BusinessMagazin

Tag: construire

  • Amazon investeşte 2,5 miliarde de euro în Europa: Gigantul va construi centre de date în Spania în 2022

    Gigantul american Amazon plănuieşte să investească 2,5 miliarde de euro în regiunea spaniolă Aragon pentru a deschide noi centre de date la mijlocul anului 2022, conform unui anunţ al companiei, citat de CNBC.

    Amazon Web Services, divizia de cloud computing, a anunţat că investiţia se va derula pe o perioadă de zece ani.

    Investiţia de 2,5 miliarde de euro include cheltuielile necesare, construcţia centrelor, importul echipamentelor şi cheltuieli operaţionale, precum salariile celor 1.300 de oameni pe care compania îi va angaja odată cu realizarea proiectului.

    Amazon Web Services are prezenţă în Spania încă din anul 2012 şi plănuieşte să-şi extindă infrastructura pentru a putea găzdui volume mai mari de date în Spania, pentru clienţii care doresc acest lucru.

  • Cum arată maşina care sperie piaţa auto mondială, şi de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Strabag a câştigat un contract de 30 mil. euro ca să construiască un pod peste Someş. „Deşi datoria publică este în creştere, guvernul plănuieşte să continue investiţiile în infrastructură“

    ♦ Strabag estimează că are o cotă de piaţă de 4% în sectorul construcţiilor de drumuri în România.

    Constructorul austriac Strabag şi-a majorat cifra de afaceri de pe piaţa locală cu 12% în 2020, ajun­gând la 870 de milioane de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul a urcat de la 1 la 24 de mi­lioa­ne de lei, iar borna de 1.000 de an­gajaţi a fost depăşită, după ce au fost recrutaţi aproape 150 de oameni noi.

    „Strabag a câştigat contractul pentru construirea unui pod peste râul Someş, în zona de vest a României, la Satu Mare. Contractul, în valoare de aproximativ 30 mil. euro (142 mil. lei), a fost semnat la începutul lunii aprilie cu reprezentanţii municipalităţii“, se arată în raportul financiar al grupului, aferent anului 2020.

    Aceeaşi companie a câştigat şi un contract pentru construirea unei alte secţiuni din autostrada A3 (auto­strada Transilvania), o secţiune de 4,5 kilometri de la Ungheni la Târgu Mureş. Durata lucrărilor este de 18 luni, iar contractul are o valoare de 40 mil. euro (192 mil. lei), fiind atribuit de CNAIR.

    România a fost una dintre ţările în care Strabag a produs cel mai mult asfalt în 2020, alături de Germania, Austria, Polonia şi Cehia. Alături de Croaţia şi Cehia, România a fost, totodată, una dintre ţările în care numărul de angajaţi ai Strabag a crescut pe parcursul anului trecut.

    România a contribuit cu 2% la volumul total al producţiei realizate de Strabag în 2020.

    „Sectorul construcţiilor (din România – n. red.), care a fost cel mai puţin afectat de criza COVID-19, este finanţat în principal de stat şi de Uniunea Europeană. Deşi datoria publică este în creştere, guvernul plănuieşte să continue investiţiile în infrastructură, susţinute de fonduri UE, pentru a stimula revenirea economică“, mai arată acelaşi raport.

    Strabag estimează că are o cotă de piaţă de 4% în sectorul construcţiilor de drumuri în România. Austriecii mai menţionează că, atât în România, cât şi în Bulgaria, sunt blocate licitaţiile pentru construcţia de clădiri, compensând însă cele din infrastructură, în special în sectorul feroviar. Competiţia agresivă a companiilor din China şi Turcia este amintită ca o problemă.

    Din portofoliul Strabag fac parte Sky Tower, cea mai înaltă clădire de birouri din România, şi mai multe proiecte de infrastructură, precum autostrada Deva – Orăştie, modernizarea aeroportului Baia Mare şi a căii ferate Simeria – Vinţu de Jos sau reabilitarea DN6 Craiova – Drobeta-Turnu Severin.

    În prezent, Strabag construieşte, printre altele, Catedrala Mântuirii Neamului din Bucureşti pentru Patriarhia Română şi pasajul de la Mogoşoaia peste DN 1A. Compania austriacă a construit şi noua fabrică de cutii de viteze a Daimler de la Sebeş.

    Strabag activează pe piaţa românească din 1991, dar sediul firmei din Bucureşti a apărut în anul 1994. Astăzi, grupul de firme Strabag are filiale în toate regiunile importante din România.

    Compania austriacă îşi desfăşoară activitatea în toate sectoarele de construcţii, cu precădere în sectoarele de infrastructură de transport şi construcţii de drumuri şi construcţii civile, precum şi în proiecte de construcţii de mediu.

    Dincolo de construcţii, austriecii de la Strabag controlează în România şi hotelul de cinci stele JW Marriott din Bucureşti, pe care tot ei l-au ridicat.

     

  • INS: Aproape 15.000 de autorizaţii de construire, emise în primele 4 luni ale anului

    Conform INS, în primele patru luni ale acestui an s-au înregistrat creşteri ale autorizaţiilor de construire emise pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare: Sud-Muntenia (+796 autorizaţii), Bucureşti-Ilfov (+581), Vest (+575), Nord-Est (+530), Nord-Vest (+466), Sud-Est (+389), Centru (+362) şi Sud-Vest Oltenia (+256).

    În luna aprilie 2021 s-au eliberat 4.681 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+5,0%), cu o suprafaţă utilă totală de 1003105 mp (-11,9%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68% sunt pentru zona rurală.

    „În luna aprilie 2021 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+225 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această
    creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+150 autorizaţii), Bucuresti-Ilfov (+54), Nord-Est si Centru (+50, fiecare) şi Nord-Vest (+21). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-73 autorizaţii), Sud-Muntenia (-18), Sud-Vest Oltenia (-9)”, arată INS.

    Conform INS, în luna aprilie 2021 s-au eliberat 656 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-1,5%), în suprafaţă utilă totală de 259699 mp (-5,4%). Comparativ cu luna precedentă, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o scădere (-14955 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale.

    În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-28949 mp), Vest (-28276), SudEst (-22638) şi Nord-Vest (-18350). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucuresti-Ilfov (+54687 mp), Nord-Est (+12818), Sud-Muntenia (+9587) şi Sud-Vest Oltenia (+6166).

    Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în aprilie 2021 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+104,4%) cât şi a suprafaţei utile totale (+56,3%). De asemenea, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+65,7%) cât şi a
    suprafaţei utile totale (+39,1%), comparativ cu aprilie 2020.

  • Cine este românul care a construit cel mai mare LANŢ DE CAFENELE din ţară. Face milioane de euro vânzând cafea de 5 lei

    După aproximativ cinci ani de la lansarea lanţului de cafenele 5 To GO, Radu Savopol şi-a păstrat obiceiul de a-şi începe dimineaţa cu o cafea băută într-o locaţie a reŢelei şi pe cel de a întreba, la finalul interviului, „Unde sunt birourile voastre?”, pentru a identifica noi locaţii de dezvoltare. Ambiţiile sale au dobândit însă noi dimensiuni. 

     „Am reuşit să fac câte un 5 To Go atât în apropiere de locul în care stau în Bucureşti, cât şi la parterul blocului în care stau la Sinaia” răspunde râzând antreprenorul, întrebat dacă îşi începe în continuare ziua într-o locaţie 5 To Go, aşa cum povestea în primul interviu acordat revistei Business MAGAZIN.

    Acesta se derula în toamna lui 2015, undeva pe bulevardul Pache Protopescu al Capitalei, în a doua locaţie a lanţului. Articolul rezultat în urma acestuia, „Antreprenorul care a lansat conceptul de cafea la preţ fix în România”, a fost urmat de multe altele, în contextul în care ştirile legate de dezvoltarea lanţului românesc de cafenele nu au contenit să apară.

    Unităţile 5 To Go s-au deschis din ce în ce mai des, mai întâi în Capitală, apoi şi în alte oraşe ale ţării; grupul a depăşit pragul veniturilor de 1 milion de euro în al doilea an de funcţionare; în 2017 antreprenorul a decis să renoveze o clădire istorică din centrul Capitalei şi să o transforme în Dialogue Social Bar (un spaţiu dedicat mai ales evenimentelor corporatiste),  iar numărul cafelelor vândute în paharele 5 To Go a ajuns, de-a lungul celor patru ani, la peste 6,5 milioane. Interviul se desfăşoară de această dată în biroul lui Savopol, aflat deasupra Dialogue, ce se întinde pe 100 mp în zona Piaţa Rosetti.

    Modul în care unităţile 5 To Go au împânzit oraşele ţării se vede cel mai bine în harta aflată la intrarea în birou: pe parcursul a patru ani, 5 To Go a devenit cel mai mare operator de cafenele din România – 95 la finalul anului trecut – şi, potrivit antreprenorului, cel mai mare brand local european tot în funcţie de acest criteriu. Anul trecut, grupul 5 To Go genera afaceri de 5,5 milioane de euro, iar pentru anul acesta şi-au propus să ajungă la o cifră de afaceri de 8 milioane de euro, odată cu atingerea obiectivului de a deschide 50 de noi unităţi. Pe termen lung însă, Radu Savopol vrea să facă din brandul dezvoltat de el şi de partenerul său de afaceri, Lucian Bădilă, „un lider regional”.

    Cititi aici intreaga poveste a lui Radu Savopol

     

     

     

     

  • Povestea omului care a mers la culcare SĂRAC şi NECUNOSCUT iar a doua zi tot internetul vorbea despre el

    Unii muncesc o viaţă întreagă pentru a-şi construi o carieră, în timp ce altora le bate succesul la uşă când se aşteaptă mai puţin, şi ajung vedete peste noapte. 

    Este şi cazul rapperului Post Malone, care a ajuns în topuri când nimeni nu îi dădea vreo şansă.  

    Povestea de succes a lui Post Malone începe în noaptea de 4 februarie 2015, când acesta a încărcat pe internet melodia “White Iverson” pe pagina sa de SoundCloud. Când a mers la culcare, era un simplu anonim falit. Totuşi, peste noapte, piesa i-a schimbat viaţa.

    În adolescenţă, Malone a interpretat o serie de hituri ale unor celebre trupe rock, şi a realizat de asemenea videoclipuri pe care le-a publicat pe YouTube şi Vine. După terminarea liceului s-a mutat în Los Angeles. Între două sesiuni de Minecraft, el obişnuia să cânte la chitara hituri de la Queen şi Frank Sinatra. Numele Post Malone a venit de la un generator de rap-name online.

    În cele din urmă a început să lucreze cu producătorii FKi 1 şi Rex Kudo pe melodii care îmbinau hip-hop cu melodiile cu influenţe rock şi folk, White Iverson fiind una dintre acestea. Traiectoria carierei sale a fost neobişnuit de accelerată. În câteva lunia ajuns să colaboreze cu artişti precum Justin Bieber şi Kanye West.

    Albumul său de debut, Stoney, din 2016, a avut un succes uriaş. Melodiile erau pline de viaţă. De acelaşi success s-a bucurat şi ultimul album, Beerbongs & Bentleys, lansat luna trecută. Acesta a înregistrat un record pe Spotify încă din prima zi de lansare.

    În timpul unui interviu din 2017, artistul le transmitea celor care se aşteaptă să regăsească în hip- hop o sursă de a-şi hrăni emoţiile şi nostalgiile, să se orienteze spre alt gen de muzică, declarând că el îl preferă pe Bob Dylan. Post a descris muzica hip-hop drept un mod de a te distra şi de a rămâne pozitiv. Ulterior, şi-a cerut scuze pentru comentariile sale, care păreau să demonstreze o profundă neînţelegere a originilor muzicii hip-hop.

     

  • Tranzacţie surpriză: Ionuţ Negoiţă, celebrul investitor imobiliar şi fratele primarului sectorului 3, Robert Negoiţă, a cumpărat un teren de 10 hectare amplasat pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial

    Ionuţ Negoiţă, fostul acţionar majoritar al echipei de fotbal Dinamo Bucureşti şi unul dintre cei mai mari dezvoltatori de proiecte rezidenţiale din Capitală, a cumpărat de la Tubinox, un teren de 10 hectare situat în zona de est a Bucureştiului, pe platforma fostei fabrici Republica, unde vrea să construiască un complex rezidenţial.

    Activele producătorului de ţevi Tubinox Bucureşti sunt controlate de grupul indian Viraj Alloys, cu afaceri anuale de 700 mil. dolari.

    “Suntem convinşi că potenţialul rezidenţial al zonei de Est a Bucureştiului este unul important şi ne ajută să privim cu încredere în viitor. Odată cu această achiziţie urmărim să dezvoltăm un nou complex rezidenţial” spune Ionuţ Negoiţă.

    Dezvoltatorul imobiliar a fost asistat în tranzacţie de firma de avocatură Stratulat Albulescu, coordonată de Silviu Stratulat (Managing Partner).

    “Stratulat Albulescu a fost alături de noi în calitate de consultant juridic principal în cadrul acestui proiect”, adaugă Ionuţ Negoiţă.

    Ionuţ Negoiţă, fratele lui Robert Negoiţă, primarul sectorului 3, a construit şi vândut până acum peste 7.000 de locuinţe. În septembrie 2019, el a demarat construcţia primelor trei blocuri din viitorul ansamblu rezidenţial Hils Pallady Apartments de pe bdul Theodor Pallady, lângă staţia de metrou Anghel Saligny. Acesta este primul proiect mixt din partea de est a Capitalei, Hils Pallady având şi o componentă de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 2.130 mp.

    Ionuţ Negoiţă a mai dezvoltat în zonă şi proiectul Palladium Residence.

    În total, proiectul va avea 12 blocuri cu 11 etaje fiecare şi cu un total de 2.000 de apartamente.

     

  • Una dintre cele mai bogate familii din România readuce la viaţă un conac vechi de aproape 100 de ani. Ce planuri au cu el şi cum arată acum – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, au început să apară din ce în ce mai multe locuri de cazare, care pe lângă dormit, oferă şi o experienţă atipică turiştilor, în încercarea de a se deosebi de turismul de masă. Casa Timiş, un conac construit în 1925 în stil neoromânesc, le oferă turiştilor atât ocazia de a dormi într-un conac istoric, dar şi de a lua masa înconjuraţi de viţa de vie din zona Dealu Mare.

    GALERIE FOTO

    Casa Timiş este situată pe Drumul Vinului în judeţul Prahova, la aproximativ 80 de km de Bucureşti. Clădirea a fost naţionalizată de către comunişti şi ulterior retrocedată în anul 2008, trecând printr-un amplu proces de renovare până în anul 2015.

    Casa Timiş este deţinută de familia Timiş, cunoscută mai ales pentru dezvoltarea producătorului  de mezeluri Cris-Tim, dar care are şi o experienţă de 13 ani în domeniul viti-vinicol. Familia Timiş are circa 60 de hectare de viţă de vie în zona Dealu Mare şi produce propriul vin încă din 2013.

    În anul 2018, familia Timiş a decis să investească în conac – denumit anterior Conacul Domniţei Ralu – realizând o reţea de infrastructură, atât în ceea ce priveşte asfaltarea unui drum către cramă, cât şi electrificare şi canalizare, dat fiind faptul că acestea nu existau în momentul achiziţionării clădirii.

    „Domeniul Casa Timiş nu are la bază un program de finanţare externă. Investiţiile în construcţii, infrastructură (drumuri asfaltate, electrificare, canalizare), echipamente şi obiecte de inventar, terenuri şi amenajări (vie, livadă, lacuri, grădini, alei, sistem de irigaţii), alături de via ce face parte din podgoria Casa Timiş, depăşesc 8 milioane de euro. Proiectul este în continuă dezvoltare”, spune Cristina Timiş, proprietara Casei Timiş.

    Cristina Timiş a regândit tot ceea ce înseamnă amenajările interioare, astfel designul şi decorurile au păstrat stilul în care clădirea a fost construită, mai exact stilul neo-românesc. Totodată, Cristina Timiş s-a ocupat şi de peisagistica locului creând zone de spaţii verzi, alei şi un parc cu loc de joacă pentru copii, dar şi de construirea restaurantului Veranda dintre vii, salonul de evenimente şi sala de conferinţe Noblesse.

    CITITI AICI MATERIALUL INTGRAL

  • Compania care sperie piaţa auto mondială. Cum arată maşina creată de ei, de care se tem chiar şi constructorii de maşini electrice – GALERIE FOTO

    Maşina viitorului nu este doar electrică sau autonomă, ci ar putea fi în curând şi solară. Start-up-ul german Sono construieşte un mic autovehicul care îşi poate umple rezervorul „cu soare”.

    Fondatorul companiei este Laurin Hahn, care creat un prototip în urmă cu câţiva ani. Iniţial, investitorii cheie s-au retras din compania creată pentru lansarea maşinii, astfel că start-up-ul s-a orientat spre crowdfunding. În doar două luni, a strâns o finanţare de 53 de milioane de euro.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

    Compania, al cărei nume complet este Sono Motors dezvoltă un model de autovehicul hatchback acoperit de panouri solare. Acestea sunt abia vizibile, dar pot oferi maşinii energia de care are nevoie să funcţioneze după mai multe ore petrecute în soare.

    Modelul se numeşte Sion şi va fi lansat pe piaţă în câteva luni.Preţul de lansare va fi de 25.500 de euro, astfel că va concura cu modele sedan electrice ale unor producători de autovehicule cu tradiţie.

  • Are şi România o şansă? Nemţii de la Volkswagen vor să construiască şase fabrici de baterii în Europa până în 2030

    Nemţii de la Volkswagen au anunţat astăzi că vor să construiască şase fabrici de baterii în Europa până în 2030, pentru a-şi asigura aprovizonarea în contextul în care al doilea cel mai mare producător auto a apăsat pedala de acceleraţie în drumul spre mobilitatea electrică, potrivit Reuters.

    Cele şase facilităţi de producţie vor fi contruite prin parteneriate şi vor avea o capacitatea de producţie de 240 GW pe an, conform informaţiilor transmise de companie în cadrul evenimentului Power Day.

    Destinaţiile pentru aceste investiţii nu au fost anunţate încă, iar România este deja tradiţional o piaţă atractivă pentru producătorii din automotive. În acest context, România ar putea avea şansa de a atrage investiţii corelate cu tranziţia energetică, pe fiecare dintre verticalele acestei transformări.

    Totul sau nimic

    Nemţii de la Volkswagen plănuiesc ca din totalul vehiculelor pe care le vor vinde în Europa în 2030 sub brandul Volkswagen un procent de 70% să fie reprezentat de vehicule electrice, a anunţat compania la începutul lui martie, reliefând o accelerare a tranziţiei către vechiule mai „verzi”.

    Ţinta de 70% este una ambiţioasă, în contextul în care până acum ţinta a fost setată la 35%. Al doilea cel mai mare producător auto pune ambiţia sub umbrela unei strategii care se numeşte „Accelerate”.

    „Cu Accelerate vom mări viteza cu care mergem pe drumul nostru spre un viitor digital”, a declarat Ralf Brandstaetter, care conduce brandul Volkswagen.

    În China şi în SUA, ponderea vehiculelor electrice vândute ar trebui să ajungă la 50% din total până în 2030, a anunţat compania, ceea ce înseamnă că gigantul se ia la trântă cu Tesla.

    „Dintre toţi marii producători, Volkswagen are cea mai bună şansă de a câştiga această cursă. În timp ce concurenţii sunt încă în mijlocul transformării electrice, noi facem deja paşi mari în direcţia transformării digitale”, a adăugat Brandstaetter.

    Semnale bune

    Gigantul Volkswagen a reuşit să depăşească Tesla la vânzările de vehicule electrice în Europa în ultima lună a anului 2020, în contextul în care marii producători auto s-au mobilizat să depăşească vedeta pieţei de mobilitate electrică, potrivit Bloomberg.

    Nemţii au vândut 49.704 de automobile electrice în Europa în luna decembrie, aproape dublu faţă de numărul automobilelor Tesla înregistrate în aceeaşi perioadă în Europa, potrivit companiei de cercetare de piaţă Jato Dynamics.

    Noul model ID.3 al Volkswagen a depăşit Model 3 al Tesla şi a fost a doua cel mai bine vândut automobil din întreaga piaţă europeană în luna decembrie.

    Într-un an în care Tesla a devenit vedeta pieţelor de capital şi producătorul auto cu cea mai mare valoare de piaţă – peste Volkswagen şi Toyota Motor – vânzările Tesla au scăzut cu 12% în Europa, arată compania de cercetare Jato.