BusinessMagazin

Tag: controale

  • Care sunt cele mai mari probleme ale antreprenorilor din România

    Alături de acestea, ei au numit şi probleme care ţin de resursele umane, cum ar fi angajarea, pregătirea şi menţinerea personalului (26,37%), creşterea nivelului cheltuielilor salariale (25,54%), inflaţia (21,9%), concurenţa produselor din import (19,71%).

    Întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (19,62%), calitatea slabă a infrastructurii (18,16%), costurile ridicate ale creditelor (15,24%), instabilitatea relativă a monedei naţionale (13,14%), accesul dificil la credite (12,5%), neplata facturilor de către instituţiile statului (11,41%), diminuarea cererii la export (10, 04%), obţinerea consultanţei şi training-ului necesare firmei (8,58%)şi cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar (4,65%) – sunt celelalte probleme identificate după interogarea respondenţilor din studiu.

    Analiza a fost realizată prin investigarea pe bază de chestionar a unui număr de 1.096 de firme – micro, mici şi mijlocii – din toate ramurile de activitate, categoriile de vârstă şi regiunile de dezvoltare ale României.

  • Inspectorii Antifraudă Fiscală îşi vor înteţi controalele în târgurile specifice „lunii cadourilor”

    Controalele au fost programate astfel „ca urmare a intensificării anumitor activităţi economice specifice care prezintă riscuri în ceea ce priveşte manifestarea unor fenomene circumscrise fraudelor fiscale şi vamale, cu ocazia Sărbătorilor de Iarnă”.

    Inspectorii Antifraudă vor urmări cu precădere fluxurile de bunuri provenite din achiziţii intracomunitare sau din import, în vederea identificării riscurilor determinate de comportamentul fiscal al destinatarilor înscrişi în documentele de transport, de provenienţă şi în documentele vamale. „Activităţile de monitorizare şi de analiză de risc au fost deja demarate, urmând ca informaţiile obţinute să fie valorificate pe parcursul acestor acţiuni operative”, precizează DGAF.

    De asemenea, în programarea acţiunilor s-a ţinut cont de constatările obţinute în operaţiunile „Cristal” şi „Helios”. „O atenţie deosebită se va acorda centrelor comerciale şi zonelor cu risc fiscal semnificativ în care s-au constatat cele mai multe abateri”, avertizează DGAF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană aprobă prelungirea controalelor la frontiere în interiorul Spaţiului Schengen

    Comisia Europeană a aprobat marţi o nouă prelungire a controalelor la frontiere situate în interiorul Spaţiului Schengen, informează site-ul cotidianului Le Figaro.

    În contextul afluxului de imigranţi extracomunitari, cinci state membre Schengen – Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia – au introdus în 2015 controale la frontiere.

    Măsurile excepţionale vor expira pe 12 noiembrie, dar Comisia Europeană a aprobat marţi prelungirea acestora pentru trei luni.

    “Comisia Europeană fixase obiectivul revenirii la normalitate, adică la eliminarea controalelor, până în decembrie 2016. Dar condiţiile nu sunt întrunite pentru normalizarea situaţiei. Încă suntem departe de obiectiv”, a declarat prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans.

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fiscul a început controalele în bănci, investigând vânzările de credite neperformante

    „Suntem în analiză în momentul de faţă în domeniul bancar şi avem controale în curs. Nu pot să vă dezvălui care este astăzi stadiul, dar vă spun că sunt consecinţe majore”, a precizat oficialul ANAF, într-o conferinţă de specialitate.

    „Vă dau un exemplu cu portofoliile de credite care se vând. Băncile au venit cu ideea că pentru a putea valorifica un credit care este neperformant trebuie să îl pună într-un pachet cu credite performante, astfel încât să creeze un pachet cât mai atractiv pentru un eventual investitor. S-au vândut, astfel, pachete de credite de 100 de milioane de euro, deci o sumă facilă pe tranzacţiile care se realizează, la randamente de 5-7%. Au vândut un pachet de 100 milioane de euro unei companii, cu 5-7 milioane euro. Diferenţa de 95-93 milioane euro ar reprezenta cheltuială deductibilă. Au fost pierderi, asta înseamnă că şi-au diminuat profitul”, a spus Ionuţ Mişa.

