BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Călin Popescu Tăriceanu a fost achitat în dosarul în care e acuzat de mărturie mincinoasă

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, marţi, să schimbe încadrarea pentru Călin Popescu Tăriceanu din mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului în mărturie mincinoasă şi să-l achite pe preşedintele Senatului pentru această acuzaţie.

    Decizia instanţei supreme nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în 10 zile de la comunicare.

    Hotărârea magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) vine în condiţiile în care procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să îţi promovezi mai bine compania în online? Povesteşte într-o nouă ediţie a Smart Business Cosmin Nastasă, managing director Edge 2Performant – VIDEO

    ”Businessul nostru a fost supranumit un «TV al marilor corporaţii» – exagerăm puţin, însă acest termen surprinde o parte din ceea ce facem noi“, descrie Cosmin Nastasă afacerea pe care o conduce. Edge este o agenţie full service de performance marketing, care şi-a făcut intrarea pe piaţă în 2016.

    Este deţinută de compania 2Performant Network SA, sub care funcţionează 2Performant, un marketplace de servicii de marketing online pentru e-commerce. |mpreună cu 2Performant, Edge livrează servicii  de marketing bazat pe performanţă, acoperind toate canalele online utilizate în comunicare şi vânzări. În 2016, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, 2Performant Network SA a ajuns la afaceri de 10,9 milioane de lei şi profit net de circa 738.000 de lei, la un număr mediu de opt angajaţi.

    Agenţia se concentrează pe o abordare integrată a serviciilor de performance, de la strategie, consultanţă şi analiză de date până la gestionarea de programe complexe. Cosmin Nastasă este fondatorul companiei şi are o experienţă de 15 ani în industria publicităţii, primul job fiind la McCann. În 2007, s-a specializat pe online, în cadrul echipei Leo Burnett, apoi, în 2015, a devenit managing partner la Edge şi a fost unul dintre fondatorii KI (Online Knowledge Institute), care oferă cursuri de marketing online susţinute de profesionişti în domeniu.

    |n prezent, Edge acoperă activităţi precum digital, performance marketing, analitycs, însă şi aspecte care ţin de comunicarea şi marketingul tradiţionale. ”Dacă odinioară agenţiile de advertising livrau clienţilor campanii de TV către mase, asta încercăm să facem şi noi în prezent, dar prin concentrarea pe online, fiindcă acesta a devenit o componentă extrem de importantă a mixului de marketing“, spune el. Astfel, prin intermediul publicităţii pe YouTube, de pildă, se poate ajunge, la fel ca prin intermediul televizorului, la un număr mare de oameni.

    A întrecut online-ul TV-ul în ce priveşte promovarea? ”Nu aş spune că este un mijloc de comunicare neapărat mai bun, însă este unul care se completează perfect cu TV-ul“, crede Nastasă. Potrivit lui, cele mai recente studii arată că în vestul Europei şi în Statele Unite cheltuielile de comunicare în zona de digital au ajuns să depăşească cheltuielile de pe TV, radio sau outdoor; or această creştere este impulsionată de creşterea consumului de online de către populaţie. Google şi Facebook sunt canale extrem de importante, iar creşterea comunicării pe aceste platforme a determinat şi creşterea bugetelor investite în această direcţie.

    ”La fel ca în vestul Europei, se întâmplă şi în România: online-ul este un canal important şi nu este neapărat mai bun, ci poate intra în combinaţie într-un mix de promovare în mod ideal ori cu TV-ul, ori cu radioul, ori cu publicitatea outdoor; depinde foarte mult de creativitatea şi strategia celui care desfăşoară aceste campanii.“

    În ceea ce priveşte modul în care companiile din România percep acest tip de promovare, Cosmin Nastasă spune că acesta diferă în funcţie de profilul acestora. ”Companiile mari, stabile, cu vechime, care fac advertising de zeci de ani în România şi în afara ţării, au înţeles necesitatea online-ului, prin urmare bugetele sau investiţiile lor sunt destul de sănătoase“, descrie el una dintre categorii.

    Pentru businessurile mai mici, abordarea este diferită. ”Pentru businessurile relativ mici care sunt locale, cu specific online, abordările sunt mai degrabă legate de o necesitate; online-ul este pentru mulţi singura modalitate prin care se pot promova.“ Online-ul devine pentru aceste businessuri o modalitate ieftină de promovare, iar intrarea pe acest segment se leagă de nevoia de a-şi creşte businessul de la o zi la alta sau de la un an la altul, în timp ce afacerile tradiţionale au un mod mai strategic de abordare a lucrurilor.

    Cosmin Nastasă spune că bugetele alocate acestui tip de promovare ajung, în cazul unui mic antreprenor, la 50-80% din bugetul de investiţii în online, ca urmare a faptului că acolo el găseşte cel mai repede rezultate. ”Marketing performance-ul încearcă să ofere imediat ceva acelui om care investeşte, să elimine pierderea despre care se discuta în publicitatea tradiţională“, explică Nastasă. |n cazul companiilor mari, bugetele investite în online nu mai sunt majoritare, dar, în acelaşi timp, valorile sumelor investite sunt mult mai mari. ”În cazul micilor antreprenori, investiţiile pot pleca de la câteva sute de euro pe lună, iar în cazul marilor companii, bugetele investite în online ajung la 1-2 milioane de euro anual, în România.“

    Investiţiile sunt direcţionate deopotrivă înspre marii jucători din lumea digitalului, cum ar fi Google, cu motorul de căutare şi reţeaua de site-uri care pune la dispoziţie spaţii publicitare, Facebook, cu utilizatorii dinamici şi conectaţi ai acestuia, dar şi site-urile locale, cum ar fi reţelele de programatic advertising sau real time bidding. Nastasă explică modul de funcţionare a acestora din urmă: este vorba despre platforme care permit realizarea de reclame într-un anumit format în timp real. Prin intermediul acestora, un spaţiu publicitar poate fi cumpărat prin participarea la o licitaţie virtuală – spaţiul poate fi obţinut în funcţie de cât eşti dispus să plăteşti; utilizatorii intră în competiţie cu alţi licitatori care vor licita pentru ocuparea spaţiului respective nu doar pe un anumit interval de timp, ci şi în funcţie de o anumită nevoie, în acel moment.

    Acelaşi lucru se întâmplă pe Google sau Facebook – campaniile în aceste medii nu se mai construiesc în funcţie de parametri care durează intervale mari de timp, totul este extrem de dinamic. ”Digitalul a ajuns o lume extrem de complicată în acest moment“, descrie Nastasă peisajul publicităţii online.

    Când vine vorba despre obţinerea rezultatelor, managerul de la Edge 2Performant spune că unul dintre avantejele acestui tip de promovare este că rezultatele se pot obţine rapid. ”O campanie lansată astăzi, peste o săptămână sau două s-ar putea să aibă deja rezultate  poţi să ai rezultate chiar şi în prima zi.“

    Nastasă spune că este însă nevoie în permanenţă de optimizare, astfel că implicarea umană este importantă. ”Tehnologia, maşinile şi algoritmii ştiu să facă multe lucruri atât timp cât sunt bine gestionate de oameni.“ Comportamentul imprevizibil al utilizatorilor din online este influenţat de o serie de factori, care, dacă sunt analizaţi, pot fi interpretaţi, mai observă el. ”Mâine, cel care va accesa site-ul tău nu îl va mai accesa de pe acelaşi dispozitiv mobil, comportamentele sunt foarte diferite chiar şi între cei care folosesc diverse mărci de telefon“, explică antreprenorul. Cosmin Nastasă susţine că analiza audienţelor poate să conducă la desluşirea comportamentelor: spre exemplu, oamenii cu un anumit tip de telefon vor cumpăra mai bine decât cei cu o altă marcă de telefon – potrivit datelor lor, utilizatorii de Apple vor cumpăra mai mult decât utilizatorii de Samsung.
    Ţinând cont de domeniul în care activează, antreprenorul oferă în cadrul Smart Business şi câteva sfaturi reprezentanţilor companiilor din România: ”Este important să începeţi să aveţi o prezenţă în online“, spune el.

    Sfatul vine în contextul în care, potrivit antreprenorului, cel mai mare procent din businessurile din România nu au o prezenţă online, spre deosebire de afacerile din ţările nordice, unde acest procent este undeva pe la 90%. ”Cu tehnologia stăm extrem de bine faţă de vestul Europei, diferenţele dintre noi şi ei nu mai sunt atât de mari, se duce diferenţa la un an, maximum doi. Ce fac cei din exterior facem şi noi, însă poate fi vorba despre o diferenţă de mentalitate sau de experienţă în business.“ Totodată, comunicarea în online trebuie gândită atent, în baza unei strategii. ”Nu există de azi pe mâine, nu există minuni în toată povestea aceasta de marketing performance, este o combinaţie între oameni, tehnologie, planuri, bugete investite şi energia direcţionată în toată această poveste.“

  • 30 de dealeri Stihl se extind printr-o reţea de magazine online

    „Până în prezent, la Stihl Online Platform (SOP) au aderat 30 de dealeri, care sunt repartizaţi uniform pe teritoriul ţării. În continuare, sistemul va permite fiecărui dealer local să îşi păstreze şi să îşi administreze clienţii locali, doar că acum mai au încă un canal de comunicare şi vânzare deschis către ei”, explică Ioan Mezei, director general Stihl România.

    Stihl continuă dezvoltarea reţelei, care numără în prezent aproximativ 200 de dealeri şi 375 de magazine. „Suntem într-o permanent căutare de parteneri noi. Dezvoltarea unui astfel de business local se poate face relativ uşor, dacă se respectă un set de reguli şi standarde. Aportul investiţional propriu minim este de minim 10.000  de euro, iar nivelul la care se poate ajunge cu business-ul este foarte ridicat. Spre exemplu, anul trecut am avut trei dealeri care au atins, fiecare, un nivel al vânzărilor de peste un milion de euro. Anul acesta ne aşteptăm la încă 5-6 parteneri care să atingă aceeaşi performanţă”, declară Ioan Mezei.

    Compania continuă investiţia în dezvoltarea centrului din Otopeni. „În Otopeni avansăm rapid cu lucrările la noul centru de depozitare şi logistică, care practic triplează ce avem în prezent. Cu această investiţie care se ridică la aproximativ şase milioane de euro, din fondurile locale ale Stihl România, vom demara noi porcese de organizare şi vom creşte productivitatea”, precizează Ioan Mezei.

    Din punct de vedere al business-ului, Stihl Romania a atins în primele patru luni nivelul de anul trecut. La nivel mondial, compania a anunţat recent rezultatele financiare, care arată o creştere spectaculoasă de 9.7 procente, cifra de afaceri atigând 3,8 miliarde de euro. Pe lângă segmentul produselor cu motoare cu ardere, compania precizează că această creştere s-a datorat şi utilajelor cu acumulator, introduse pe piaţă în ultimii ani, dar şi digitalizării produselor, prin implementarea de soluţii inteligente. Pe plan local, gamele de motounelte cu acumulator cresc de la an la an, în prezent comercializându-se peste 22 astfel de echipamente (motoferăstraie, motocoase, foarfeci de grădină, suflante, motodebitatoare). Anul acesta, compania va lansa pe piaţă o nouă gamă de produse destinată profesioniştilor.

    Compania Stihl a anunţat recent că în 2018 va mai avea loc o schimbare majoră la nivelul produselor. Astfel, gama de produse Viking, destinată amenajării grădinilor şi peisagisticii, va suporta un rebranding la nivel mondial, toate produsele fiind transferate către brandul Stihl.

     

  • România trece prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă

    Vă mai amintiţi de 1 Mai-ul de pe vremea ,,Epocii de Aur’’? Televiziunea ne prezenta reportaje cu batalioane de muncitori, în salopete, specializaţi în diverse industrii, focusaţi pe îndeplinirea planului cincinal stabilit de Nicolae Ceauşescu. Dincolo de propagandă, cert este că România acelor ani nu ducea lipsă de forţă de muncă. Toată lumea era obligată să aibă un loc de muncă, iar şcolile profesionale scoteau absolvenţi pe bandă rulantă. 30 de ani mai târziu, 1 Mai nu mai e deloc privită drept Ziua Internaţională a Muncii. A devenit mai mult o sărbătoare turistică, în care Litoralul, pensiunile de la munte, ieşirile la grătar în pădure au ajuns să fie în prim-plan. Muncitorii de odinioară fie s-au pensionat, fie au plecat în Occident în căutarea unei vieţi mai bune. Aşa s-a ajuns ca România să treacă prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă. Firmele vor să se extindă, economia îşi turează motoarele însă riscă să le caleze, pe fondul accesului tot mai scump la bani – ,,benzina economică’’, şi a lipsei acute de forţă de muncă.

    SALARIILE, MAREA PROBLEMĂ

    Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere procentuală a salariului minim în ultimii 10 ani, de 195%, Cu toate acestea, nivelul salarial de la noi este în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale.

    De ce acest lucru? ,,Câştigul salarial reflectă, în mare parte, realităţile economice. Chiar dacă in prezent se înregistrează o creştere economică semnificativă, aceasta provine în mare parte din consum, nefiind una solidă, sustenabila pe termen lung” afirmă analiştii KeysFin. Productivitatea muncii la noi este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajaţi.

    Prin creşterea salariilor din sectorul bugetar, statul încearcă să impulsioneze piaţa, însă având în vedere cadrul economic instabil, prea puţini investitori au urmat acest trend. În absenţa unor condiţii investiţionale propice, precum infrastructura sau sistemul fiscal, România rămâne totuşi atractivă în ochii investitorilor mai ales prin costurile reduse cu forţa de muncă. Pentru ca această tendinţă să se schimbe este nevoie de politici macroeconomice, de susţinerea investiţiilor cu dezvoltare pe orizontală. Abia atunci când economia nu va mai fi atât de fragilă, vom vedea o creştere reală a veniturilor angajaţilor români”, au explicat analiştii de la KeysFin.

    ,,CĂUTĂM TINERI DORNICI SĂ MUNCEASCĂ’’

    Cu aceste cuvinte simple putem caracteriza cel mai simplu evoluţia pieţei muncii în 2018. După ce s-au războit pe salarii, pachete de beneficii şi alte facilităţi, multe dintre firme şi-au schimbat strategiile de resurse umane, investind in formarea profesioniştilor. Potrivit unui sondaj recent, peste 70% dintre oamenii de afaceri chestionaţi au identificat drept principală tendinţă pe piaţa forţei de muncă – politica de internship. ,,Bătălia pe salarii a ajuns la un nivel la care multe dintre firme nu mai pot concura. Un manager de vânzări a ajuns să coste 3-4000 de euro plus bonusuri, nivel pe care multe dintre companii, cu excepţia multinaţionalelor, nu îl pot garanta.

    Astfel că mulţi investitori au trecut la recrutarea de tineri încă de pe băncile facultăţii şi oferirea de programe de training, în cele mai multe cazuri plătite. Iar firmele care au nevoie de muncitori calificaţi, nu pentru funcţii de conducere, au ales să-şi dezvolte propriile şcoli de meserii, calificarea la locul de muncă devenind o componentă esenţială în business-ul actual”, spun analiştii de la KeysFin. Un alt trend, identificat de experţi pe baza discuţiilor cu firmele de HR, indică o focusare tot mai puternică către angajaţii flexibili, cu spirit antreprenorial. ,,Ideea de parteneriat pe proiect a ajuns să reprezinte o practică tot mai semnificativă în piaţa muncii. Firmele preferă să îşi externalizeze proiecte către specialişti independenţi, pe PFA sau microîntreprinderi, beneficiile fiind multiple – de la reducerea costurilor cu forţa de muncă, la cele logistice (birou, transport, etc.). Dincolo de costurile mai reduse, firmele au astfel garanţia că proiectele se realizează la timp, acest lucru fiind condiţionat de plata facturii. Este un trend avantajos şi pentru specialişti, de exemplu dezvoltatorii software, care pot accesa astfel mai multe proiecte simultan”, au mai spus analiştii de la KeysFin, scrie realiatatea.net

  • Să nu-mi iei niciodată Facebookul! Dar dacă mă vinzi, măcar să ştiu

    Nu cred că vreunul dintre voi a şters pagina de Facebook după ce a aflat sau după ce a citit că firmele de cercetare au folosit datele despre voi pentru a vă manipula, pentru a vă influenţa opiniile şi, în final, pentru a vă determina să faceţi un lucru sau să luaţi o decizie.

    Dacă nu v-aţi şters pagina de Facebook ca reacţie şi represalii la aceste dezvăluiri, asta înseamnă că reţeaua de socializare este mai importantă în viaţa voastră decât toate aceste dezvăluiri.

    Posibilitatea de a interacţiona cu lumea gratis, de a pune poze, de a arăta lumii ce aţi făcut, ce aţi citit, cu cine şi unde aţi fost şi nu în ultimul rând posibilitatea de a scrie şi de a reacţiona la ceea ce scriu alţii este foarte importantă în acest moment.

    Chiar dacă Facebook v-a vândut, cu sau fără ştirea voastră (poate v-aţi dat seama), un like, un share, un check in, o poză fac mult mai mult decât subiectul principal discutat la audierea lui Mark Zuckerberg în Congresul American, cel al privacy-ului.

    Nu există o alternativă reală la Facebook din punctul de vedere al socializării, din punct de vedere psihic şi emoţional.

    La audierile din Congres, un senator se întreba ce model de business este cel folosit de Facebook, când totul este gratis. Clienţii, utilizatorii, adică voi, folosiţi acest serviciu fără să plătiţi vreun ban.

    De partea cealaltă, cu ajutorul vostru, Facebook a creat cea mai mare bază de date din  lume despre oameni, despre noi, despre obiceiurile, visele şi dorinţele noastre.

    Facebook ştie mai mult despre noi decât noi, ceea ce este înfricoşător.

    Fiecare are o părere bună despre el şi cred că nu ar vrea să afle care este părerea Facebookului dată de algoritmi şi inteligenţă artificială. Cu această bază de date, Facebook a creat un produs pe care îl vinde celor interesaţi să vă vândă ceva, să vă urmărească sau să vă manipuleze.

    Problema este că nu aţi ştiut acest lucru într-un mod conştient şi poate aveţi o temere.

    Într-un articol de opinie scris în Financial Times, Brittany Kaiser, un fost director la Cambridge Analytica, spune că dacă Facebook ar fi o ţară – Republic of Facebookistan -, ar fi cea mai mare din lume, cu 2 miliarde de locuitori.

    Brittany Kaiser spune că Facebook a acumulat o asemenea putere şi bogăţie încât a ajuns un monstru. Un monstru cleptocrat, care vă preia datele, adică activele voastre, şi vă exploatează. Fostul director de la Cambridge Analytica spune că utilizatorii trebuie să înţeleagă că tot ceea ce postează ei pe Facebook reprezintă date despre ei, reprezintă proprietatea lor, aşa cum sunt şi casele lor.

    ”Dacă Google şi Facebook vor să folosească datele noastre, trebuie să obţină acceptul nostru, trebuie să explice cum vor fi folosite aceste informaţii şi nu în ultimul rând trebuie să plătească pentru ele sau să dea posibilitatea de a fi şterse de către noi“, a menţionat în opinie Brittany Kaiser.

    Scandalul Cambridge Analytica sau audierile din Congresul American nu numai că au slăbit puterea Facebook, ci i-au dat posibilitatea lui Mark Zuckerberg să-şi pună cenuşă în cap; a doua zi viaţa şi-a continuat cursul.

    Probabil că în acest moment, puterea lui Facebook, cu cei 2 miliarde de ”locuitori“ în spate, este mult prea mare pentru ca acest serviciu de socializare să dispară din motive de trădare a încrederii.

    Dar dacă autorităţile vor să facă ceva, inclusiv din România, pot obliga Facebook şi Google să plătească şi să vă plătească pentru datele pe care le strâng despre voi.

    Iar aici, pe Facebook, pe Zuckerberg, pe principalii acţionari ai reţelei de socializare, îi va durea foarte mult. Totul până la bani.

    Să nu-mi iei niciodată Facebookul! Dar dacă mă vinzi, măcar să ştiu.

  • Rectorul UBB Cluj: „România ar fi trebuit să aibă capitala plasată în centrul geografic al ţării, la Braşov”

    “Capitala ar fi putut fi plasată în centrul geografic al pământului românesc. Nu în altfel de centru. Şi cred că centrul geografic al pământului românesc nu e în niciun caz la Bucureşti. Şi acest centru geografic ar fi asigurat şi o comunicare mai bună.
    Şi dacă capitala ţării era, să zicem, la Braşov, şi s-a discutat despre asta, nu e o legendă, dacă capitala ţării ar fi fost la Braşov, astăzi nu am mai fi discutat nici de drumuri care să treacă Carpaţii şi care nu sunt bune, nici de căi ferarte abandonate şi nici de alte probleme care sunt un pic mai delicate”, a precizat istoricul Ioan Aurel Pop, rectorul UBB Cluj, citat de citynews.ro

    O astfel de poziţionare a capitalei în centrul ţării ar fi fost utilă şi pentru evenimentele politice şi istorice ulterioare, mai crede istoricul Ioan Aurel Pop.

    “Haideţi să ne amintim că după 1940, graniţa aia vremelnică fixată după arbitrajul de la Viena era la 13 kilometri de Braşov, la Chichiş. Să nu vă imaginaţi că dacă capitala ţării era la Braşov s-ar mai fi putut fixa o graniţă, chiar cu voia Germaniei şi a Italiei care ne-au dictat atunci, la o aşa mică distanţă de capitala ţării.

    Deci, plasarea capitalei ţării în centrul geografic ar fi adus un mare echilibru din toate punctele de vedere”, a mai spus rectorul UBB.

  • Profitul dulce din clătite

    ”Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel că la jumătatea vieţii m-am reinventat“, descrie Georgiana Gheorghe motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima ”fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)“. Afacerea Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare. Tipul de business este B2B2C: Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate). Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru unităţi ale retailerului francez. ”După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete“, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    |n ceea ce îi priveşte pe clienţi, ei sunt consumatori tineri, moderni, din mediul urban, foarte activi, care preferă să petreacă relaxat cât mai mult din timpul liber cu prietenii sau cu familia. ”Am gândit acest produs având în minte două lucruri: femeia modernă, mai mult sau mai puţin sofisticată, independentă, foarte activă, care preferă să petreacă fără griji cât mai mult timp cu familia sau cu prietenii, fără să petreacă prea mult timp în bucătărie, dar care este totuşi foarte atentă la eticheta produselor pe care le achiziţionează şi le pregăteşte pentru cei dragi.“

    Georgiana Gheorghe povesteşte că ideea unui astfel de proiect i-a venit în urmă cu câţiva ani, inspirată de afacerile de familie din Bretania, unde sunt foarte populare clătităriile, aşa numitele «créperie»; produsul principal comercializat în acestea sunt clătitelele, cu foarte multe reţete, multe umpluturi, iar de cele mai multe ori, acestea sunt asociate cu diferite sortimente de vin. Totodată, pe rafturile magazinelor din această regiune existau multe sortimente de clătite gata făcute. Totuşi, în 2012, ideea unui business cu clătite gata făcute nu era fezabilă pentru antreprenoare, din cauza costurilor mari ale utilajelor de producţie: ”Sunt de la foarte scumpe, la extraordinar de scumpe – cele performante costă mai mult decât o vilă“, explică în mod plastic antreprenoarea.

    A decis astfel să înceapă cu un food truck, în care vindea clătite făcute pe loc; însă acesta nu a generat rezultate foarte bune, în contextul în care piaţa de street food nu era dezvoltată la vremea aceea; totodată a ajuns la concluzia că nu îi place un astfel de model de business, care presupunea participarea la târguri, festivaluri – ”Nu aşa îmi doream să îmi trăiesc viaţa“. Chiar dacă în cele din urmă a vândut food truck-ul, a reuşit să îşi facă o idee referitoare la preferinţele clienţilor: oamenii comandau clătite pentru acasă, dar ei nu puteau satisfice aceste livrări în lipsa unei componente de distribuţie. Valoarea investiţiei în business a ajuns, până în prezent, la aproximativ 130.000 de euro, urmare a două finanţări bancare (Banca Transilvania şi BCR) în valoare de 450.000 lei, precum şi a propriului capital şi a împrumuturilor de la prieteni. Banii au fost direcţionaţi în amenajarea spaţiului, utilajelor de producţie şi ambalare, maşinii de transport, softurilor de gestiune, echipamentelor de lucru etc.. La acestea s-au adăugat ajutorul prietenilor: ”de exemplu, pe partea de siguranţă alimentară, pe partea de etichete“.

    Când vine vorba despre provocările acestui business, dacă la început ar fi pus pe primul loc obţinerea autorizaţiilor, Georgiana Gheorghe a ajuns în prezent la concluzia că aceasta este data de vânzare către marile lanţuri de hipermarketuri. ”Este un produs de nişă şi îţi trebuie foarte mare deschidere ca să primeşti un răspuns pozitiv, am bătut la multe uşi unde ni s-a spus «pa», am bătut la alte uşi care s-au deschis.“ |n afară de Auchan poartă discuţii cu reprezentanţii a două alte lanţuri de hipermarketuri, vor începe discuţiile cu un al treilea; la acestea se adaugă dezvoltarea parteneriatelor din HoReCa. ”Vrem să fim prezenţi în cel puţin încă două reţele de comerţ modern, să avem şi o zonă corporate; un alt obiectiv este introducerea a două produse noi, clătitele americane, plus produsul pentru ready to go, care este destinat reţelelor to go, fie ele benzinării sau cafenele to go.“ Capacitatea de producţie este de mai multe mii de foi de clătite zilnic: ”Capacitatea noastră este de mai multe mii de foi de clătite zilnic, e un produs cu durată mică la raft, 10 zile, dacă avem comenzi săptămânale, putem să avem un grafic de producţie rezonabil, totul poate să fie lin“.

    Georgiana Gheorghe a ales antreprenoriatul după 10 ani de muncă în mediul corporatist, în domeniul comunicării: şi-a început parcursul profesional în cadrul companiei de produse farmaceutice A&D Pharma (2001-2007), ulterior a preluat rolul de communication manager la Danone România. A păstrat această funcţie până în 2012, când a început să dezvolte afacerea iniţială cu clătite. |ncepând cu anul 2008, a început să dezvolte şi propria firmă de comunicare şi relaţii publice, Presage, de care se ocupă şi în prezent (Clatette face de altfel parte din grupul de firme cu capital românesc Presage şi Micro Food Company). Din punctul ei de vedere, secretele reuşitei se leagă de un cumul de factori: ”Antreprenorii trebuie să fie perseverenţi, să creadă foarte mult în ideea lor, dacă nu cred, nu au şanse foarte mari de reuşită; în plus, trebuie să fie pregătiţi să muncească 12-18 ore pe zi; e adevărată vorba cu 1% inspiraţie, 99% transpiraţie, trebuie să fie pregătiţi de sacrificii, să fie pregătiţi să mănânce doar un covrig de dimineaţă şi următoarea masă să o ia peste mai multe de ore, să fie pasionaţi de ceea ce fac – dacă nu sunt aceste ingrediente, şansele nu sunt foarte mari“.

     

  • Smart Business – Antreprenoarea care a fondat un business unic pe piaţa locală, mizând pe lipsa de timp a românilor

    „Antreprenoriatul este o stare de spirit, înseamnă libertate, senzaţia că faci ceva cu sens, nu că aş fi făcut ceva fără sens şi înainte, dar, după mai mulţi de ani de comunicare, îmi doream altceva, astfel, la jumătatea vieţii, m-am reinventat”, descrie Georgiana Gheorghe, motivele pentru care a ales să mizeze pe propria afacere după mai mulţi ani de corporaţie. Ea a lansat recent businessul Clatette, pe care îl descrie drept prima  „fabrică de clătite ready made (gata făcute n.red)”.

    Afacerea  Clatette este format în prezent dintr-un atelier de producţie, dotat cu utilaje de producţie, de ambalare, de depozitare, precum şi o maşină de livrare.Tipul de business este B2B2C, Gheorghe nu se adresează direct persoanelor fizice, ci lanţurilor de hipermarketuri, şcolilor şi grădiniţelor, precum şi zonei corporate (cantine, petreceri corporate).

    Auchan este primul lanţ de hipermarketuri  cu care au semnat un contract; în prezent clătitele Georgiane Gheorghe ajung în patru magazine Auchan. „După trei săptămâni de colaborare, am observat că lucrurile se mişcă foarte bine, au crescut comenzile de la o săptămână la alta, vedem preferinţe pentru anumite reţete”, descrie Gheorghe modul în care a fost primit produsul pe piaţă.

    Care este valoarea investiţiei în businessul Clatette şi care sunt planurile de dezvoltare a acestuia în continuare, într-o nouă ediţie a emisiunii Smart Business, pe site-ul şi pagina de Facebook ale Business Magazin.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar. Sunt talentaţi, pragmatici, depăşesc piedici şi îşi transformă ideile în branduri.

     

  • Care este, cu adevărat, efectul pe care smartphone-ul îl are asupra creierului. Avertismentele cercetătorilor sunt îngrijorătoare

    Asemenea întreruperi ar putea părea raţionale: vrem ca tehnologia să ne ajute, în încercarea noastră de a ne face ordine în vieţile aglomerate, să ne asigure că nu pierdem nimic important.

    Dar corpurile noastre au o altă părere, scrie Business Insider: aceste alerte constante stresează hormonii, încurajează o ripostă biologică de genul „luptă sau fugi”, inima ne bate mai tare, respirăm greu, transpirăm, ni se contractă muşchii. Acesta este răspunsul la pericol, nu la un simplu SMS sau mesaj din partea unui coleg.

    Pur şi simplu nu suntem „croiţi” să trăim aşa. Aplicaţiile noastre profită de nevoile noastre imediate, pentru siguranţă şi interacţiune socială şi cercetătorii au început să analizeze efectele negative. 89% dintre studenţi spun că simt „vibraţiile-fantomă” ale telefoanelor şi îşi imaginează că dispozitivele îi avertizează.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Legea care îi vizează pe toţi şoferii din România a fost promulgată. Ce se va întâmpla dacă se deplasează fără ROVINIETĂ

    Legea pentru modificarea şi completarea art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 6 februarie.

    „Camera Deputaţilor, în calitate de cameră decizională, a adoptat azi (6 februarie – n.r) cu unanimitate de voturi un proiect de lege care modifică Ordonanţa 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţelele de drumuri naţionale din România. Modificarea legislativă se impunea având în vedere că norma nu era suficient de clară, instanţele interpretând în mod diferit situaţii reclamate de mulţi cetăţeni în cazul amenzilor aplicate în mod repetate în lipsa rovinietei”, a declarat deputatul PNL Lucian Bode.

    În forma adoptată se arată că şoferii nu mai pot fi sancţionaţi în intervalul cuprins de la data săvârşirii contravenţiei şi până la data comunicării acesteia. Totodată, apar modificări şi în ceea ce priveşte prescrierea sancţiunii.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro