaţia, Slovenia şi Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel naţional. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piaţa din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate şi a ritmului de adopţie a inovaţiei în beneficiul pacienţilor”, a spus Marcelo Pascual Morales.

    Reprezentantul MSD România menţionează că în ultimii ani se vede o evoluţie pozitivă a pieţei farmaceutice din România, susţinută de strategii naţionale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuşi, fără a stabili nişte priorităţi clare şi fără a finanţa aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităţilor să nu fie atinse, spune el.

    „Este imperativ ca nevoile pacienţilor şi ale sistemului medical sa se reflecteze in alocările bugetare, subfinanţarea conducând implicit la o evoluţie nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorităţi. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenţi”, a precizat Marcelo Pascual Morales.

    Chiar oncologia, una dintre afecţiunile cu o creştere semnificativă ca incidenţă în ultimii ani, este afectată de lipsa finanţării, mai crede oficialul MSD.

    „Costul inacţiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educaţiei. La nivel de familie şi comunitate pierderile sunt imense şi adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potenţiali de viaţă pierduţi doar din cauza acestei maladii”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

     

    Piaţa locală, în creştere

    Oficialul MSD România spune că pe piaţa locală compania a înregistrat o „performanţă robustă”, creşterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV şi vaccinuri.

     

    „MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare şi biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecţioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) şi diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii şi adulţi, ca de exemplu vaccinul împotriva infecţiei cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecţia cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecţiei pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales.

    În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer aşteaptă unda verde pentru intrarea pe piaţa locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele.

    „O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce îşi propune să reducă substanţial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate şi societate”, a adăugat reprezentantul MSD.

    MSD este compania care pune pe piaţă vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. Pentru populaţia sub 18 ani, vaccinul este gratuit, iar pentru persoanele între 19 şi 45 de ani serul de imunizare este compensat 50% începând cu decembrie 2023.

    În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienţii care au acces la terapii noi.

    „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieţei locale având în vedere tendinţele şi dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toţi actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluţii pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA şi disponibilitatea efectivă pentru pacienţi a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.