În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.
Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.
Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.
Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.
Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.
Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.
O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.
Conform studiului, cei mai mulţi intenţionează să cheltuie cu această ocazie între 100 şi 250 de lei (44%), în timp ce aproape 32% scot din buzunare între 251 şi 500 de lei, iar 16% cheltuie peste 500 de lei.
Deşi în oraşele mici intenţia de cumpărare este mai mare, suma medie pentru cadouri este mai mică decât în oraşele cu peste 100.000 de locuitori.
Ca tendinţă, lista de cadouri a Moşului seamănă cu cea de anul trecut, cele mai căutate fiind dulciurile (72,5%), jucăriile (45,3%) şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte (40,3%). La aceasta, se adaugă fructele, cosmeticele/parfumurile sau cărţile. De asemenea, au fost menţionate şi cadouri precum bijuterii, electrice/electronice/electrocasnice, smartphone/tabletă sau excursii/călătorii. Moşul aduce şi bani (4,4%).
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Încrezătoare în beneficiile pe care natura le poate aduce în ştiinţă, mama a pus bazele Cosmetic Plant în 1991. A început să lucreze singură, într-un spaţiu de circa 40 mp, folosindu-se de un malaxor creat de un inginer clujean dintr-o oală de fiert rufe”, povesteşte Susana Laszlo, acţionar şi director general al Cosmetic Plant, despre fondatoarea companiei, Ileana Mester. Abia şase ani mai târziu, odată cu achiziţionarea primelor utilaje profesionale, a făcut pasul către o afacere modernă şi, adăugând treptat câte un nou echipament, compania s-a dezvoltat. Cosmetic Plant a încheiat 2016 cu o cifră de afaceri de 10,4 milioane de lei, în creştere cu 17% faţă de anul precedent, iar în primele nouă luni ale acestui an a înregistrat o creştere de 10,6%. În acelaşi interval profitul a înregistrat un avans de 9,7%.
„Eu am început să mă implic în afacere prin 1995, în plină dezvoltare a companiei, când mama începuse să simtă nevoia unei echipe. După decesul ei, în 2009, am preluat integral conducerea firmei”, adaugă Laszlo. Investiţia iniţială a fost de circa 1.000 de dolari, iar de atunci dezvoltarea companiei a absorbit un buget de peste 2 milioane de euro, sumă care a acoperit şi investiţia în actualul sediu al firmei, de circa 750.000 de dolari, care include fabrica, depozitul şi birourile administrative. Potrivit antreprenoarei, evoluţia companiei s-a datorat şi creşterii permanente a gradului de tehnologizare a liniei de producţie şi a dezvoltării portofoliului.
„Elementul principal care ne diferenţiază pe piaţă este dat de faptul că am creat dintotdeauna produse la un preţ accesibil, chiar şi pentru clienţii cu venituri mici şi mijlocii”, spune Susana Laszlo despre poziţionarea companiei. Practic, toate gamele tradiţionale Cosmetic Plant au la bază câte un ingredient activ natural autohton – gălbenele, cătină, muşeţel, măceşe, busuioc, salvie; „am menţinut convingerea fondatoarei companiei, conform căreia natura completează ştiinţa”, adaugă Susana Laszlo. În ceea ce priveşte gamele moderne, Cosmetic Plant se concentrează pe provenienţa ingredientelor şi extractelor naturale, fiind preferate culturile de plante organice, pentru a dezvolta formule fără parabeni, parafine, siliconi şi coloranţi.
Gama Cosmetic Plant este disponibilă în propriul magazin online, „probabil singurul magazin în care sunt disponibile toate produsele noastre”, spune Laszlo. Pe lângă acesta, produsele se mai găsesc şi în reţelele de hipermarketuri Cora, Auchan şi Carrefour, în drogheriile DM, dar şi în farmaciile Catena şi Remedia, diverse farmacii independente şi magazine naturiste din ţară. În total, estimează Laszlo, produsele companiei pe care o conduce se pot cumpăra din peste 8.500 de puncte de desfacere, dintre care aproximativ 62% sunt farmacii şi magazine naturiste, iar restul de 38%, în reţelele de hipermarketuri, supermarketuri şi magazine de specialitate şi drogherii.
Deşi nu deţine informaţii în ceea ce priveşte valoarea bonului mediu la nivel naţional, Laszlo spune că în propriul magazin online cheltuiala medie a fost de circa 110 lei în primele 9 luni ale acestui an. În prezent, Cosmetic Plant comercializează 110 produse împărţite în 16 game sortimentale, iar printre cele mai vândute se numără cele cu gălbenele şi cătină, alături de gamele pentru protecţie solară şi anticelulită. „Consumatorul fidel al Cosmetic Plant este o femeie modernă, cu vârstă cuprinsă între 30 şi 55 de ani, preocupată să aleagă produse cosmetice cu un bun raport preţ/calitate”, descrie Laszlo tipologia clientelei.
