BusinessMagazin

Tag: COMUNICATII

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Afacerile din servicii cresc încet, dar constant

    După primele cinci luni ale acestui an, avansul vânzărilor din sectorul de servicii a fost de 5,4%.

    În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în servicii informatice şi tehnologia informaţiei (24,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (13,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (9,8%), comunicaţii (4,3%) şi la transporturi (2,6%).

    Pe de altă parte, afacerile firmelor de transport au scăzut cu 2,7%.

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul secretar de stat în Ministerul Comunicaţiilor Ioan Cordoş, audiat în dosarul licenţelor IT

     Ioan Cordoş a fost chemat la Direcţia Naţională Anticorupţie pentru a da declaraţii în dosarul privind închirierea de licenţe IT pentru şcoli, în care se fac cercetări in rem pentru trafic de influenţă, abuz în serviciu, dare şi luare de mită.

    Fostul secretar de stat a declarat, la ieşirea de la DNA, unde a fost audiat mai multe ore, că a dat declaraţii în calitate de martor şi că nu a fost pus sub învinuire. Cordoş a precizat că nu doreşte să comenteze citarea sa de către anchetatori în acest caz.

    Întrebat dacă are cunoştinţă despre vehicularea unor sume cu titlu de mită pentru închiererea licenţelor IT pentru şcoli, Cordoş a întrebat: “Ce mită?”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea ”Big Brother”, prin care furnizorii de telefonie şi internet erau obligaţi să reţină date ale abonaţilor, declarată neconstituţională

     Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Legea ”Big Brother”, prin care furnizorii de telefonie şi internet erau obligaţi să reţină date ale abonaţilor, declarată neconstituţională

     Conform unui comunicat al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Decizia CC vine în urma ridicării în instanţă a excepţiei de neconstituţionalitate.

    Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei care a sesizat Curtea Constituţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NSA a primit în 2010 mandat pentru interceptări în 193 de ţări, inclusiv în România – DOCUMENTELE SECRETE

     Instanţa de supraveghere a serviciilor de informaţii (FISC) a oferit în anul 2010 un mandat judiciar care permite Agenţiei pentru Securitatea Naţională să intercepteze orice tip de comunicaţii de interes pentru Statele Unite.

    Practic, instanţa federală specială a oferit mandat pentru interceptarea, în caz de nevoie, a comunicaţiilor tuturor statelor membre ONU, cu excepţia Marii Britanii, Canadei, Australiei şi Noii Zeelande (cu care SUA au relaţii privilegiate), precum şi ale unor entităţi precum Banca Mondială, Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Organizaţia Internaţională pentru Energie Atomică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Curtea Supremă a SUA declară neconstituţională verificarea fără mandat a telefoanelor mobile

    Cei nouă judecători, care în cursul audierii păreau împărţiţi între necesitatea demascării unui suspect şi protecţia vieţii private, au tranşat în unanimitate în favoarea a doi americani care au fost găsiţi vinovaţi de comiterea unor infracţiuni grave cu ajutorul unor elemente compromiţătoare de pe telefoanele mobile ale acestora.

    “Telefoanele mobile sunt diferite, atât calitativ, cât şi cantitativ, de celelalte obiecte pe care o persoană arestată le poate avea asupra ei. Telefoanee celulare moderne au o capacitate de stocare imensă şi (…) există în joc mult mai multe interese private în privinţa datelor electronice”, scrie preşedintele Înaltei Curţi, John Roberts, în decizia unanimă.

    Potrivit acestei lecturi moderne a Constituţiei, Curtea Supremă a apreciat că verificarea telefoanelor mobile “implică în esenţă mai multe interese referitoare la viaţa privată a unui individ decât o scurtă percheziţie corporală” şi necesită, ca atare, un mandat prealabil emis de justiţie.

    “Telefoanele mobile pot stoca milioane de pagini de text, mii de imagini şi sute de înregistrări video”, se mai arată în decizie. Iar “percheziţia se poate extinde dincolo de documentele şi efectele din imediata apropiere a persoanei arestate”, existând posibilitatea consultării datelor stocate pe un server aflat la distanţă, şi-au exprimat ei îngrijorarea.

    Cazul nu este deloc banal, având în vedere că peste 90% dintre americani deţin un telefon mobil şi că aproximatv 12 milioane de arestări au loc anual în ţară, adesea dintr-un motiv minor.

    În primul caz, un student californian, David Riley, a fost arestat în 2009 în apropiere de San Diego din cauză că numerele de înmatriculare nu erau conforme. Verificarea telefonului mobil al acestuia a permis stabilirea unei legături între acesta şi activităţile unui grup infracţional organizat. Tânărul a fost condamnat la 15 ani închisoare. Curtea Supremă a anulat această pedeapsă şi a trimis cazul la Curtea de Apel din San Francisco.

    În al doilea caz, Brima Wurie a fost găsit vinovat de deţinere şi distribuire de cocaină, în apropiere de Boston, cu ajutorul datelor din telefoanele sale mobile. O parte a pedepsei a fost anulată în apel, deoarece a fost stabilită în urma unei percheziţii neconstituţionale, o decizie confirmată de către Înalta Curte.

  • Şase măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Severina Pascu, UPC România şi Ungaria

    PIB-ul României ar putea creşte cu 2 miliarde de euro prin implementarea unor măsuri instituţionale de sprijin, ceea ce ar însemna o contribuţie a broadband-ului de 8 miliarde de euro în PIB, în 2018. Printre măsurile care pot face ca ţara noastră să poată fructifica potenţialul broadbandului se numară:

    1. Simplificarea procedurilor de autorizare a construirii şi dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice şi a infrastructurii asociate.

    2. Eliminarea interdicţiei de amplasare aeriană şi supraterană, pe domeniul public şi în zona drumurilor publice, a reţelelor de comunicaţii electronice.

    3. Relaxarea regimului fiscal privind reţelele de comunicaţii electronice sau infrastructura necesară susţinerii acestora, prin acordarea de facilităţi fiscale şi stabilirea unui cadru legislativ predictibil.

    4. Limitarea cadrului general în care autorităţile publice locale pot stabili/impune măsuri şi/sau condiţii tehnice sau comerciale privind reţelele de comunicaţii electronice şi infrastructura necesară susţinerii acestora.

    5. Elaborarea de programe publice de educare a populaţiei, pentru ca românii să folosească internetul cu încredere şi să dobândească astfel abilităţi digitale.

    6. Susţinerea şi oferirea de facilităţi pentru ca persoanele cu venituri mici să poată avea echipamente IT&C, cu ajutorul cărora să exploreze universul digital.
     

  • Măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Nikolai Beckers, Romtelecom & Cosmote România

    România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe.

    Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm o parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură. În opinia noastră, aceasta ar trebui să se calculeze la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută.

    Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România.

    Credem că taxa ar trebui abolită pentru sectorul telecomunicaţiilor cât mai repede posibil. Totuşi, una dintre soluţiile de mijloc promovate de către mediul de afaceri este modificarea bazei de calcul la valoarea amortizată a activelor (valoarea contabilă netă).

    Pentru o creştere economică, este crucial ca România să atragă investiţii, iar aceasta se poate întâmpla doar dacă statul creează mediul propice în acest sens. România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm.
     

  • Preşedintele Cable Europe vine la conferinţa “Mediafax Talks about the Value of Broadband”

    Întrucât trăim într-o eră digitală în continuă dezvoltare, unde noi tehnologii sunt descoperite şi implementate continuu, este foarte important să ţinem pasul cu toate acestea atât în plan personal, pentru a ne uşura viaţa, cât şi în business, prin dezvoltarea afacerilor şi obţinerea de avantaje în faţa competitorilor. În 2013 broadband-ul fix era disponibil pentru 95.5% dintre europeni, iar dintre aceştia doar 54% au broadband peste 30 Mbps. România are acces la broadband peste 30 Mbps, iar această oportunitate trebuie fructificată. România ocupă ultimul loc în UE în privinţa adopţiei de broadband, însă, în acelaşi timp, canalele online au devenit un mediu important în interacţiunea dintre companii şi clienţi: aproximativ 29% dintre utilizatorii de internet fac lunar cumparaturi online, iar peste 50% dintre companii au website.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro