BusinessMagazin

Tag: companii

  • China zguduie industria auto globală: După ce a cucerit jumătate din piaţa internă cu vehicule electrice, gigantul asiatic inunda lumea cu milioane de maşini pe benzină nevândute acasă, declanşând un cutremur comercial fără precedent în Europa, Africa şi America Latină şi forţând producătorii occidentali să îşi regândească complet strategiile globale

    Industria chineză a vehiculelor electrice a reuşit în doar câţiva ani să cucerească jumătate din piaţa internă, zdrobind vânzările de automobile pe benzină ale producătorilor globali care dominau cândva China.

    Însă nu doar companiile străine au pierdut teren. Mulţi producători tradiţionali chinezi au asistat la prăbuşirea vânzărilor lor pe piaţa locală, iar reacţia a fost una radicală: au început să inunde pieţele internaţionale cu maşini pe combustie pe care nu mai reuşeau să le vândă acasă.

    În timp ce decidenţii politici occidentali îşi concentrează atenţia asupra ameninţării reprezentate de vehiculele electrice chineze puternic subvenţionate şi impun tarife pentru a-şi proteja pieţele, producătorii auto din SUA şi Europa se confruntă cu o provocare tot mai mare: maşinile chinezeşti pe benzină care câştigă rapid teren în ţări precum Polonia, Africa de Sud sau Uruguay. Din 2020, 76% dintre exporturile auto ale Chinei au fost vehicule pe combustie, iar livrările anuale au crescut de la un milion la peste 6,5 milioane, potrivit firmei Automobility, citate de Reuters.

    Boomul acestor exporturi este alimentat de aceleaşi subvenţii şi politici destinate EV-urilor care au lovit afacerile marilor producători occidentali în China (VW, GM, Nissan) prin susţinerea unui număr uriaş de producători chinezi de vehicule electrice şi declanşarea unui război al preţurilor. Fenomenul scoate în evidenţă anvergura politicilor industriale ale Beijingului, care urmăreşte să domine sectoare strategice atât pe plan intern, cât şi global.

    Exporturile de maşini chinezeşti pe benzină  (excluzând vehicule electrice sau hibride plug-in) au fost suficiente anul trecut pentru a transforma China în cel mai mare exportator auto din lume, arată datele industriei şi ale autorităţilor. Această analiză are la bază o investigaţie Reuters în zeci de pieţe, completată de interviuri cu directori din 11 producători chinezi şi doi occidentali, precum şi cu distribuitori şi analişti.

    Afluxul de maşini chinezeşti cu motor termic către pieţele emergente este rezultatul ciocnirii dintre ambiţia actuală a Beijingului de a electrifica transportul şi politicile anterioare care au construit industria auto pe combustie pornind de la tehnologia importată de la producătorii străini.

    Printre cei mai mari exportatori se numără giganţi de stat precum SAIC, BAIC, Dongfeng şi Changan. Timp de decenii, aceştia au depins de parteneriate cu companii auto occidentale pentru profituri şi know-how tehnic, alianţe impuse încă din anii ’80 pentru ca jucătorii străini să poată intra pe piaţa chineză. Însă, odată cu ascensiunea producătorilor chinezi privaţi de vehicule electrice, precum BYD, vânzările acestor joint-venture-uri s-au prăbuşit. De exemplu, vânzările SAIC-GM au scăzut de la peste 1,4 milioane la 435.000 de vehicule între 2020 şi 2024.

    În schimb, aceleaşi companii de stat prosperă acum pe pieţele externe care erau odinioară dominate de partenerii lor occidentali. Exporturile SAIC, majoritar ale propriilor mărci, fără GM, au crescut de aproape trei ori, depăşind un milion de vehicule anul trecut.

    Dongfeng, de exemplu, a exportat aproape 250.000 de vehicule anul trecut, de patru ori mai multe decât acum cinci ani, un balon de oxigen vital în contextul în care vânzările prin parteneriatele sale chinezeşti cu Honda şi Nissan intrau într-o „spirală descendentă”. Directorul regional Jelte Vernooij spune însă că viitorul Dongfeng nu este pus în pericol: sprijinul statului face diferenţa.

     

    „Faptul că suntem o companie de stat este esenţial”, afirmă el. „Nu există nicio îndoială că vom supravieţui.”

     

    Pentru moment, maşinile pe benzină rămân mai populare în pieţele cu infrastructură limitată de încărcare, precum Europa de Est, America Latină sau Africa. Pe termen lung însă, Beijingul urmăreşte dominaţia globală în vehicule electrice şi hibride plug-in. Iar până va ajunge acolo, producătorii chinezi îşi consolidează brandurile internaţionale oferind clienţilor exact ceea ce îşi doresc acum.

  • Ce vor cu adevărat angajaţii de la companii? Moneda cu care se câştigă sau se pierd talente nu intră în cont la final de lună

    În 2025, beneficiile oferite de companii angajaţilor lor au devenit un instrument important de atragere şi retenţie, iar apetitul angajaţilor pentru pachete care susţin sănătatea, echilibrul şi flexibilitatea este puternic.

    Datele din studiul salarial Hays 2025 arată că, dincolo de salariu, sistemele de beneficii sunt criteriul care cântăreşte cel mai mult în ochii angajaţilor şi totodată unul dintre cele mai importante elemente din strategia de HR a companiilor. Pe scurt, avantajele extrasalariale au devenit moneda cu care se câştigă sau se pierd talente. Iar felul în care arată acest „coş de beneficii” spune foarte multe despre cultura organizaţională, modernizarea companiilor şi presiunea tot mai mare pe echilibrul viaţă–muncă.

    Cele mai răspândite beneficii sunt asigurarea medicală privată şi tichetele de masă. 83% dintre angajaţi beneficiază de asigurare medicală privată.  La acelaşi nivel de popularitate sunt tichetele de masă, primite tot de 83% dintre salariaţi. În acelaşi timp, 54% primesc zile suplimentare de concediu, iar 53% declară că au acces la lucru flexibil, fie prin program, fie prin formatul hibrid, potrivit sursei citate.

    La acestea se adaugă abonamentele la sală: 31%, asigurările de viaţă: 29%, subvenţii la cantină sau pentru masă: 19%, decontarea transportului: 19%, telefon de serviciu pentru uz personal: 18%, sprijin psihologic: 17%.

    Totodată, beneficiile financiare rămân limitate: schemele de pensii sunt incluse doar de 14% dintre angajatori, iar sprijinul pentru studii sau planurile de acţionariat sunt încă marginale, sub pragul de 10%. Zona de beneficii pentru părinţi continuă să fie sensibilă: doar un angajator din zece oferă sprijin pentru educaţia copiilor sau pentru îngrijire. Munca remote îşi pierde treptat din privilegiile financiare – doar 3% dintre companii cofinanţează energia, internetul sau echipamentele de home office, un semn clar că întoarcerea la birou se consolidează.

    De asemenea, studiul Hays abordează şi diferenţa dintre ceea ce consideră companiile important şi ceea ce îşi doresc angajaţii. Pentru angajatori, după salariu, beneficiile, atmosfera bună şi oportunităţile de dezvoltare sunt cele mai relevante instrumente de atragere şi retenţie. Pentru angajaţi, ordinea este similară, dar cu un accent mai puternic pe flexibilitate: pachetul de beneficii rămâne criteriul principal, urmat de posibilitatea de a lucra remote şi de atmosfera la locul de muncă.

    Aşadar, pe măsură ce salariile se stabilizează, competiţia se mută în zona beneficiilor: cât de relevante sunt pentru stilul de viaţă al angajatului, cât de mult sprijină sănătatea şi echilibrul şi câtă siguranţă aduc pe termen lung.

  • Ziua Naţională. La mulţi ani, România! O ţară care creşte, o ţară care învaţă. România în oglinda cifrelor: Ce imagine conturează principalii indicatori despre performanţa economiei şi direcţia în care se îndreaptă ţara?

    ♦ Dincolo de cifre, grafice şi clasamente, România este povestea unei generaţii care a schimbat direcţia unei ţări: venituri dublate, industrii ridicate de la zero, recorduri în agricultură, energie ♦ Dar este şi povestea restanţelor care ne apasă – educaţia, digitalizarea, sănătatea ♦ De 1 Decembrie, privim România aşa cum este: cu progresele ei reale şi cu drumul lung pe care îl avem în faţă.

    România din prezent este o ţară care a crescut mult mai repede decât ar fi pariat cineva acum două decenii. Veniturile s-au dublat, industriile s-au reinventat, iar energia care vine din mediul privat arată o economie care nu mai priveşte în urmă. Dar, dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni – despre ce am reuşit şi, mai ales, despre ce avem încă de construit împreună.

    Privită doar prin ştirile de zi cu zi, România pare adesea o ţară contradictorie. Dar dacă o privim prin indicatori, prin evoluţii, prin paşi mici şi siguri, descoperim o naţiune care a crescut mult. Sunt multe motive de mândrie şi la fel de multe motive să rămânem lucizi: România merge înainte, dar nu fără provocări.

    România urcă în clasamente unde acum un deceniu aproape nici nu apărea. Suntem pe locul al doilea în Europa la producţia de biciclete, pe locul întâi în UE la producţia de floarea-soarelui şi la producţia de gaze, în timp ce industria auto se menţine în topul primelor şase economii europene. Agricultura şi energia sunt zonele în care România stă bine deja, iar independenţa energetică – locul al treilea în UE – este unul dintre atuurile unei ţări din estul Europei.

    Şi mediul de afaceri dă semne de matu­ri­zare: România este pe locul al treilea în UE la creşterea numă­rului de companii nou-în­fiin­ţate, iar com­paniile româ­neşti sunt tot mai pre­zente în topurile regionale ale ma­rilor jucători. Turismul intern este activ, hotelurile având cel mai bun grad de ocupare din Europa Centrală şi de Est.

    Piaţa muncii vine şi ea cu veşti bune: productivitatea a crescut cu peste 30% în ultimul deceniu, iar salariile – chiar dacă pornesc de la baze reduse – avansează într-un ritm accelerat, ceea ce a împins România mai sus în ierarhiile salariale europene.

    Dar imaginea rămâne una duală. Aceleaşi date care arată progresul puternic evidenţiază şi zonele în care România rămâne blocată. În educaţie, decalajele sunt critice: ţara are cea mai mare pondere de tineri NEET din UE, cea mai mică pondere de absolvenţi de studii superioare şi o integrare scăzută a proaspeţilor absolvenţi pe piaţa muncii. La digitalizare şi inovare, România este constant pe ultimele locuri în UE – fie că vorbim de competenţe digitale, de utilizarea inteligenţei artificiale sau de gradul de digitalizare a companiilor.

    Sănătatea şi calitatea vieţii sunt şi ele într-o zonă vulnerabilă. România are una dintre cele mai mici speranţe de viaţă din UE, cel mai scăzut număr de ani trăiţi în stare de sănătate din regiune şi o pondere ridicată a populaţiei expuse la risc de sărăcie. În acelaşi timp, inflaţia rămâne printre cele mai ridicate din Uniune, iar deficitul bugetar este cel mai mare din UE – două presiuni majore pentru anii ce vin.

    Există însă şi capitole unde România excelează exact acolo unde alte economii europene au dificultăţi: locuinţele sunt printre cele mai accesibile din Europa, 95% dintre români sunt proprietari, iar timpul necesar pentru achiziţia unei locuinţe este printre cele mai reduse din UE.

    România anului 2025 este o ţară care a accelerat puternic la economie, venituri şi mediu de business, dar care rămâne în urmă la inovare, educaţie şi sănătate – exact acele domenii care vor decide competitivitatea următorului deceniu. Drumul continuă, însă pentru a păstra ritmul accelerat trebuie să investim în oameni, în competenţe şi în zonele în care azi statistica ne trage la răspundere.

     

     

     

    Economie şi finanţe

    Locul 1 În UE la creşterea venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor

    România este pe primul loc în UE la creşterea venitului pe cap de locuitor, cu 134% în ultimii 20 de ani, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. La nivelul Uniunii Europene creşterea a fost de 22%.

    ♦ Locul 18 în UE după PIB pe cap de locuitor exprimat în puterea de cumpărare

    România se afla în 2024 pe locul 18 în rândul celor 27 de state membre ale UE raportat la PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare, împărţind poziţia cu Polonia şi Estonia. România avea anul trecut un PIB per capita cu 21% sub media UE, depăşind Croaţia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria. În 2023, România avea un PIB per capita cu 22% sub media Uniunii. Zece ţări, reprezentând aproximativ 34% din populaţia UE, au depăşit media UE în ceea ce priveşte PIB-ul pe capita.

    ♦ Locul 10 în UE după creşterea produsului intern brut

    Economia României a crescut, pe date ajustate, cu 1,4% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul al treilea din 2024, spune Eurostat, oficiul de de statistică al Uniunii Europene. Creşterea economică a României este la mijlocul creşterii economice din UE.

    ♦ Locul 19 în UE după coeficientul de inegalitate socială

    Cu cât valoarea coeficientului Gini este mai mare, cu atât veniturile disponibile ale populaţiei sunt distribuite mai inegal. Statisticile Eurostat arată o scădere a coeficientului Gini în România în ultimii zece ani. Media Uniunii Europene este de 29,4, astfel că România stă mai bine decât media europeană. În 2024, România a înregistrat cea mai mică valoare a ultimului deceniu – 28, cu peste 9 puncte mai puţin decât în 2015, când indicatorul era 37,4.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după deficitul bugetar   

    România are în continuare cel mai mare deficit bugetar dintre statele membre ale UE, de 7,5% în T1 2025, în condiţiile în care media blocului comunitar este de 2,9%, potrivit celor mai recente date ale Eurostat despre acest indicator.

    ♦ Locul 16 în UE după datoria publică

    Datoria publică a urcat la 57,3% din PIB în trimestrul doi din 2025, în creştere cu aproape 6 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu această valoare, România se plasează mai bine decât ţări precum Grecia, Italia, Franţa, Belgia, Spania, Portugalia, Finlanda, Austria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania, Cipru, Polonia şi Croaţia.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană după rata anuală a inflaţiei

    În octombrie 2025, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 8,4%, conform raportării Eurostat, cea mai mare din rândul ţărilor membre ale UE. INS a raportat pentru luna octombrie o rată anuală a inflaţiei de 9,8%. Diferenţa dintre aceste raportări vine pentru că Eurostat publică inflaţia (HICP), adică indicele armonizat al preţurilor de consum, indicatorul armonizat pentru toate statele UE, deci comparabil între ţări. INS publică IPC-ul naţional (indicele de preţuri de consum), care este inflaţia oficială „românească”, folosită pentru indexarea pensiilor, indexarea salariului minim, analize interne.

    ♦ Ultimul loc în UE după alocările bugetare pentru cercetare-dezvoltare

    România are cele mai mici alocări bugetare din UE pentru zona de cercetare-dezvoltare, de doar 19 euro de persoană în 2024, mult sub sumele alocate de următoarele ţări aflate la finalul clasamentului, respectiv 38 euro în Bulgaria şi 58 euro în Ungaria, arată datele Eurostat.

    ♦ Ultimul loc în UE după dimensiunea sectorului bancar ca pondere în PIB

    România continuă să se afle pe ultima poziţie din ţările Uniunii Europene, conform datelor Băncii Centrale Europene privind intermedierea bancar. Nivelul se află la puţin peste 51%, de peste patru ori sub media UE de 215%.

     

     

     

     

    Business & companii

    Locul 4 În Europa Centrală şi de Est la cele mai puternice companii

    România se clasează pe locul al patrulea în regiune în ceea ce priveşte prezenţa numărului de companii în Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrală şi de Est realizat de Coface, unde este reprezentantă de 56 de companii, cu două mai multe decât în ediţia anterioară.

    ♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la evoluţia numărului de companii nou-înfiinţate

    În al treilea trimestru din 2025, numărul de companii nou-înfiinţate în România a crescut cu 32,3% faţă de trimestrul anterior, fiind a treia cea mai bună evoluţie din Europa, după Irlanda şi Luxemburg, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    ♦ Locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per capita

    România numără 49 de companii de tip IMM la mia de locuitori, sub media din Uniunea Europeană de 58 de astfel de companii la 1.000 de locuitori, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. România ocupă locul 24 în Uniunea Europeană la numărul de IMM-uri per 1.000 de locuitori.

    ♦ Locul 15 în Uniunea Europeană la ponderea angajaţilor din IMM-uri

    Aproape 67% dintre angajaţii din economie lucrează în microîntreprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii, procent care plasează România pe locul 15 în Uniunea Europeană, potrivit raportului anual al IMM-urilor din Europa al Comisiei Europene. Grecia şi Cipru stau cel mai bine la acest capitol, având 87%, respectiv 81% dintre forţa de muncă angajată în IMM-uri.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui

    Cu o producţie de 1,9 milioane de tone de floarea-soarelui în 2024, 2025 va aduce o creştere a producţiei, iar estimările arată o producţie de 2,5 milioane de tone în acest an. Cu această creştere, România va fi pe primul loc în Uniunea Europeană la producţia de floarea-soarelui.

    ♦ Locul 5 în Uniunea Europeană la producţia totală de cereale

    În 2025, producţia totală estimată de cereale va fi de circa 22,9 milioane de tone, o recoltă care poziţionează România pe al cincilea loc în Uniunea Europeană, potrivit calculelor ZF pe baza datelor COCERAL şi INS.

    ♦ Ultimul loc în Europa Centrală şi de Est la ponderea turiştilor străini

    România nu are cel mai mic număr de turişti din regiune, însă stă cel mai prost la capitolul atragerii turiştilor străini. Doar 15% din turiştii ajunşi în unităţile locale au venit din afara ţării, procent care plasează România pe ultimul loc în regiune. Spre exemplu, vecinii ungari au atras 12,2 milioane de turişti străini, dintre care 46% au fost străini.

    ♦ Locul 7 în Uniunea Europeană la creşterea preţurilor la vacanţe

    Pachetele de vacanţă vândute de operatorii turistici de pe plan local au avut o creştere de 9,5% a preţurilor în ultimul an, potrivit datelor Eurostat. Această majorare plasează România pe locul al şaptelea între statele Uniunii Europene la capitolul creşteri ale preţurilor vacanţelor din ultimul an. Cea mai mare creştere a înregistrat-o Estonia, cu un plus de 39% a costului pachetelor de vacanţă, urmat de Bulgaria, cu plus 23% şi Danemarca, plus 12%.

    ♦ Locul 1 în Europa Centrală şi de Est la gradul mediu de ocupare a hotelurilor

    Hotelurile din România înregistrează cel mai bun grad de ocupare dintre toate pieţele din regiune, potrivit datelor de la Comisia Europea­nă. În 2023, hotelurile din piaţa locală au avut un grad mediu de ocupare de aproape 52%. Spre comparaţie, Ungaria înregistrează un grad mediu de ocupare al hotelurilor de aproape 38%, pe când Polonia, 37%, iar Cehia, 37%. Gradul de ocupare mai bune au avut Bulgaria (40%) şi Cehia (42%).

    ♦ Locul 8 în lume la producţia de vin

    Producţia de vin din România a ajuns la 3,7 milioane de hectolitri în 2024, potrivit datelor Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului. Astfel, România ocupă locul 8 mondial al suprafeţei viticole, cu un total de 187.000 de hectare cultivate cu viţă de vie, depăşind ţări precum Portugalia, Chile sau Australia.

    ♦ Locul 6 în Uniunea Europeană la producţia de autoturisme

    În prima jumătate a acestui an, numărul de autoturisme produse în România a fost de 236.000 de unităţi, reuşind astfel să îşi menţină poziţia a şasea în Uniunea Europeană. Germania, Spania, Cehia, Slovacia şi Franţa sunt cei mai mari producători de autoturisme din Uniunea Europeană.

    ♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la independenţa energetică

    În 2023, importurile de energie totale reprezentau 28% din consumul intern, ceea ce face din România a treia cea mai puţin dependentă ţară la nivelul Uniunii Europene, Suedia şi Estonia fiind singurele cu procente mai mici.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la producţia de gaze

    În 2024, România a fost cel mai mare producător de gaze al Uniunii Europene, cu o producţie internă de 9,37 miliarde de metri cubi, în creştere uşoară faţă de 2023, când producţia a fost de 9,3 mld. de metri cubi.

    ♦ Locul 2 în Europa la producţia de biciclete

    România este unul dintre cei mai mari producători de biciclete din Europa, fiind chiar pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Portugalia. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, au fost produse 1,5 milioane de biciclete în România, în timp ce Portugalia a avut o producţie de 1,8 milioane de biciclete, potrivit datelor Eurostat.

     

     

     

     

    Piaţa muncii şi salarii

    Locul 1 În Europa Centrală şi de Est la creşterea productivităţii muncii

    În ultimul deceniu, România a înregistrat cea mai mare creştere a productivităţii reale din Europa Centrală şi de Est, de peste 30%, fiind urmată la mică distanţă de Serbia şi Polonia, potrivit unui raport Erste. Productivitatea nominală per angajat din România a fost 80% din media UE.

    ♦  Locul 10 în UE după puterea de cumpărare a salariului minim pe economie

    România se clasează pe locul 10 între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte valoarea salariului minim exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), indice privind puterea de cumpărare, în fapt, o monedă virtuală care aliniază preţurile în funcţie de mai mulţi parametri, primul fiind inflaţia, potrivit datelor Eurostat pentru al doilea semestru din 2025. Cu un salariu minim echivalent cu 1.279 de unităţi PPS, România reuşeşte să depăşească economii precum Croaţia, Lituania, Grecia, Portugalia sau Ungaria.

    ♦ Penultimul loc în UE la costul orar cu forţa de muncă

    România are al doilea cel mai mic cost orar mediu cu forţa de muncă din Uniunea Europeană, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.  Astfel, în 2024, România a avut un cost mediu orar cu forţa de muncă de 12,5 euro, fiind depăşită doar de Bulgaria, unde acest cost este de 10,6 euro pe oră.

    ♦ Locul 22 în UE după valoarea nominală a salariului brut pe economie

    Salariul anual mediu brut a ajuns la 21.108 euro în anul 2024, conform statisticilor oficiale de la nivel, publicate de Eurostat. Ajungând la un salariu mediu anual brut de 21.108 euro, România este peste Ungaria şi Grecia şi foarte aproape de Polonia şi Slovacia. Este o poziţie semnificativ mai bună faţă de anii anteriori, când România se afla constant pe ultimele două locuri din Uniunea Europeană.

    ♦ Locul 3 în UE după creşterea costului cu forţa de muncă

    România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2025  una dintre cele mai mari creşteri în costul orar al forţei de muncă, de 10,4% faţă de perioada similară din 2024, fiind depăşită la nivel european doar de Bulgaria, cu 13,4%, şi Ungaria, cu 11%, arată datele Eurostat. Majorarea din România vine după un plus de 16,1% în primul trimestru din 2025 şi de 13,1% în ultimul trimestru de anul trecut.

    ♦ Locul 2 în UE după rata şomajului în rândul tinerilor

    România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata şomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 25 de ani, cu un nivel de 24,8% în luna iunie 2025, conform datelor publicate de Eurostat, oficiul european de statistică. Singura ţară care înregistrează o rată mai ridicată este Estonia, cu 25,4%, în timp ce Spania, o ţară tradiţional asociată cu un şomaj ridicat în rândul tinerilor, ocupă de această dată poziţia a treia, cu 24%.

     

     

     

     

    Educaţie şi tineret

    Locul 1 în Uniunea Europeană la rata tinerilor care nu lucrează şi nu merg la şcoală

    România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata tinerilor cu vârste între 15 şi 29 de ani care nu sunt încadraţi în muncă şi nici nu urmează o formă de educaţie sau formare profesională – categoria cunoscută sub numele de NEET (Not in Education, Employment or Training), potrivit datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Aşadar, statisticile oficiale europene arată că 19,4% dintre tinerii români se află în această situaţie, un procent semnificativ peste media UE de 11%.

    ♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la rata absolvenţilor de studii superioare

    România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ponderea tinerilor, cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani, care deţin o diplomă de învăţământ superior. Mai exact, doar 23% dintre tinerii din România care au absolvit o formă de învăţământ superior.

    ♦ Locul 3 în Uniunea Europeană la cea mai mică pondere a absolvenţilor integraţi în câmpul muncii

    România are a treia cea mai mică pondere a proaspeţilor absolvenţi care erau integraţi pe piaţa muncii în anul 2023, conform datelor de la Eurostat. Aşadar, România (74,8%), alături de Grecia (72,3%) şi Italia (67,5%), se află la coada clasamentului, indicând provocări majore în ceea ce priveşte integrarea tinerilor pe piaţa muncii.

    ♦ Ultimul loc în Uniunea Europeană la practicarea sportului

    Doar doi din zece români, adică circa 20%, fac sport cel puţin o dată pe săptămână, o statistică ce plasează România pe ultima poziţie la nivelul Uniunii Europene. Media europeană este semnificativ mai mare.

    ♦ Locul 93 în lume în clasamentul universităţilor

    Universitatea din Bucureşti a urcat în acest an pe locul 93 în topul mondial Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute clasamente din spaţiul academic internaţional, care evaluează universităţile cu cea mai mare implicare în activităţi specifice dezvoltării durabile. Este pentru prima dată când o universitate din România se situează în primele 100 de universităţi în clasament.

     

     

     

     

    Calitatea vieţii

    Penultimul loc în Uniunea Europeană la speranţa de viaţă

    Speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 76,6 ani în anul 2024, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. Deşi a înregistrat o creştere în ultimii ani, România continuă să rămână în zona de jos a ierarhiei după speranţa de viaţă în clasamentul UE. România se situează penultima în clasament, înaintea Bulgariei, şi cu peste cinci ani sub media Uniunii Europene.

    ♦ Ultimul loc în Europa Centrală şi de Est la anii sănătoşi

    Un român trăieşte în medie 59 de ani fără probleme majore de sănătate, care i-ar limita posibilitatea de mişcare, spre exemplu. În regiune, România este cel mai jos la acest indicator, în contextul în care Bulgaria are o medie de 68 de ani, polonezii au 63 de ani în care nu au probleme serioase de sănătate, iar Ungaria ajunge tot la 63 de ani.

    ♦ Pe locul 5 în Uniunea Europeană la cheltuielile neprevăzute

    România este pe locul cinci în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după ponderea populaţiei care nu poate face faţă cheltuielilor neprevăzute, arată datele publicate de Eurostat. Cu 40% dintre români aflaţi în imposibilitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută în anul 2024, ţara se situează pe locul cinci în UE, după ţări precum Bulgaria, Letonia, Grecia şi Lituania.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la riscul de sărăcie

    În 2024, ponderea populaţiei României care se confrunta cu lipsuri materiale şi sociale grave a fost de 17,2%. România a fost clasată pe primul loc în UE la acest indicator, înaintea Bulgariei.

    ♦ Locul 4 în Europa la capitolul locuinţe ieftine

    România are printre cele mai ieftine locuinţe din Europa, fiind astfel pe locul al patrulea în topul ţărilor cu cele mai mici preţuri din Europa, după Turcia, Bosnia şi Herţegovina şi Albania. În 2024, preţul mediu în România a fost de 1.676 euro/mp, înregistrând o creştere de 11,5% faţă de anul precedent.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la accesibilitatea locuinţelor

    România rămâne lider în Uniunea Europeană la capitolul accesibilitate a locuinţelor, timpul mediu necesar pentru achiziţia unei locuinţe de 55 de metri pătraţi în Bucureşti fiind de aproximativ 8,5 ani, un nivel semnificativ mai scăzut comparativ cu alte capitale din regiune precum Budapesta sau Praga.

    ♦ Locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de proprietari de locuinţe

    Circa 95,6% dintre români locuiesc în propriile case, ceea ce face ca România să ocupe primul loc în topul ţărilor cu cei mai mulţi proprietari din Uniunea Europeană. La nivel european, în medie, aproape şapte din zece europeni trăiesc într-o locuinţă aflată în proprietate.

    ♦ Locul 45 în lume la calitatea vieţii

    România se poziţionează locul 45 în lume la calitatea vieţii din 89 de ţări analizate, potrivit platformei Numbeo. Cu un index de 145,1, România este în urma Bulgariei şi Ungariei şi cu un loc peste Grecia.

    ♦ Locul 38 în lume în clasamentul celor mai sigure ţări

    România se află pe locul 38 în clasamentul celor mai sigure ţări din lume, un top de altfel condus de Islanda, Irlanda şi Noua Zeelandă, potrivi Indicelui Global al Păcii. Clasamentul a fost realizat pe baza mai multor indicatori, care a analizat toate cele 163 de state de pe glob.

     

     

     

     

    Inovaţie şi digitalizare

    Locul 6 În UE după accesul la internetul de mare viteză

    România se situează sub media UE în 2025 la toţi indicatorii din categoria de inovaţie şi digitalizare, cu excepţia accesului la internet de mare viteză, care este foarte bun, clasându-se pe locul 6 printre statele membre ale UE-27, cu o îmbunătăţire de 88,2 puncte procentuale între 2018 şi 2025, conform European Innovation Scoreboard (EIS) 2025.

    ♦ Penultimul loc în UE după ponderea IT-iştilor în totalul forţei de muncă

    România are o pondere de 2,8% din totalul angajaţilor din sectorul IT, conform datelor de la Eurostat. Media UE este de 5%. Aceasta înseamnă că doar 2,8% din totalul forţei de muncă din România lucrează în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). 

    ♦ Ultimul loc în UE după ponderea companiilor digitalizate

    România avea doar 7,9% dintre companii cu un grad înalt de digitalizare în 2023, pe ultimul loc în clasamentul ţărilor membre ale Uniunii Europene după acest indicator. Media UE la acest indicator a fost de peste 20%, iar ţări precum Finlanda, Olanda şi Malta depăşesc 30%.

    ♦ Ultimul loc în UE la competenţe digitale

    Doar 28% dintre românii cu vârste între 16 şi 74 de ani deţin competenţe digitale de bază, comparativ cu media Uniunii Europene de 56%, arată datele de la Eurostat. Pe primele trei locuri în UE sunt: Olanda (83%), Finlanda (82%) şi Danemarca (70%). Ţinta UE este ca până în 2030 este ca 80% din cetăţenii europeni să aibă competenţe digitale.

    ♦ Ultimul loc în UE la gradul de utilizare a inteligenţei artificiale de către companii

    România s-a aflat anul trecut pe ultimul loc în UE în privinţa gradului de utilizare a inteligenţei artificiale de către firmele cu minimum 10 angajaţi, cu doar 3,1%, în timp ce media europeană s-a plasat la 13,5%, arată datele Eurostat. România se află printre ultimele locuri şi în ceea ce priveşte creşterea faţă de 2023.

    ♦ Ultimul loc în UE la inovare

    Deşi a înregistrat unele progrese în ultimii ani, România se află pe poziţia 27 din 27 în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025. România se menţine în categoria “inovatorilor emergenţi”, cu un scor de doar 37,7% faţă de media UE de 56,4%.

     

    Ziarul Financiar a analizat 50 de indicatori din economie, business, piaţa muncii, educaţie, calitatea vieţii, inovaţie şi digitalizare.  Cum se vede evoluţia României prin filtrul cifrelor de la nivel european şi global?

    Statisticile europene arată de multe ori două Românii: una care creşte accelerat şi una care bate pasul pe loc. Dincolo de cifre, România rămâne o poveste despre oameni – despre ce am reuşit şi, despre ce avem încă de construit împreună.

     

     
     

  • România produce companii puternice, dar fără prea mulţi campioni naţionali care să treacă graniţele. Ce îi împiedică pe antreprenori să cucerească regiunea şi să facă valuri pe pieţele externe ? VIDEO

    În ultimii ani, mediul antreprenorial românesc a evoluat semnificativ, însă internaţionalizarea firmelor rămâne încă o provocare. Economia românească se află într-un moment în care multe firme performante preferă să rămână concentrate pe piaţa internă, iar apetitul pentru extindere regională rămâne limitat. Deşi în 2024 companiile româneşti au realizat 18 achiziţii în străinătate şi piaţa locală de fuziuni şi achiziţii a înregistrat 265 de tranzacţii, aceste mişcări vizează un segment restrâns de firme, în timp ce majoritatea companiilor mari şi mijlocii continuă să se dezvolte preponderent pe plan intern. Doru Lionăchescu, preşedinte BT Capital Partner şi membru în Consiliul de Administraţie al Salt Bank, este de părere că această reţinere privind extinderea în regiune vine şi din faptul că economia locală a performat suficient de bine încât să satisfacă nevoia de creştere a firmelor româneşti fără a le forţa să caute dezvoltarea şi în afara graniţelor.

    „Problema pe care o văd eu este că cu foarte mici, mici excepţii la nivelul antreprenorial românesc apetitul de extindere regională e relativ limitat, din mai multe motive, unul dintre ele fiind şi faptul că economia locală a performat foarte bine.” a declarat Doru Lionăchescu la emisiunea ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

    În acest context, importanţa valorii şi a capitalizării companiilor listate devine tot mai pregnantă. O piaţă de capital activă şi lichidă oferă firmelor o „monedă virtuală” — acţiunile — care poate fi folosită pentru a atrage finanţări la costuri reduse, facilitând astfel achiziţii, fuziuni şi extinderi. De pildă, la 30 iunie 2025 capitalizarea bursieră a companiilor listate pe piaţa reglementată din România a atins circa 396 miliarde lei, în creştere cu 13% faţă de finalul lui 2024, un semn că interesul investitorilor şi potenţialul de dezvoltare rămân ridicate.

    „Valoarea este cel mai important lucru mai ales la companiile listate, pentru că ea oferă o monedă virtuală pe care pieţele mature o folosesc din plin, în sensul că ridică bani pe piaţă la costuri semnificativ reduse şi asta le permite să facă achiziţii. Prin acest joc de evaluări dintre compania care face achiziţia şi care este bine văzut şi compania pe care o achiziţionează la o valoare mult mai mică se creează valoarea” a mai spus Doru Lionăchescu.

     

  • OpenAI construieşte imperiul ChatGPT pe datorii colosale ale partenerilor săi: Aproape 100 de miliarde de dolari împrumutaţi de SoftBank, Oracle şi alţii, în timp ce start-up-ul rămâne aproape fără riscuri financiare, ridicând semne de întrebare uriaşe despre sustenabilitatea afacerii

    Partenerii OpenAI din domeniul centrelor de date se pregătesc să acumuleze aproape 100 de miliarde de dolari în împrumuturi legate de start-up-ul aflat încă pe pierdere, pe măsură ce producătorul ChatGPT beneficiază de o explozie a cheltuielilor finanţate prin datorii, fără a-şi asuma riscuri financiare directe.

    Companii precum SoftBank, Oracle şi CoreWeave au împrumutat cel puţin 30 de miliarde de dolari pentru a investi în start-up sau pentru a construi centre de date, arată o analiză a Financial Times.

    Grupul de investiţii Blue Owl Capital şi firme de infrastructură IT precum Crusoe depind, de asemenea, de acorduri cu OpenAI pentru a gestiona aproximativ 28 de miliarde de dolari în împrumuturi.

    Mai mult, un grup de bănci discută acordarea altor 38 de miliarde de dolari pentru Oracle şi constructorul de centre de date Vantage, pentru a finanţa noi locaţii pentru OpenAI, potrivit surselor apropiate situaţiei. Tranzacţia este aşteptată să fie finalizată în săptămânile următoare.

    Conducerea OpenAI a declarat că intenţionează să contracteze datorii substanţiale pentru a-şi plăti aceste contracte, dar, până acum, povara financiară a căzut pe umerii partenerilor şi creditorilor lor.

    „Asta a fost, în esenţă, strategia”, a declarat un executiv senior OpenAI. „Cum poate OpenAI să profite de bilanţurile altor companii?”

    Dimensiunea acestor împrumuturi dependente de OpenAI adaugă un plus de presiune asupra acordurilor de 1,4 trilioane de dolari semnate anul acesta pentru achiziţia de putere de calcul de la producătorii de cipuri şi firmele de centre de date, valabile pe următorii opt ani.

    Aceste angajamente depăşesc cu mult veniturile anuale estimate ale start-up-ului de 20 de miliarde de dolari pentru acest an.

    Potrivit surselor apropiate companiei, OpenAI are foarte puţine datorii pe propriul bilanţ. Start-up-ul dispune de o facilitate de credit de 4 miliarde de dolari cu mai multe bănci americane, deschisă anul trecut, dar încă neutilizată.

     

  • Confederaţia Patronală Concordia solicită eliminarea imediată a impozitului minim pe cifra de afaceri: 61% dintre companiile cu afaceri peste 50 mil.euro sunt afectate. Eventuala reducere la 0,5% din cifra de afaceri, nu repară problema de fond, ci doar o amână

    Confederaţia Patronală Concordia solicită Guvernului eliminarea de urgenţă a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pe care îl consideră o măsură fiscală profund nocivă, care afectează investiţiile şi frânează creşterea economică.

    ”Situaţiile financiare ale companiilor din 2024 arată clar că 61% dintre companiile cu cifra de afaceri peste 50 milioane euro sunt afectate de IMCA în forma actuală. Aproximativ 20% dintre acestea înregistrau deja pierderi înainte de introducerea taxei, 10% au intrat pe pierdere exclusiv din cauza IMCA, iar 70% şi-au văzut profitabilitatea erodată semnificativ”, spun reprezentanţii Concordia.

    În opinia Confederaţiei, această măsură are un caracter puternic pro-ciclic şi foarte multe companii înregistrează pierderi, fiind penalizate suplimentar printr-o taxă calculată pe vânzări, nu pe profit.

    Efectele IMCA pentru economia românească includ blocarea investiţiilor noi şi a expansiunii companiilor existente, penalizarea comportamentele economice pe care statul ar trebui să le încurajeze: investiţii în producţie, inovare, reţele şi capacităţi noi şi crearea de distorsiuni majore între sectoare şi între companii. În plus, impozitul taxează companiile în pierdere şi pe cele care reinvestesc masiv în dezvoltare.

    Sectorul cel mai grav afectat este comerţul (45% din companiile impactate), urmat de producţie (25%) şi servicii profesionale (20%). IMCA loveşte, aşadar, în lanţurile de aprovizionare, în industrie şi în sectoarele cu valoare adăugată – exact zonele de care depinde competitivitatea României. 

    Concordia subliniază că scenariul vehiculat acum de reducere a IMCA la 0,5% din cifra de afaceri, nu repară problema de fond, ci doar o amână. Deşi procentul companiilor afectate scade la 37%, impactul rămâne sever: 30% dintre companiile afectate au deja pierderi, iar IMCA le acutizează, 8% intră pe pierdere direct din cauza IMCA 0,5%, iar investiţiile companiilor sunt penalizate, profitabilitatea fiind amânată.  

    Chiar şi pentru companiile care evită pragul critic, ratele efective de impozitare rămân prohibitive.  

    În plus, scenariul extinderii IMCA de 0,5% la toată economia, prin eliminarea plafonului de 50 milioane de euro cifră de afaceri, ar afecta 35% din totalul firmelor din România, dintre care peste 70% sunt deja pe pierdere.

    ”Am discuta despre generalizarea unei taxe pe pierdere:  statul ar impozita exact companiile aflate în cea mai fragilă situaţie financiară. Poziţia Concordia pe acestă măsură este clară şi fermă – solicităm eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, pentru toate companiile, indiferent de dimensiune, şi renunţarea la orice scenarii de menţinere a IMCA, fie şi la cote reduse. Singurul scenariu responsabil este revenirea la un sistem fiscal previzibil, care taxează profitul real, nu activitatea economică în sine.”, se arată în mesajul Confederaţiei.

    IMCA a fost instituit începând cu 1 ianuarie 2024  în cazul plătitorilor de impozit pe profit, care au realizat în anul precedent, o cifră de afaceri peste 50.000.000 euro şi care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

    Cota este de 1% pentru toate societăţile comerciale, 2% sau 4% pentru instituţiile de credit li 0,5% pentru societăţile din domeniile petrol şi gaze naturale. 

    Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei româneşti, cu o contribuţie de 30% din în PIB şi peste 450.000 de angajaţi în 3.900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin.

     

     

  • Ce carte îţi recomandă Florentina Ion, fondatoarea editurii Didactica Publishing House (DPH), una dintre cele mai dinamice companii din domeniul educaţional din România

    În rubrica „O carte pentru GenZ”, mergem direct la sursă şi îi întrebăm pe cei mai importanţi oameni din businessul românesc ce lecturi recomandă generaţiei tale. Astăzi, răspunsul vine de la Florentina Ion, fondatoarea editurii Didactica Publishing House (DPH), una dintre cele mai dinamice companii din domeniul educaţional din România.

    „Într-o lume care se mişcă într-un ritm ameţitor, Calea spre succes a lui Napoleon Hill a rămas pentru mine un reper solid, un fel de busolă interioară la care mă întorc mereu. Hill nu vorbeşte despre reţete rapide şi nici despre succes peste noapte. El vorbeşte despre ceva mult mai profund şi mai rar: disciplina mentală, claritatea intenţiilor şi puterea unei viziuni susţinute cu perseverenţă. Pentru antreprenorii din Generaţia Z – o generaţie care are curaj, creativitate şi un instinct nativ pentru inovaţie – această carte poate fi o resursă esenţială”, spune ea.

    În cartea sa, mai adaugă Florentina Ion, Hill invită cititorii să privească dincolo de zgomotul zilnic al lumii digitale şi să înţeleagă că adevărata performanţă începe în interior. Cum? Prin modul în care gândim, în felul în care ne cultivăm încrederea şi în capacitatea de a rămâne consecvenţi atunci când drumul devine dificil, explică fondatoarea editurii Didactica Publishing House (DPH).

    „Calea spre succes nu este un simplu manual de ambiţie. Este un exerciţiu de introspecţie, de responsabilitate faţă de propriile obiective şi de construcţie a unei mentalităţi orientate spre rezultate. O recomand (n. red. – cartea „Calea spre succes” de Napoleon Hill) cu încredere tuturor tinerilor care îşi doresc nu doar să reuşească, ci să creeze impact”, a mai punctat ea.

    Florentina Ion a fondat editura Didactica Publishing House (DPH) în 2004. Încă de atunci, ea şi-a propus ca proiectul său antreprenorial să se concentreze pe segmentul cărţilor educaţionale pentru copii.

    Totodată, Didactica Publishing House (DPH) oferă sprijin cadrelor didactice în desfăşurarea activităţii lor şi propune soluţii, oferite de specialiştii din domeniu, pentru a transforma procesul educaţional într-o experienţă plăcută atât pentru elevi, cât şi pentru profesori. Pe site-ul propriu, DPH are o gamă variată de produse, de la cărţi, suport multimedia, până la dotări şcolare.

    Astăzi, Didactica Publishing House (DPH) este una dintre cele mai dinamice companii din România, cu afaceri de 22 milioane de lei şi un profit net de 2,6 milioane de lei în 2024, potrivit datelor de la Ministerul Finanţe.

    Ziarul Financiar a lansat „O carte pentru GenZ”, o nouă rubrică în platforma online ZF GEN Z – Feed-ul generaţiei tale, dedicată vouă, tinerilor din generaţia Z. Această nouă rubrică îşi propune să vă îndrume către cele mai interesante, neaşteptate şi benefice recomandări de lectură, venite însă nu din partea profesorilor sau a prietenilor, ci din partea celor mai importanţi oameni din businessul românesc.

    „O carte pentru GenZ” va fi o rubrică permanentă în platforma ZF GEN Z şi îţi va aduce noi idei de lectură. Aici ne propunem să strângem cât mai multe recomandări de la CEOs, directori ai celor mai mari companii din România şi de la cei mai importanţi oameni din business, care să ajungă direct la tine şi să te inspire.

     

     

  • Cum a reuşit un student să transforme o sumă mai mică decât dau alţii pe o masă în oraş într-o companie gigant, cu afaceri de miliarde

    Hitesh Chimanlal Doshi era un necunoscut în India anilor ’80, numele său nu spunea nimic, iar el era atunci doar unul din miile de tineri care studiau comerţul şi economia la Universitatea din Mumbai. Totul avea însă să se schimbe după ce o rudă l-a împrumutat cu 60 de dolari, fără să ştie atunci că banii săi vor sta la baza a ceea ce este astăzi una dintre cele mai de success companii de energie regenerabilă din ţară, care i-a adus o avere de cinci miliarde de dolari scrie Bloomberg.

    Născut în Tunki, Maharashtra, Doshi şi-a părăsit micul sat din inima statului şi s-a mutat 600 de kilometri pentru a urma cursurile Colegiului de Comerţ şi Economie Shri Chinai de la Universitatea din Mumbai în 1985.

    În timp ce se afla acolo, a împrumutat 5.000 (60 de dolari) de rupii de la o rudă pentru a începe să comercializeze hardware, electronice şi instrumente de măsură, ale căror profituri i-au susţinut cheltuielile şi i-au plătit taxele universitare, a declarat el pentru Economic Times în 2014.

    După absolvire, Doshi a împrumutat 150.000 de rupii (1780 de dolari)  de la o bancă pentru a înfiinţa o companie care producea manometre, echipamente pentru benzinării şi supape industriale. La începutul mileniului, el a văzut potenţialul comerţului cu echipamente energetice, precum pompe de apă, încălzitoare, aragazuri şi lanterne.

    Afacerile au mers bine, mai ales în relaţie  cu clienţii din SUA şi Europa, care au fost responsabili de cele mai mari comenzi. În timpul unei vizite la o expoziţie comercială din Germania în 2007, a fost „vrăjit” de potenţialul energiei solare, publicaţiei locale de ştiri YourStory. Acest lucru l-a inspirat să se orienteze şi să îşi vândă afacerea cu echipamente termice şi să se concentreze pe producţia de celule solare.

    Astfel a luat naştere Waree, compania sa de energie regenerabilă numită după templul Wari din satul său.

    După mai mulţi ani pe piaţă, Waree s-a listat la bursă, iar după prima zi de la listare acţiunile au crescut cu 56%, ducând averea netă a familiei Doshi la aproximativ 5,2 miliarde de dolari, aproape dublând averea clanului.

    Hitesh Chimanlal Doshi este preşedinte şi director general al Waaree Energies, în timp ce doi dintre fraţii şi nepotul său sunt directori în consiliul de administraţie al grupului. Familia este, de asemenea, cel mai mare acţionar al diviziei de inginerie Waaree Renewable Technologies Ltd. şi al companiei de stocare a energiei Waaree Technologies Ltd., ambele fiind deja listate la bursă.

     În ultimii ani, creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru infrastructură şi reformele politice la nivel federal şi de stat l-au ajutat pe Doshi şi pe alţi antreprenori din domeniul energiei regenerabile.

    Conform unui raport guvernamental, energia regenerabilă reprezintă aproape jumătate din capacitatea energetică totală instalată în India, iar energia solară reprezintă 20% din cei 457 gigawaţi de energie din octombrie 2024.

     

     

  • (P) Cum ajută analiza datelor companiile din energie să optimizeze consumul şi costurile?

    Analiza datelor a devenit un instrument esenţial pentru companiile din domeniul energiei. De la marii distribuitori de electricitate până la furnizorii de gaze naturale şi operatorii de reţele inteligente, capacitatea de a colecta, interpreta şi utiliza datele în timp real face diferenţa între stagnare şi performanţă. Preţurile energiei sunt volatile, iar reglementările tot mai stricte, digitalizarea prin analiza datelor ajută companiile să îşi optimizeze consumul, să reducă pierderile şi să scadă costurile operaţionale.

     

    Digitalizarea sectorului energetic şi rolul datelor

    Adoptarea tehnologiilor digitale în sectorul energetic nu mai este o opţiune, ci o necesitate. Analiza datelor permite companiilor să monitorizeze fluxurile de energie, să prevadă cererea şi să identifice rapid zonele unde se pierd resurse. Prin utilizarea unor algoritmi de inteligenţă artificială şi machine learning, se pot anticipa anomaliile de consum sau defectele de reţea înainte ca acestea să genereze costuri suplimentare.

    Tot mai multe companii din România implementează soluţii de tip smart grid, care colectează în timp real informaţii despre distribuţia şi consumul energiei. Aceste date sunt apoi analizate pentru a genera decizii rapide şi eficiente, de la optimizarea rutelor de livrare a gazului până la stabilirea unor tarife dinamice pentru consumatori.

    În plus, pentru consumatorii finali şi pentru companiile care îşi doresc o gestionare mai eficientă a resurselor, un calculator de gaze naturale poate fi un instrument util. Acesta permite estimarea consumului în funcţie de suprafaţa locuinţei, tipul de izolaţie sau numărul de persoane din gospodărie. Astfel, datele individuale se transformă în informaţii utile pentru ajustarea comportamentului de consum, contribuind indirect la optimizarea generală a sistemului energetic.

     

    Big Data şi inteligenţa artificială: parteneri strategici ai eficienţei energetice

    Big Data şi inteligenţa artificială (AI) sunt două dintre cele mai importante tehnologii care schimbă modul în care companiile din energie funcţionează. Prin analizarea unor volume uriaşe de informaţii provenite din senzori, contoare inteligente, staţii de producţie sau surse externe, operatorii pot obţine o imagine completă asupra întregului sistem.

    De exemplu, o companie de distribuţie a gazelor poate folosi analiza predictivă pentru a anticipa vârfurile de consum şi pentru a ajusta aprovizionarea în timp real. În acelaşi mod, un producător de energie electrică poate utiliza date meteo şi algoritmi de învăţare automată pentru a optimiza producţia din surse regenerabile, cum ar fi eolienele sau panourile fotovoltaice.

    Beneficiile nu se limitează doar la eficienţa operaţională. Analiza datelor oferă companiilor posibilitatea de a identifica modele de consum la nivel de client, de a personaliza ofertele şi de a dezvolta noi produse adaptate nevoilor pieţei.

     

    Cum se traduce analiza datelor în economii concrete

    Analiza datelor are un impact direct asupra costurilor şi consumului, atât pentru companii, cât şi pentru consumatorii finali. În primul rând, permite reducerea pierderilor tehnice din reţele, prin identificarea zonelor cu eficienţă scăzută sau a echipamentelor care necesită întreţinere. În al doilea rând, ajută la planificarea optimă a resurselor: de la stocarea energiei la gestionarea echilibrului între cerere şi ofertă.

    Pentru companiile mari, care operează în medii complexe, fiecare procent de eficienţă obţinut prin analiză se traduce în economii de milioane de euro anual. În acelaşi timp, pentru consumatorii casnici, instrumentele digitale precum aplicaţiile mobile sau contoarele inteligente oferă transparenţă totală asupra consumului, permiţând ajustarea comportamentului energetic.

    Pe termen lung, analiza datelor poate contribui şi la atingerea obiectivelor de sustenabilitate. Optimizarea consumului înseamnă reducerea emisiilor de carbon, iar companiile care investesc în soluţii de tip data-driven pot respecta mai uşor normele europene privind tranziţia verde.

     

    De la prevenirea pierderilor la optimizarea investiţiilor

    Companiile de distribuţie a gazelor naturale folosesc deja analiza datelor pentru a detecta pierderile invizibile din reţea. Prin monitorizarea continuă a presiunii şi temperaturii, algoritmii pot identifica rapid zonele cu scurgeri sau echipamente defecte. În trecut, astfel de probleme erau descoperite abia după apariţia unor pierderi majore.

    În sectorul energiei electrice, analiza datelor a permis dezvoltarea conceptului de demand response, adică adaptarea consumului în funcţie de disponibilitatea resurselor şi de preţul energiei. Prin integrarea datelor din reţea, operatorii pot oferi tarife diferenţiate şi pot încuraja consumul în perioadele de vârf sau, dimpotrivă, în cele de surplus energetic.

    În acelaşi timp, analiza datelor facilitează luarea deciziilor investiţionale. Prin simulări bazate pe date istorice şi modele predictive, companiile pot decide unde să modernizeze reţelele, unde să instaleze senzori noi sau cum să planifice proiecte de energie regenerabilă.

    Analiza datelor nu este doar un instrument tehnologic, ci o veritabilă strategie de supravieţuire şi dezvoltare pentru companiile din energie. Ea le permite să fie mai eficiente, mai sustenabile şi mai aproape de nevoile consumatorilor. Iar pentru publicul larg, transformarea digitală se traduce prin transparenţă, control şi, în final, costuri mai mici pentru fiecare kilowatt sau metru cub de gaz consumat.

     

  • Giganţii cloud Amazon Web Services şi Microsoft Azure, luaţi în vizor de Bruxelles. Comisia Europeană investighează dacă cei doi jucători trebuie desemnaţi “gatekeepers” conform Digital Markets Act

    Comisia Europeană a declanşat o ofensivă majoră pe piaţa serviciilor de cloud computing, deschizând trei investigaţii de piaţă sub umbrela Digital Markets Act (DMA). Principalele ţinte sunt giganţii americani Amazon şi Microsoft, ale căror divizii de cloud – AWS şi Azure – domină piaţa globală şi europeană.

    Comisia Europeană a declanşat o ofensivă majoră pe piaţa serviciilor de cloud computing, deschizând trei investigaţii de piaţă sub umbrela Digital Markets Act (DMA). Principalele ţinte sunt giganţii americani Amazon şi Microsoft, ale căror divizii de cloud – AWS şi Azure – domină piaţa globală şi europeană.

    Bruxelles-ul analizează dacă cele două companii ar trebui să primească statutul de “gatekeeper”, o desemnare care vine cu o serie de obligaţii stricte menite să asigure pieţe digitale corecte şi deschise. Deşi Amazon şi Microsoft nu ating pragurile standard de utilizatori sau dimensiune prevăzute de DMA pentru desemnarea automată, Comisia consideră că poziţia lor pe piaţa de cloud le conferă o influenţă similară.

    “Analizele pieţelor de cloud efectuate în ultimii ani par să indice că serviciile de cloud computing Microsoft Azure şi Amazon Web Services ocupă poziţii foarte puternice în relaţia cu companiile şi consumatorii”, se arată în anunţul Comisiei. Executivul european va evalua, de asemenea, dacă anumite caracteristici ale sectorului cloud ar putea consolida şi mai mult poziţia acestor companii sau ar putea împiedica intrarea pe piaţă a unor noi competitori.

    Demersul Comisiei nu vizează doar aspecte economice, ci şi strategice. Henna Virkkunen, Vicepreşedinte Executiv pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate şi Democraţie, a subliniat rolul critic al cloud-ului pentru viitorul digital al Europei, de la dezvoltarea AI până la inovare. “Astfel de servicii ar trebui oferite într-un mediu corect, deschis şi competitiv care încurajează încrederea şi securizează suveranitatea tehnologică a Europei”, a declarat Virkkunen.

    Dacă vor fi desemnate ca gatekeepers, Amazon şi Microsoft vor fi obligate să respecte regulile DMA, care interzic, printre altele, favorizarea propriilor servicii în detrimentul celor ale concurenţei şi impun interoperabilitatea.

    Cea de-a treia investigaţie lansată de Comisie are un scop mai larg: să determine dacă instrumentele actuale ale DMA sunt suficiente pentru a combate practicile neloiale din sectorul cloud sau dacă regulile trebuie actualizate pentru a ţine pasul cu evoluţia rapidă a tehnologiei.

    Investigaţiile privind desemnarea Amazon şi Microsoft ca gatekeepers trebuie finalizate în termen de 12 luni, în timp ce investigaţia generală asupra pieţei de cloud are un termen de 18 luni pentru a produce un raport cu concluzii preliminare şi posibile recomandări.