    El a subliniat că firma căreia i-a fost vândut portofoliul de credite era, de fapt, o filială a băncii înregistrată în regim offshore. „Compania către care a vândut era o companie filială. Practic, banca era acţionar 100% în acea companie, care avea birourile într-un offshore”, a arătat oficialul. El a menţionat că „sunt situaţii în care este demonstrat că creditul respectiv a fost utilizat într-un circuit fraudulos şi, mai mult decât atât, nu s-au respectat normele proprii ale băncii care l-a acordat. Deci, banca a dat un credit în contradicţie cu normele proprii şi, mai mult decât atât, se demonstrează în instanţă prin hotărâre definitivă că a intrat într-un circuit evazionist. Cu toate acestea, faptul că nu şi-a recuperat acel credit, cheltuiala generată cu creditul se consideră cheltuială deductibilă. Şi astfel se scade din profitul pentru care trebuie să plătească impozit în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Theresa May respinge sistemul de imigrare selectivă bazată pe punctaj

    Theresa May, premierul Marii Britanii, a decis respingerea sistemului de imigrare selectivă bazată pe punctaj, în ciuda promisiunilor susţinătorilor campaniei Brexit din cadrul Guvernului britanic de a implementa astfel de controale în cazul imigranţilor veniţi din UE, informează Reuters online.

    Deşi Theresa May a susţinut rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, a promis iniţierea negocierilor pentru ieşirea statului britanic din cadrul Blocul comunitar european.

    Aceasta a declarat că un sistem de imigrare selectivă bazată pe punctaj este dificil de administrat şi nu există o “soluţie miraculoasă” la problema imigraţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Măsurile pe care le ia Germania după atentatul din Nisa. Ce se întâmplă la graniţe

    Germania va înăspri controalele pe aeroporturi, precum şi la punctele de trecere rutiere şi feroviare la graniţa cu Franţa după atentatul terorist de la Nisa, a informat vineri poliţia federală germană, relatează Reuters.

    “În coordonare cu forţele de securitate franceze, poliţia federală germană îşi înăspreşte controalele în ceea ce priveşte traficul transfrontalier către Franţa”, a precizat poliţia într-un comunicat.

    Cel puţin 84 de persoane au fost ucise şi zeci au fost rănite joi noaptea, după ce un bărbat înarmat, identificat oficial ca fiind un franco-tunisian în vârstă de 31 de ani, a intrat cu un camion în mare viteză în mulţimea adunată pe esplanada Promenade des Anglais din Nisa pentru a asista la focurile de artificii de Ziua Naţională a Franţei. Autorităţile franceze au afirmat că este vorba despre un atentat terorist.

     

     

     

  • Masurile pe care le ia Germania după atentatul din Nisa. Ce se întâmplă la graniţe

    Germania va înăspri controalele pe aeroporturi, precum şi la punctele de trecere rutiere şi feroviare la graniţa cu Franţa după atentatul terorist de la Nisa, a informat vineri poliţia federală germană, relatează Reuters.

    “În coordonare cu forţele de securitate franceze, poliţia federală germană îşi înăspreşte controalele în ceea ce priveşte traficul transfrontalier către Franţa”, a precizat poliţia într-un comunicat.

    Cel puţin 84 de persoane au fost ucise şi zeci au fost rănite joi noaptea, după ce un bărbat înarmat, identificat oficial ca fiind un franco-tunisian în vârstă de 31 de ani, a intrat cu un camion în mare viteză în mulţimea adunată pe esplanada Promenade des Anglais din Nisa pentru a asista la focurile de artificii de Ziua Naţională a Franţei. Autorităţile franceze au afirmat că este vorba despre un atentat terorist.