Dintre cele mai recente investiţii, Susana Laszlo enumeră bugetele alocate pentru achiziţia a patru utilaje, o investiţie 1,4 milioane lei şi un malaxor de 150 litri pentru preparat şampoane. Compania se află în plină retehnologizare, proces început în 2017 şi finanţat în totalitate din resurse proprii. Anul acesta, producătorul de cosmetice a participat la diverse târguri internaţionale de specialitate în Republica Moldova şi Ungaria, iar momentan firma se pregăteşte pentru pentru Cosmoprof Asia, organizat la Hong Kong.
Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.
Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.
Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.
Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.
Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.
Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.
O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.
“Alegerea domeniului a fost dictată de pasiune. Mă interesa foarte tare cosmetica naturistă şi mi-am deschis un blog pe tema asta, unde am început să scriu despre produsele pe care mi le făceam singură acasă din ingrediente naturale“, povesteşte tânăra de 26 de ani. S-a format o comunitate de cititori în jurul blogului, iar la un moment dat cineva a întrebat-o dacă poate să îi trimită prin poştă unul dintre produsele făcute de ea.
Abia atunci şi-a dat seama că ar putea da startul unei afaceri şi a început să vândă prin intermediul blogului, care ulterior s-a transformat în magazin online. ”Am participat la un prim târg handmade în Constanţa, pentru a putea interacţiona direct cu clienţii, şi, după această perioadă de testare, în 2010, am început afacerea propriu- zisă“, povesteşte tânăra antreprenoare.
A plecat la drum cu 5.000 de euro, bani investiţi în crearea unui mic atelier de producţie de săpunuri şi cosmetice naturale în propria locuinţă, în comuna Ghidăreşti din Constanţa. ”Când am început eram într-un total pionierat în acest domeniu în România, nu prea erau producători de săpunuri şi cosmetice naturale realizate manual, practic, în regim artizanal. Între timp, în decursul anilor au apărut o mulţime de alţi mici producători cu acelaşi profil, însă noi suntem parte din generaţia iniţială care a adus acest trend al cosmeticelor naturale handmade în România“, spune Ioana Matei.
Principalele categorii de produse comercializate în prezent de Jovis Handmade Beauty sunt săpunurile naturale, şampoanele solide, serurile faciale şi produsele pentru hidratarea corpului. Printre cel mai bine vândute sunt săpunurile şi şampoanele solide, ambele cu preţ mediu de 13,5 lei, spune tânăra. În linii mari, valoarea bonului mediu este de 100 de lei. Potrivit ei, cei mai mulţi clienţi sunt femeile cu venituri şi educaţie peste medie, persoane preocupate de un stil de viaţă sănătos, pentru ele şi familia lor. ”De când am început afacerea ne-am propus să menţinem preţurile la un nivel cât mai accesibil, iar asta şi din raţiuni personale, nu numai de business“, spune antreprenoarea.
Unul dintre motivele pentru care a devenit pasionată de prepararea propriilor cosmetice naturale acasă a fost şi faptul că produsele de acest tip aflate atunci pe piaţă erau prea scumpe pentru bugetul său de studentă. ”Pe atunci domeniul era abia la început la noi în ţară şi apăruseră timid câteva magazine online care comercializau produse naturiste. Aşa că eu mi-am propus să menţin preţurile la o valoare medie spre mică pentru nişa aceasta, astfel încât să fie accesibile cât mai multor oameni“, explică Ioana Matei.
Printre cele mai recente investiţii în afacere s-a numărat şi schimbarea site-ului şi imaginii produselor, buget plasat la circa 1.500 de euro. Anul trecut, afacerea de familie, în care tânăra este responsabilă de dezvoltarea conceptului şi marketing, iar mama sa de producţie, a avut vânzări de circa 32.000 de euro. ”Noi suntem pilonii principali, iar în perioadele încărcate mai aducem ajutoare, dacă este nevoie“, adaugă ea.
Printre planurile sale pe următoarea perioadă se numără şi prezenţa în cât mai multe oraşe şi magazine, în contextul în care majoritatea vânzărilor vin din online. ”Foarte multă lume ne întreabă unde poate găsi produse Jovis în magazine fizice, deci extinderea reţelei de distribuţie este o prioritate“, precizează antreprenoarea. Pe de altă parte, pe termen lung, Ioana Matei şi-ar dori ca afacerea să rămână în continuare în familie şi să îşi construiască o fabrică în comuna Ghindăreşti, pentru a avea mai mult spaţiu; în cele din urmă, ar urma şi pasul spre piaţa internaţională. ”Am primit mai multe cereri în acest sens, dar până acum nu am fost pregătiţi pentru export“, declară ea.
Spune că cel mai dificil moment în parcursul antreprenorial a fost începutul, când nu avea cunoştinţe despre ce presupune înfiinţarea unei afaceri şi i-a fost greu cu ”descurcarea iţelor legislative şi realizarea analizelor fizico-chimice, microbiologice şi dermatologice necesare pentru punerea pe piaţă a produselor. Răbdarea şi perseverenţa au fost soluţiile“. Din scurta sa experienţă antreprenorială, Ioana Matei consideră că un om de afaceri trebuie să aibă viziune, pasiune şi foarte multă perseverenţă. ”Să îi placă foarte mult domeniul în care activează, să nu se lase descurajat de multele dificultăţi care inevitabil vor apărea, să se înconjoare de oameni de la care are ce învăţa, să aibă încredere în sine şi să fie pregătit să muncească mult“, sunt sfaturile sale pentru antreprenorii aflaţi la început de drum. Iar cunoştinţele în domeniu par să-i fi fost utile şi pe alte planuri profesionale.
Având studii de ecologie şi experienţă în fabricarea săpunului, Ioanei Matei i-a venit ideea să folosească în producţie reciclarea uleiului alimentar uzat (foarte nociv pentru mediu) în produse de curăţenie pentru casă – de pildă săpun şi detergent. Conform ei, proiectul i-a adus nominalizarea printre cei cinci finalişti pe Europa ai competiţiei Young Champions of the Earth organizată de ONU. ”Din păcate, proiectul nu a mers mai departe în următoarea etapă, însă este o disctincţie importantă, de care sunt mândră“, declară tânăra antreprenoare.
În ultimii ani, românii au devenit mai interesaţi de produsele naturiste. Practic, au fost importate tendinţele internaţionale în materie de consum, foarte orientate către produsele sănătoase. în plus, şi creşterea nivelului de trai, respectiv a consumului a avut o influenţă puternică. Piaţa online de produse naturiste de pe plan local, estimată la circa 25 milioane de euro în 2016, este foarte fragmentată şi doar în ultimii trei ani s-au înfiinţat mai multe start-up-uri pe această nişă.
Românii au cheltuit anul trecut 816 milioane de euro pe produse cosmetice, de îngrijire şi de parfumerie, cu aproape 7% mai mult decât în 2015, potrivit calculelor ZF făcute pe baza informaţiilor oferite de jucătorii din piaţă. Creşterea a fost de circa trei ori mai mare decât în urmă cu un an, iar cel mai puternic avans îl au vânzările de produse de lux, care au cunoscut creşteri constante în ultimii ani.
Vânzările directe reprezintă circa un sfert din totalul pieţei. în prezent, piaţa de cosmetice din România este una dintre cel mai puţin dezvoltate din Europa şi din regiune; la o populaţie de circa 20 de milioane de oameni şi o piaţă de 816 de milioane de euro, cheltuiala medie per capita este de circa 40 de euro pe an, respectiv 3,3 euro pe lună.
„Suntem încântaţi să finalizăm această tranzacţie şi să mergem mai departe alături de partenerul nostru strategic, îmbinând tradiţia britanică a celor de la Burberry în ceea ce priveşte inovaţia şi designul, cu expertiza companiei Coty în produsele cosmetice de lux. Abilitatea Coty de a dezvolta şi a aduce pe piaţă mărci din industria frumuseţii va conduce Burberry Beauty într-o nouă fază de dezvoltare şi de creştere”, a declarat Camillo Pane, Chief Executive Officer în cadrul Coty.
„Ca marcă iconică de lux, Burberry se potriveşte perfect cu portofoliul Coty Luxury, care include mărci de lux din industria frumuseţii, relevante la nivel global. Suntem într-o poziţie unică pentru a duce Burberry Beauty la nivelul următor. Acesta reprezintă un alt pas important în construirea diviziei de lux din cadrul Coty”, a adăugat Edgar Huber, preşedintele Coty Luxury.
“După luni de muncă grea pentru a asigura o tranziţie lină, suntem încântaţi de faptul că am început acest parteneriat strategic, care aduce laolaltă o vastă experienţă şi expertiză în industria frumuseţii. Compania Burberry este foarte mândră de ceea ce a realizat în ultimii patru ani şi aşteptăm cu nerăbdare să construim în continuare pe baza acestei fundaţii, cu sprijinul Coty”, a adăugat şi Marco Gobbetti, Chief Executive Officer în cadrul Burberry.
Coty va fi responsabilă la nivel global de direcţia strategică a portofoliului dezvoltat, valorificând capacităţile sale globale în strategia de frumuseţe, inovare, distribuţie şi de piaţă, lucrând în parteneriat cu Burberry, care va fi responsabilă de partea creativă. Produsele de frumuseţe Burberry vor fi vândute la retaileri de lux, la nivel global, precum şi în magazinele Burberry şi pe canale digitale.
Prin înţelegerea anunţată luni, Unilever cumpără compania despre care se spune că are cea mai rapidă creştere din Coreea de Sud, prin brandul AHC de creme şi alte produse destinate pielii. Carver este prezentă, de asemenea, pe piaţa din Asia de Nord, una dintre cele mai mari pieţe de produse de îngrijire a pielii, la nivel mondial, a transmis Unilever.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro