BusinessMagazin

Tag: congres

  • Senatorul PSD Sorin Bota cere organizarea congresului şi alegeri interne în partid

    Bota spune într-o scrisoare deschisă remisă MEDIAFAX că nici până în prezent nu a fost stabilită responsabilitatea pierderii alegerilor prezidenţiale, care “a scos în faţă problemele mari ale partidului şi ale guvernării”.

    “Prezidenţialele din 2014 au reprezentat cel mai sever eşec al unui candidat susţinut de PSD. Deşi trebuia să facem o analiză pertinentă a cauzelor acestei catastrofe electorale, acest lucru nu s-a întâmplat. Nici până azi nu am stabilit responsabilităţi şi nu am luat măsurile pentru a reforma şi a redresa partidul”, spune senatorul PSD.

    El cere sprijinul colegilor pentru susţinerea demersurilor prezentate în scrisoarea deschisă, care cuprinde trei măsuri.

    “Efectuarea unei analize obiective a cauzelor care au dus la pierderea alegerilor şi stabilirea responsabilităţilor, inclusiv în cazul votului din Diaspora; Revenirea în partid a membrilor noştri excluşi la sfârşitul anului trecut; Crearea unei Comisii de pregătire şi organizare a Congresului care să includă reprezentanţii tuturor curentelor din partid, care să genereze o dezbatere internă autentică şi să se garanteze alegeri interne corecte cu toţi membrii de partid, conform Statutului PSD”, enumeră Bota în scrisoare.

  • Boehner: Planul de atentat la Capitoliu, dejucat cu ajutorul programului de supraveghere FISA

    “Nu l-am fi descoperit niciodată fără programul FISA şi fără capacitatea noastră de a colecta informaţii referitoare la persoane reprezentând o ameninţare iminentă”, le-a spus Boehner unor jurnalişti.

    “Statul nostru nu-i spionează pe americani, dacă americanii nu fac lucruri care să ne alerteze forţele de ordine în legătură cu o ameninţare iminentă“, a spus republicanul. “Conducătorii forţelor noastre de ordine şi aceste programe ne-au ajutat să oprim această persoană înainte să comită o crimă atroce”, a adăugat el.

    Edward Snowden a dezvăluit în iunie 2013, prin intermediul presei, că Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) colecta un volum uriaş de date despre apelurile telefonice efectuate în interiorul Statelor Unite, declanşând o mişcare de reformare a aparatului american de supraveghere, fără rezultat încă.

    Programul de supraveghere telefonică are la bază un articol de lege (Foreign Intelligence Surveillance Act – FISA) care încadrează ascultările în lupta împotriva spionajului sau terorismului pe teritoriul american. Articolul, amendat după atacurile de la 11 septembrie, este considerat prea permisiv de către criticii NSA, dar urmează să expire în iunie, când Congresul îl poate abroga, amenda sau prelungi în forma în care se află.

    Declaraţia lui John Boehner reprezintă o încurajare pentru congresmenii aliaţi NSA şi ostili reformelor ample.

    Departamentul Justiţiei a anunţat miercuri arestarea în Ohio (nord) a lui Christopher Cornell, în vârstă de 20 de ani, pentru tentativă de ucidere a unor funcţionari şi deţinere ilegală de arme de foc.

    Potrivit FBI, suspectul a creat conturi de Twitter sub numele de Raheel Mahrus Ubaydah şi a postat “comunicate, înregistrări video şi alte conţinuturi” în semn de susţinere faţă de organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI).

    Abordat de către un colaborator FBI, începând din 2014, suspectul i-a spus că el îi “considera pe membrii Congresului drept inamici şi că avea intenţia să efectueze un atac la Capitoliu, în Washington”.

    Potrivit aceluiaşi document, Cornell a cumpărat miercuri “arme semiautomate şi aproximativ 600 (de piese de) muniţie, cu obiectivul de a se duce la Washington şi de a ucide angajaţi care munceau înăuntrul sau în jurul Capitoliului”. El a fost arestat imediat după ce a cumpărat aceste arme.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • UE: Raportul despre tortura practicată de CIA, “o etapă pozitivă” în înfruntarea în mod public şi critic a programului de detenţie

    Acest raport “ridică întrebări importante despre încălcarea drepturilor omului de către autorităţile americane şi de către persoane aflate în serviciul Agenţiei” Centrale americane de Informaţii (CIA), a comentat Catherine Ray, o purtătoare de cuvânt a serviciului diplomatic al UE, într-o conferinţă de presă.

    “Raportul Senatului este o etapă pozitivă în înfruntarea în mod public şi critic a programului de detenţie şi interogare al CIA”, a apreciat ea, notând că preşedintele american Barack Obama “i-a pus capăt în mod oficial” atunci când a fost instalat în funcţie, în 2009.

    Ea a salutat “promisiunea preşedintelui Obama de a recurge la toată autoritatea sa pentru a face astfel încât aceste metode să nu mai fie folosite niciodată”.

    UE “condamnă toate formele de tortură şi rele tratamente, indiferent de circumstanţe, inclusiv în lupta împotriva terorismului”, a spus Ray. “Acest lucru face parte din politica noastră în domeniul drepturilor omului”, a subliniat ea.

    Catherine Ray a refuzat să comenteze în legătură cu participarea unor state europene la programul CIA, în contextul în care Polonia a fost condamnată în iulie de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru “complicitate” în aplicarea torturii, pe teritoriu său, unui palestinian şi unui saudit, după care aceştia au fost transferaţi la Guantanamo.

    Baze secrete CIA ar fi existat, de asemenea, în România şi Lituania, potrivit unui raport parlaentar european din 2007.

    “Elementele publicate în raportul” Senatului “nu includ state terţe şi nici state membre UE”, a subliniat purtătoarea de cuvânt. “Nu avem probe”, a continuat ea.

    Potrivit acestui raport, CIA a supus zeci de deţinuţi suspectaţi de legături cu Al-Qaida unor interogatorii violente, dar ineficiente – în perioada 2001 şi 2009 – şi a minţit marele public.

  • Purtătoarea de cuvânt a unui republican demisionează după ce le-a criticat pe fiicele lui Obama

    Purtătoarea de cuvânt a republicanului Stephen Fincher, reprezentantul statului Tennessee, Elizabeth Lauten, necunoscută publicului larg, a publicat un mesaj pe Facebook în care le critica pe Sasha, în vârstă de 13 ani, şi Malia Obama, de 16 ani, pentru ţinutele lor şi lipsa de “clasă”, în timpul unui eveniment care a avut loc miercuri, la Casa Albă.

    “Dragelor Sasha şi Malia, ştiu că sunteţi în plină adolescenţă, însă faceţi parte din familia prezidenţială, încercaţi să daţi dovadă de un pic de clasă. Îmbrăcaţi-vă pentru a fi respectate, nu pentru a merge la întâlnire într-un bar. Şi nu vă îmbufnaţi în timpul unui eveniment televizat public”, a adăugat ea.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Josh Earnest s-a declarat luni “surprins că un agent al Capitoliului foloseşte un eveniment legat de (sărbătoarea de familie) Thanksgiving pentru a-i critica pe membrii familiei prezidenţiale”.

    “Acest incident ne aminteşte că”, atunci când vorbim în public trebuie, “să ne alegem cuvintele cu mare atenţie şi să încercăm să fim conştienţi de modul în care vor fi primite aceste cuvinte şi mesaje”, a adăugat el.

    Unii au apreciat că cele două adolescente, care au zâmbit în cea mai mare parte a ceremoniei, păreau să se plictisească, ceea ce i-a amuzat pe mai mulţi comentatori şi jurnalişti de la Washington.

    Elizabeth Lauten şi-a confirmat luni intenţia de a demisiona în interviuri pentru mai multe posturi americane, printre care NBC News şi Fox News, după un weekend de critici dure la adresa sa pe Twitter şi în presă.

    Presa americană nu evocă aproape deloc viaţa privată a celor două fiice ale lui Obama, care trăiesc la Casa Albă cu părinţii lor şi merg la şcoală la Washington. Atacurile personale la adresa familiei prezidenţiale sunt considerate tabu în Statele Unite.

  • Lupta pentru viitorul PSD: faza pe ideologie şi faza pe FMI

    A câştigat, în schimb, linia impusă de Victor Ponta şi Liviu Dragnea, vizând rămânerea la guvernare a partidului, organizarea unui congres în martie 2015 pentru “lansarea unui nou proiect politic” şi excluderea unor rebeli ca Mircea Geoană şi Marian Vanghelie (plus Dan Şova, probabil ca să se lase o impresie de echidistanţă, având în vedere că Şova nu e cunoscut drept contestatar al lui Ponta sau Dragnea). La aceasta s-a adăugat demisia lui Sebastian Ghiţă, care a avut brusc iluminarea că preşedintele de onoare Ion Iliescu ar fi “comunist” şi că ar frâna, deci, drumul glorios al PSD spre electoratul de centru sau dreapta. Cei patru nu au fost penalizaţi însă pentru rezultatele scoase în alegeri, ci pentru contestarea lui Ponta şi, după unele surse, pentru intenţia de a menţine PSD la guvernare printr-o formulă de alianţă cu PNL.

    La nivel de guvern, premierul Ponta a promis o restructurare imediată, dar fără a indica vreun nume de ministru remaniabil sau de minister desfiinţat şi fără a detalia eventualele pretenţii ale (încă) partenerilor de coaliţie de la UNPR, PC sau PLR de a ocupa posturi în schema cabinetului. Senatorul Mircea Geoană, singurul care a vorbit mai concret pe această temă, propusese impunerea unor criterii de performanţă şi integritate pentru miniştri, reducerea numărului de ministere şi agenţii aferente, precum şi înfiinţarea unui minister pentru românii din diaspora. Dacă la aceasta s-ar adăuga şi un program de guvernare actualizat, ar urma ca noul executiv să-şi asume răspunderea sau să ceară parlamentarilor un vot de încredere în următoarele săptămâni.

    Pentru moment însă, prioritatea rămâne negocierea bugetului cu FMI şi CE. Ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, a dezminţit zvonurile că redevenţele pentru resursele naturale ar urma să fie înlocuite sau reduse prin ordonanţă de urgenţă, explicând că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit cu încă un an, fără nicio schimbare, urmând ca de la 1 ianuarie 2016 să fie introdus un mod nou de taxare, pe baza unor propuneri discutate cu FMI şi cu specialişti străini şi care urmează să fie lansate în dezbatere publică şi parlamentară pe parcursul anului 2015.

    În acelaşi timp, Petrescu a anunţat că accizele pentru 2015 vor fi îngheţate la nivelul din prezent, urmând ca din 2016 să fie indexate cu inflaţia. Ministrul bugetului, Darius Vâlcov, a confirmat şi el că nu vor fi creşteri de taxe şi că guvernul ia în calcul chiar o scădere a TVA. Premierul Victor Ponta a anunţat, la rândul său, că Guvernul nu intenţionează să majoreze în 2015 nicio taxă sau impozit, insistând şi că accizele vor rămâne neschimbate.

    Discuţiile despre buget se vor încheia după vizita din această săptămână a delegaţiei FMI-CE, urmând ca la 10 decembrie proiectul legii bugetului să fie trimis în dezbatere parlamentară. Deocamdată, execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie cu excedent pentru a doua lună consecutiv, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi ale reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013. Potrivit Consiliului Fiscal, guvernul va avea însă de acoperit un gol la buget de circa 2% din PIB pentru 2015, provenit din scăderea CAS şi alte măsuri adoptate recent, la care se adaugă reducerea necesară de deficit bugetar pentru încadrarea în ţinta asumată de 1,4%% din PIB.