BusinessMagazin

Tag: Comisia Europeana

  • Comisia Europeană propune folosirea unui încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice, inclusiv telefoane, tablete, camere, căşti sau console

    Comisia Europeană propune folosirea unui încărcător comun pentru toate dispozitivele electronice, USB-C, care va  deveni portul standard pentru toate telefoanele inteligente, tabletele, camerele, căştile, difuzoarele portabile şi consolele video portabile.

    Propunerea de directivă revizuită privind echipamentele radio de astăzi va trebui să fie adoptată de Parlamentul European şi de Consiliu prin procedura legislativă ordinară (codecizie). O perioadă de tranziţie de 24 de luni de la data adoptării va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare.

    „Consumatorii europeni au fost frustraţi suficient de mult în ceea ce priveşte încărcătoarele incompatibile care le umplu sertarele. Am acordat industriei destul timp pentru a-şi găsi propriile soluţii, acum este momentul să se ia măsuri legislative pentru un încărcător comun. Acesta este un câştig important pentru consumatorii noştri şi pentru mediu şi în conformitate cu ambiţiile noastre verzi şi digitale.”, spune Margrethe Vestager, vicepreşedinte executiv pentru O Europă pregătită pentru era digital.

    În plus, Comisia propune separarea vânzării încărcătoarelor de vânzarea de dispozitive electronice. Acest lucru va îmbunătăţi confortul consumatorilor şi va reduce amprenta de mediu asociată producţiei şi eliminării încărcătoarelor, sprijinind astfel tranziţia verde şi cea digitală.

    ”Încărcătoarele alimentează toate dispozitivele noastre electronice esenţiale. Cu tot mai multe dispozitive existente pe piaţă, se vând din ce în ce mai multe încărcătoare care nu sunt interschimbabile sau nu sunt necesare. Dorim să punem capăt acestei situaţii. Datorită propunerii noastre, consumatorii europeni vor putea utiliza un singur încărcător pentru toate produsele electronice portabile – un pas important pentru a spori confortul şi a reduce deşeurile.”,a  spus Thierry Breton, comisarul pentru piaţa internă.

    Conform CE, producătorii vor trebui să furnizeze informaţii relevante cu privire la performanţa de încărcare, inclusiv informaţii privind puterea cerută de dispozitiv şi dacă acesta permite încărcarea rapidă.

    În acest fel, consumatorii vor putea vedea mai uşor dacă încărcătoarele pe care le posedă îndeplinesc cerinţele noului lor dispozitiv sau vor putea să aleagă un încărcător compatibil.

    Acest lucru ar ajuta consumatorii să limiteze numărul de încărcătoare noi achiziţionate şi i-ar ajuta să economisească 250 de milioane euro pe an care ar fi cheltuiţi cu achiziţii inutile de încărcătoare.

    Revizuirea Directivei privind echipamentele radio face parte din acţiunea mai amplă a Comisiei de abordare a durabilităţii produselor, în special a produselor electronice de pe piaţa UE, care se va afla în centrul unei viitoare propuneri privind produsele durabile. Pentru a avea în cele din urmă un încărcător comun, este necesară interoperabilitatea deplină la ambele capete ale cablului: dispozitivul electronic şi sursa externă de alimentare cu energie.

    Finalizarea interoperabilităţii dispozitivului, care este de departe cea mai mare provocare, va fi realizată prin propunerea de astăzi. Interoperabilitatea sursei externe de alimentare va fi abordată în cadrul revizuirii Regulamentului privind proiectarea ecologică al Comisiei. Aceasta va fi lansată mai târziu în cursul acestui an, astfel încât intrarea sa în vigoare să poată fi aliniată la propunerea de astăzi.

     


     

  • Şefa Comisiei Europene vine în vizită în România după congresul PNL

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România în data de 27 septembrie pentru aprobarea PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunţat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Dana Spinanţ. Vizita va avea loc după congresul PNL.

    „Pot confirma că evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi finalizată în următoarele zile şi că preşedinta Comisiei Europeneva vizita Bucureştiul pe data de 27 septembrie”, a spus Dana Spinanţ într-un briefing de presă.

    Vizita va avea loc după congresul Partidului Naţional Liberal, care are loc pe 25 septembrie. În cursa pentru preşedinţia partidului s-au înscris Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la toate semnările programelor naţionale de redresare şi rezilienţă şi de aceea vine şi în România, declara vineri dimineaţă eurodeputatul Gheorghe Falcă. El afirma că von der Leyen va veni în România pe 24 septembrie.

     

  • Şefa Comisiei Europene vine în vizită în România după congresul PNL

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România în data de 27 septembrie pentru aprobarea PNRR, în valoare de 29,2 miliarde de euro, a anunţat purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Dana Spinanţ. Vizita va avea loc după congresul PNL.

    „Pot confirma că evaluarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României va fi finalizată în următoarele zile şi că preşedinta Comisiei Europeneva vizita Bucureştiul pe data de 27 septembrie”, a spus Dana Spinanţ într-un briefing de presă.

    Vizita va avea loc după congresul Partidului Naţional Liberal, care are loc pe 25 septembrie. În cursa pentru preşedinţia partidului s-au înscris Ludovic Orban şi Florin Cîţu.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a participat la toate semnările programelor naţionale de redresare şi rezilienţă şi de aceea vine şi în România, declara vineri dimineaţă eurodeputatul Gheorghe Falcă. El afirma că von der Leyen va veni în România pe 24 septembrie.

     

  • În negocierile pentru PNRR, autorităţile de la Bruxelles cer României un calendar de înlocuire a cărbunelui şi de închidere a unor mine: Lonea şi Lupeci până în 2025, iar Vulcan şi Livezeni până în 2032

    Aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care implică fonduri de 29 miliarde euro, presupune respectarea de către autorităţile române a mai multor condiţii, inclusiv legate de sectorul energetic, un domeniu în care Comisia Europeană cere un calendar de înlocuire a cărbunelui şi un program clar de închidere a unor mine.

    Astfel, potrivit unui document, în negocierile dintre România şi CE se discută aprobarea de către autorităţile de la Bucureşti a unui calendar clar până cel târziu în T2 2022, acesta trebuind să conţină măsuri de închidere sau conservare a minelor şi de reconversie profesională a angajaţilor din aceste zone.

    De asemenea, până în T2 2025 ar trebui închise minele de huilă Lonea şi Lupeci, iar până în T2 2032 următoarele două exploatări miniere de huilă din judeţul Hunedoara, respectiv Vulcan şi Livezeni, precum şi ecologizarea siturilor.

    Discuţiile prevăd ca până în T2 2026 să fie închise şi cel puţin 5 din cele 9 mine de lignit din cadrul CE Oltenia şi să fie înlocuiţi 1300 MW de capacitate instalată de lignit cu sisteme CCGT (combined cycle gas turbine).

    Creşterea preţurilor la energie şi gaze în ultima perioadă a readus în discuţie relevanţa cărbunelui.

    Dincolo de discuţiile globale privind energia verde şi reducerea poluării, cărbunele nu este mort, ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40% în 2010 la 35% în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. Spre deosebire de sursele de energie nepoluante, solar sau eolian, producerea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are nevoie o ţară sau o regiune.

    În Germania de exemplu, în pofida celui mai ambiţios proiect de înverzire a economiei, cărbunele, cel mai poluant combustibil, dă un sfert din energia consumată, iar importurile de cărbune ar putea creşte anul acesta. În plus, cu toate că această ţară îşi dezactivează treptat termocentralele, ultima astfel de unitate a fost pusă în funcţiune abia anul trecut.

    Marea Britanie are în plan deschiderea unei noi mine, iar în SUA apetitul pentru energie şi combustibili fosili împinge în sus cererea de cărbune.  

    România nu depinde în proporţie covârşitoare de cărbuni pentru acoperirea cererii interne, energia pe cărbune având o pondere de circa 20% în mixul energetic. Dar cu toate acestea, energia produsă de CE Oltenia este cea care setează preţul în piaţă, scumpirea accelerată a electricităţii de la începutul anului fiind un efect direct al spargerii sectorului energetic pe surse de producţie.

    România este singura ţară europeană în care sectorul de producţie este spart în funcţie de sursă, 80% din toată capacitatea fiind administrată de companii de stat. 

  • Citatul săptămânii: Frans Timmermans, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, responsabil pentru realizarea şi implementarea Green Deal

    România are o mare provocare, ca toate ţările UE care se încălzesc cu cărbune. Aceste ţări vor avea nevoie de gaz, pentru că altfel tranziţia energetică va fi extrem de dură. Infrastructura care se va face însă pentru gaze trebuie să acomodeze şi hidrogenul pentru că economia hidrogenului va fi uriaşă.

     

     

     

     

     


     

  • WhatsApp, sub ancheta Comisiei Europene. Val de reclamaţii depus la „Protecţia Consumatorilor”

    Compania WhatsApp, deţinută de Facebook, se confruntă cu un val de reclamaţii din partea Organizaţiei Europene a Consumatorilor. Şi nu numai, relatează Reuters. Toate au legătură cu actualizarea politicii de confidenţialitate. Drept răspuns la ultima „mutare” a WhatsApp, mulţi utilizatori s-au „transferat” la aplicaţiile rivale Telegram şi Signal.

    În luna ianuarie, WhatsApp a introdus o politică de confidenţialitate care îi permite să partajeze unele date cu Facebook şi alte firme din grup. La momentul respectiv, WhatsApp a dat asigurări că modificările nu vor afecta conversaţiile personale ale clienţilor. Şi, totuşi, lucrurile se pare că nu au stat întocmai, dovadă realitatea din prezent: WhatsApp, sub ancheta Comisiei Europene!

    Acuzaţii grave aduse WhatsApp
    Organizaţia Europeană a Consumatorilor (BEUC) şi opt dintre membrii săi critică modificările aduse. În context, au fost depuse plângeri la Comisia Europeană şi la reţeaua europeană a autorităţilor de consum. Motivul: WhatsApp îi presează pe utilizatori, în mod nedrept, să accepte noile sale politici de confidenţialitate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Cei care aveţi 40-50-60 de ani, nu o să apucaţi pensia, o să muriţi înainte!

    Iata ca acum toata lumea stie cine a scris PNRR si si l-a dat cu dedicatie, aceleasi grupuri de interese care guverneaza Romania si care, am mai scris, au transformat-o in ceea ce este astazi, o sursa inepuizabila de forta de munca pentru UE, de imprumuturi de la investitorii financiari si un importator al celor mai banale produse. Dar, poate ca e mai bine ca Romania sa fie guvernata de altii, pentru ca noi am dovedit ca nu stim s-o facem.

    Lasati cele 30 de miliarde, fiti cu ochii pe cele cateva zeci de milioane de Euro – cu un mic efort poate cateva sute – care vor fi risipiti generos pe studii de necesitate, oportunitate, fezabilitate, etc. si care vor ajunge in buzunarele cui trebuie. Executia insa, este cu totul alta poveste.

    Am un motiv foarte serios pentru care nu vad rostul PNRR-ului (in general, nu pentru ca l-ar fi facut un partid sau altul), il consider un exercitiu de bifare politica al UE si o gafa de pierdere de si mai multa suveranitate a Romaniei prin componenta de imprumuturi. Si nu, nu este vorba despre scenariul sci-fi prin care planificam sa construim in 5-6 ani ce n-am facut in ultimii 30, adica autostrazi, cai ferate, conducte de apa, scoli, spitale, centre medicale de permanenta, etc.  – in lipsa de experti, tehnologie, utilaje, materiale de constructii si mai ales, de muncitori.

    Este vorba despre reforma sistemului de pensii. Au fost zilele trecute in ZF cateva comentarii si sugestii legate de reforma sistemului de pensii. Eu am sa fac un comentariu medical. Speranta de viata in Romania a unui copil nascut astazi (atentie la nuanta, astazi!) este de sub 75 de ani iar speranta de viata activa, sanatoasa, este de sub 65 de ani. Speranta de viata a celor nascuti in urma cu 50-60 de ani, care inca sunt in campul muncii, este mult mai redusa. Astfel incat, cu varsta de pensionare de astazi, mai mult ca sigur ca “decreteii” nu vor prinde prea multi ani de pensie, iar cei care au peste 40 de ani acum si contempleaza o varsta de pensionare de 70 de ani, vor pati la fel. Multumiti sistemului sanitar.

    Asadar, stimati comentatori, contributia la pensii, chiar daca sistemul se doreste a fi reformat, nu sunt bani pentru batranete – cel putin nu a romanilor de 40-50-60 de ani care vor muri inainte de a ajunge la pensie – ci bani pentru ca Romania sa-si plateasca imprumuturile si deficitele, la care se vor adauga acum si imprumuturile din PNRR. Miscarile prin piloni, disparitia pensionarii anticipate, interzicerea cumulului sau disparitia pensiilor speciale, chiar daca corecteaza inechitati, au doar menirea de a colecta mai multi bani.

    Si daca nu ajung banii din pensii, vor creste impozitele pe proprietati, pe venituri, profituri, etc. Urmariti cu atentie, abunda deja ideile privind cresterea impozitului de proprietati si cladiri.

     

     

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: De 1 iunie, 5 minute de reflecţie la ce lăsăm copiilor noştri – O datorie publica de circa 500 miliarde de lei, un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane, natalitatea în scadere, sistem de educaţie şi sistem sanitar făcute praf

    Desigur, le uram copiilor nostri La Multi Ani, le lasam toata dragostea si protectia noastra si le dorim succes in aventura in care au pornit in cautarea fericirii.

    Dar le lasam si astea:

    • O datorie publica de circa 500 miliarde de lei la sfarsitul lui 2020, aproape 50% din PIB;
    • Inca peste 70 miliarde de lei datorii din imprumuturi pentru PNRR;
    • Un deficit de balanta comerciala de 100 miliarde de lei;
    • Un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de romani mai multi decat se nasc) la care se adauga 100 de mii de romani care pleaca in fiecare an din tara;
    • 300 de mii de copii traiesc pe la rude, fara parinti, acestia fiind plecati din tara la munca;
    • 3,5 milioane de decretei care se vor duce in pensie sau vor disparea, bunicii copiilor din ziua de azi;
    • Natalitatea in scadere, cifrele sunt prea deprimante ca sa le reamintim; dar la viteza de disparitie a romanilor proiectiile arata ca pana in 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de romani in tara;
    • Sistem de educatie si sistem sanitar facute praf de migratia creierelor, de lipsa de competenta si de nepotism, neglijenta si furt – platim taxe si impozite ca cele doua sisteme sa functioneze si apoi dam alti mii de lei din buzunar pentru copiii nostri ca sa fim siguri ca nu le lipseste nimic.

     

    Se spune ca pacatele parintilor nu trebuie sa fie platite de copii.

    La sfarsitul unei zile frumoase, dupa ce ati sarbatorit alaturi de copii vostri si va relaxati la un pahar de vin, daca cititi opinia asta, injurati-ma daca va stric cheful, dar ganditi-va un pic la ce lasam copiilor nostri. Si la ce putem face sa schimbam aceasta mostenire.

  • Lobbyiştii corporate din Europa marchează o victorie importantă în Bruxelles

    Lobbyiştii sectorului corporate european au înregistrat o victorie majoră în Bruxelles după ce Comisia Europeană a fost obligată să amâne o propunere importantă privitoare la responsabilizarea companiilor în legătură cu încălcările drepturilor omului şi privind mediul în cadrul lanţurilor lor de aprovizionare, scrie Politico.

     

  • Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării capacitatea Guvernului de a livra Planul National de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, cu proiecte mature şi bugete clare

    Corina Creţu, europarlamentar şi fost comisar european, pune sub semnul întrebării, într-o postare pe Facebook, capacitatea Guvernului de a livra într-o lună Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă în forma dorită de Comisia Europeană, respectiv să propună proiecte mature, care sa dea startul unor investiţii şi reforme potrivite timpurilor pe care le trăim.

    ”Sunt, sincer, îngrijorată şi sceptica. In primul rând, nu exista proiecte mature care sa accelereze rata de absorbţie a fondurilor reale, care pot fi folosite acum – nu pe hârtie, nu in viitor – pentru 2014-2020. La plecarea mea din funcţia de Comisar European aprobasem toate proiectele considerate mature (in valoare de peste 50 de milioane de euro fiecare) pe care Romania le-a depus pana la 1 Iulie 2019, toate însumând 5,8 miliarde de euro fonduri europene.  Este fezabil sa speram ca in mai puţin de o luna Romania va putea depune proiecte de calitate, care sa schimbe cu adevărat fata ţării, proiecte in valoare de aproape opt ori mai mare decât cele depuse in ultimii şapte ani? Incerc sa fiu realista”, spune Corina Creţu.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit luni cu premierul Florin Cîţu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, vicepremierii Dan Barna şi Kelemen Hunor şi cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, pentru a discuta situaţia PNNR. La finalul întâlnirii, Ludovic Orban a declarat că Planul este în negociere şi că anumite proiecte trebuie pregătite mai bine.

    România are alocat un buget de 30 miliarde euro de la CE, sume care trebuie angajate în proiecte până în 2023, urmând ca licitaţiile şi partea de implementare sa se realizeze pana la 31 august 2026.

    Pentru proiectele neîncheiate până la acea data, fondurile europene vor fi returnate integral Comisiei Europene.

    Autorităţile europene au retrimis României prima versiune a PNNR, pentru a fi refăcut şi revizuit.

    Comisia Europeana a transmis, pe scurt, faptul ca exista 6 piloni agreaţi de miniştrii ECOFIN in februarie 2021, piloni care au fost şi adoptaţi in Parlamentul European, şi pentru toti aceşti piloni trebuie sa existe proiecte concrete, buget aferent, calendar desfăşurat.