Tag: consiliu

  • Preşedinţia Consiliului UE: Uniunea creează o reţea de expertiză în securitate cibernetică

    Structura va fi numită Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării, iar discuţiile vor privi şi crearea unei Reţele de Centre Naţionale de Coordonare.

    „Este în interesul strategic al Uniunii Europene să ne asigurăm că avem capacităţile şi capabilităţile necesare pentru a ne proteja reţelele şi serviciile digitale. Punerea în comun şi împărtăşirea structurată a capacităţilor de cercetare şi rularea unor soluţii de securitate cibernetică inovative vor da un real impuls competitivităţii industriei de securitate cibernetică a Uniunii Europene în raport cu ceilalţi actori globali. Aceste structuri, Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării şi Reţeaua de Centre Naţionale de Coordonare, vor contribui la securizarea Pieţei Unice Digitale şi la creşterea autonomiei Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice” a declarat Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Preşedintele Consiliului TTE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedinţia Consiliului UE: Uniunea creează o reţea de expertiză în securitate cibernetică

    Structura va fi numită Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării, iar discuţiile vor privi şi crearea unei Reţele de Centre Naţionale de Coordonare.

    „Este în interesul strategic al Uniunii Europene să ne asigurăm că avem capacităţile şi capabilităţile necesare pentru a ne proteja reţelele şi serviciile digitale. Punerea în comun şi împărtăşirea structurată a capacităţilor de cercetare şi rularea unor soluţii de securitate cibernetică inovative vor da un real impuls competitivităţii industriei de securitate cibernetică a Uniunii Europene în raport cu ceilalţi actori globali. Aceste structuri, Centrul European pentru Securitatea Cibernetică a Industriei, Tehnologiei şi Cercetării şi Reţeaua de Centre Naţionale de Coordonare, vor contribui la securizarea Pieţei Unice Digitale şi la creşterea autonomiei Uniunii Europene în domeniul securităţii cibernetice” a declarat Alexandru Petrescu, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Preşedintele Consiliului TTE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România nu va participa la negocierile Consiliului UE cu PE pentru procurorul şef european

    “Procesul este stabilit de către Consiliu. Consiliul a definit o ierarhie iniţială a celor trei candidaţi, apoi echipa de negociatori care va avea discuţii cu Parlamentul să vadă cum putem reconcilia poziţia celor două instituţii este un grup de trei ambasadori din trei ţări, care reprezintă statele ce urmează să deţină Preşedinţia Consiliului UE”, a declarat Romain Sadet.

    Când un candidat are aceeaşi naţionalitate ca unul din statele ce îşi delegă un reprezentant la negocieri, regulamentul Consiliului UE prevede că următorul stat membru ce va deţine Preşedinţia Rotativă a UE va trimite un ambasador în locul celui de dinainte.
     
    “De aceea a fost luată decizia privind cei trei ambasadori ai statelor care urmează să deţină Preşedinţia Rotativă a Consiliului UE: Finlanda, Croaţia şi Portugalia. Germania urma după Croaţia, dar pentru că unul dintre candidaţi este cetăţean german, a fost înlocuită de următoarea, şi anume Portugalia. Acestea sunt regulile de procedură care au fost agreate de cele 22 de state membre înaintea începerii procesului de alegere a Procurorului-şef European”, mai spus reprezentantul Biroului de Presă a Consiliului Uniunii Europene.
     
  • Dăncilă: De la preluarea mandatului Consiliului UE am închis 43 de dosare

    „Avem rezultate foarte bune în exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. În ultimele zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total de la preluarea mandatului am închis 43 de dodare legislative, cinci dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.

    Premierul a amintit de acordul politic provizoriu obţinut săptămâna aceasta privind revizuirea Directivei pentru gazele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dăncilă: De la preluarea mandatului Consiliului UE am închis 43 de dosare

    „Avem rezultate foarte bune în exercitarea preşedinţiei rotative a Consiliului UE. În ultimele zile am obţinut consens pe 12 teme importante pentru proiectul european. În total de la preluarea mandatului am închis 43 de dodare legislative, cinci dintre ele au fost deja confirmate de ambasadorii statelor membre, iar pentru 37 am obţinut acorduri politice provizorii cu Parlamentul European”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de vineri a Guvernului.

    Premierul a amintit de acordul politic provizoriu obţinut săptămâna aceasta privind revizuirea Directivei pentru gazele naturale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel, propusă pentru postul de preşedinte al Consiliului European

    Când era premier al Italiei, Matteo Renzi a avut dispute cu Angela Merkel pe tema gestionării imigraţiei şi politicilor fiscale. Dar, într-o carte publicată joi – “O altă direcţie” -, politicianul italian consideră că Angela Merkel ar fi cel mai potrivit candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European sau pentru cea de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
     
    “Ar fi dezirabil ca un lider precum Angela Merkel să poată continua să îşi ofere serviciile Europei într-o altă funcţie. Merkel ar fi cu siguranţă o persoană potrivită pentru a coordona politica externă, dar şi pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European”, afirmă Matteo Renzi.
     
    În prezent, Donald Tusk este preşedintele Consiliului European, iar Federica Mogherini deţine postul de Înalt reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
     
    Angela Merkel a renunţat la postul de preşedinte al partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nu va mai candida pentru un nou mandat de cancelar al Germaniei după expirarea celui actual, în 2021.
     
  • Mugur Isărescu, despre propunerea lui Darius Vâlcov legată de un Consiliu Monetar: În cazul României ar necesita un curs de 7-8 lei

    „În afară de corelaţia politicii monetare cu deficitele de cont curent, a mai apărut o confuzie gravă, pusă, bănuiesc tot de dânsul, pe site-ul partidului de guvernământ, în perioada în care cursul era sub presiune: ni s-a indicat să luăm exemplul Bulgariei – de ce nu avem cursul fix ca în Bulgaria. Câţiva i-au răspuns, nu cred că a citit cineva.

     Din cercetarea noastră, a prins la public şi de aceea trebuie să răspund. Un Consiliu Monetar, care înseamnă, într-adevăr, curs fix faţă de euro, apare, de regulă, după o criză, dar după o criză majoră. Aşa s-a întâmplat în Bulgaria în 1996: moneda se depreciază puternic, economisirile populaţiei şi ale firmelor sunt rase, pur şi simplu – sunt confiscate prin depreciere, şi singura soluţie, pentru că inflaţia devine galopantă – se ajunge la inflaţie de trei, de patru cifre (adică la peste 1.000% – n.red.), este stabilizarea cursului, printr-o declaraţie fermă. Dar unde? Sus de tot”, a explicat Mugur Isărescu, luni, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflaţiei”, ediţia februarie 2019.
     
  • Şeful Consiliului Judeţean Cluj este acuzat că îşi numeşte avocatul care l-a reprezentat în divorţ în Consiliul de Administraţie al Aeroportului

    Reprezentanţii Sindicatului independent din cadrul Aeroportului Internaţional ”Avram Iancu” Cluj au declarat, joi, în şedinţa Consiliului Judeţean Cluj că indemnizaţia membrilor CA propuşi este de 1.800 de lei brut.
     
    ”Consiliul Judeţean Cluj avea, joi, pe ordinea de zi proiectul de schimbare a Consiliului de Administraţie (CA) al Aeroportului Internaţional <<Avram Iancu>>. Se pare că dl. Tişe nu a avut bani să îşi plătească avocatul angajat să îl reprezinte în procesul său de divorţ, Mihai Lăpuşan, prin urmare a găsit oportună numirea dânsului, cu remuneraţie fixă, după buget, de 1800 de lei brut, în CA la Aeroport. În plus, o a doua nominalizare este tatăl unei foste angajate la cabinetul de avocaţi al lui Lăpuşan, care a demisionat cu o zi înainte de şedinţa Consiliului Judeţean Cluj. Este un conflict clar de interese”, au spus sursele citate.
     
    Directorul Aeroportului Internaţional ”Avram Iancu” Cluj, David Ciceo, a declarat, la rândul său, că nu sunt motive întemeiate pentru schimbarea CA de la aeroport, nefiind întrunite condiţiile legale.
     
    ”Avem un plan coerent de dezvoltare astfel încât nu existau motive pentru demiterea Consiliului de Administraţie al Aeroportului. Sub conducerea celor patru membri, s-a înregistrat o creştere a traficului de pasageri cu peste 50%, dar şi un profit consistent. Cel mai vechi membru al CA este în funcţie din 2004 când aveam un trafic de 70.000 de pasageri, iar acum am ajuns la aproape 3 milioane”, a spus Ciceo.
     
    Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a declarat că revocarea mandatelor membrilor CA se impune din cauza încălcării obligaţiilor contractuale, în condiţiile în care s-au solicitat acestora informaţii privind plata de către Aeroport a 24 de amenzi contravenţionale aplicate de către ANRMAP în legătură cu procedurile de achiziţii publice aferente pistei de 3.500 de metri şi a unei parcări, în cuantum total de 400.000 lei, dar aceştia nu au comunicat informaţiile solicitate şi nici nu au fost luate măsuri în vederea recuperării prejudiciilor.
     
  • Tusk şi românii

    Donald Tusk s-a născut în data de 22 aprilie 1957 şi este originar din Gdansk, Polonia. Tatăl său a fost dulgher, iar mama sa a fost secretară într-un spital. Tatăl său a decedat când Tusk avea doar 14 ani, conform informaţiilor oficiale din biografia sa, oferită de Consiliul European.
    În 1976 a început să studieze istoria la Universitatea Gdansk, unde a devenit implicat în activităţi ilegale împotriva regimului comunist. La acel moment, Tusk a cooperat cu reţeaua subterană Uniunea Comerţului Liber şi l-a cunoscut pe viitorul lider al rezistenţei, Lech Walesa.
    În 1980, Donald Tusk a fondat Asociaţia Studenţilor Independenţi, NZS, care a făcut parte din mişcarea de rezistenţă. Acesta a devenit lider al rezistenţei la locul său de muncă şi jurnalist la ziarul publicat atunci de rezistenţă.
    După ce legea marţială a fost implementată în decembrie 1981, el a rămas ascuns. A lucrat apoi ca vânzător la brutărie, iar mai târziu, între 1984 şi 1989, a muncit ca lucrător specializat în activitatea la înălţimi mari – precum cei care lucrează în construcţii sau la repararea firelor de înaltă tensiune utilizând echipament de escaladare.
    În tot acest timp el a fost activist în fruntea rezistenţei. După ce a fost arestat pentru scurt timp, a fost eliberat în urma amnistiei pentru prizonierii politici anunţată de generalul Jaruzelski.
    În 1983, Donald Tusk a fondat o publicaţie ilegală, Political Review, în care a făcut propagandă cu politici economice liberale şi cu regulile democraţiei libere.
    După prăbuşirea comunismului, grupul de rezistenţă cunoscut drept Liberalii din Gdansk au format un guvern după primele alegeri libere din Polonia.
    În acelaşi timp ei au fondat primul partid probusiness şi pro-Europa din Polonia, Congresul Democratic Liberal, cu Tusk în fruntea partidului. Acesta a fost responsabil pentru demonopolizarea şi privatizarea trustului de presă deţinut de stat.
    Anul 1990 a reprezentat pentru Donald Tusk anul în care a fost ales membru al Parlementului. În continuare, el a publicat o serie de cărţi despre istoria Gdanskului, unele dintre ele devenind bestselleruri în Polonia, sau chiar pe plan internaţional.
    Peste 11 ani, la începutul mileniului, Donald Tusk a fost unul dintre fondatorii partidului de centru cunoscut drept Platforma Civică, iar în 2003 a devenit liderul formaţiunii.
    În 2007, după o campanie dură, a devenit premier şi a stat şapte ani în această poziţie. Astfel, Tusk a devenit premierul polonez cu cel mai lung parcurs în fruntea statului din istoria Poloniei democratice. Acesta este încă singurul premier care a câştigat şi al doilea mandat.
    În timpul perioadei de şapte ani, Polonia şi-a menţinut un ritm stabil de creştere economică, iar în timpul crizei economia ţării a crescut cu aproape 20%, o performanţă record în Europa.
    În 2014, Donald Tusk a fost ales în poziţia de preşedinte al Consiliului European, iar în 2017 a fost reales pentru încă un mandat de doi ani şi jumătate, poziţie în care s-a aflat şi anul acesta când a susţinut discursul de la Ateneul Român.
    Potrivit surselor oficiale, Donald Tusk şi-a scris singur discursul în care a făcut referire la Mircea Eliade, la prima maşină a familiei lui – Dacia 1300, la Simona Halep şi la Steaua lui Helmuth Duckadam, care a câştigat în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Aşa face cu fiecare discurs: de cele mai multe ori, ajutat de traducători, Tusk încearcă să susţină discursul în limba ţării în care se află, în special în cadrul ceremoniei de preluare a Preşedinţiei Consiliului.

  • Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: Unele firme mici şi mijlocii se gândesc să se mute în Bulgaria

    „Din perspectiva întreprinderilor mici şi mijlocii, în acest moment, există o foarte mare presiune pe noi, la nivel central, să găsim măsuri concrete, soluţii pentru toate aceste probleme (apărute din cauza OUG nr. 114/2018). Inclusiv colegii ne-au rugat să rugat să analizăm o potenţială întâlnire cu patronatul IMM-urilor din Bulgaria şi să iniţiem un dialog cu privire la posibilitatea mutării unor activităţi din România, pentru că sunt foarte mulţi care simt că lucrurile nu sunt în regulă”, a declarat Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, luni, într-o conferinţă de presă.

    Un alt motiv pentru care antrenorii iau în calcul o asemenea mutare este stabilitatea din domeniul fiscal din ţara vecină. „Bulgaria are o fiscalitatea constantă – nu a modificat absolut nimic în ultimii 12 ani”, a subliniat Jianu.

    Pe lângă aceste măsuri, antreprenorii şi Consiliul mai iau în calcul şi alte variante, pentru a combate efectele OUG nr. 114/2018, în condiţiile în care se înmulţesc efectele negative ale acesteia – majorări de preţuri la telefonie şi electricitate, precum şi reticienţa băncilor în a acorda credite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro