BusinessMagazin

Tag: comercianti

  • Hipermarketurile, obligate să comercializeze 51% produse româneşti

    Legea urmează să fie trimisă preşedintelui spre promulgare.

    Marin Anton, iniţiatorul legii, a declarat că toţi consumtaorii vor beneficia de pe urma acestui act normativ. “Sper ca din momentul în care legea va apărea în Monitorul Oficial românii să ştie că vor putea cumpăra de la supermarketuri produse alimentare cu 20% minimum. Un al doilea aspect foarte important pentru toţi românii, toţi consumatorii din supermarketuri, este acela că produsele
    româneşti, produsele alimentare româneşti, vor fi în proporţie de 51% prezente pe rafturile supermarketurilor. Asta înseamnă că, atât producătorii români, cât şi consumatorii români vor avea produse proaspete şi sănătoase româneşti pentru consum”.

    Florin Pâslaru, lider grupului PSD a remarcat şi el că legea a fost adoptată cu o majoritate covârşitoare. “Astăzi am votat o lege extrem de importantă, o lege aşteptată de toată România. Îi felicit pe toţi colegii care au votat acest lucru şi nu înţeleg de ce se găseşte una sau două persoane, cred că-i o singură persoană în această Cameră, care nu votează această lege şi nu vrea să ajute producătorii români. Vă felicit pe cei care aţi votat această lege pentru că noi şi România aveam nevoie de această lege”, a declarat Pâslaru.

    Legea a fost contestată de patronate şi a fost amânată de mai multe ori. Preşedintele Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, declara, la 17 mai, că proiectul de lege potrivit căreia comercianţii trebuie să aibă la raft 51% produse provenite din lanţul scurt de aprovizionare va fi transmisă plenului fără niciun fel de modificare.

    Preşedintele Comisiei de agricultură afirmat că, în decursul dezbaterii de la comisie, au fost respinse propunerile venite din partea patronatelor. De fapt, acestea cereau respingerea integrală a legii. “La votul final, amendamentul poate fi susţinut în plen. Să vedem cine şi-l asumă”, a mai spus Nini Săpunaru, precizând că în forma adoptată de comisie legea este aşteptată de mulţi oameni.

    Preşedintele Comisiei de agricultură a mai declarat că, în forma actuală, legea nu contravine principiilor pieţei unice, subliniind că prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse provenite din “lanţul scurt” de aprovizionare, fără să facă strict trimitere la produsele româneşti.

  • Epoca puiului lent

    Dorinţa de a pune pe masă alimente cât mai sănătoase îi face pe mulţi să se intereseze de condiţiile de trai ale puiului sau altui animal care le ajunge în farfurie, forţându-i pe comercianţii şi producătorii de carne să ia măsuri.

    După ce ani de zile s-au străduit să obţină pui care cresc mai repede şi mai mari, aceştia constată că există suficienţi oameni dispuşi să plătească pentru carne provenită de la păsări crescute într-un ritm mai lent şi lăsate să zburde în aer liber, care sunt astfel mai gustoase, scrie Wall Street Journal.

    Până la apariţia în magazine a puiului care nu creşte ca Făt-Frumos vor mai trece câţiva ani însă, deoarece trebuie repopulate fermele de păsări, iar rasele care corespund noilor cerinţe sunt destul de puţine.

  • Comercianţii cu afaceri de peste 10 mii de euro pe an vor fi obligaţi să accepte plata cu cardul

     “Dorim să reafirmăm că nu există niciun cost asociat comercianţilor pentru implementarea POS-urilor şi a serviciului de cash-back, costurile fiind suportate de băncile acceptatoare. Pentru ca implementarea să fie cât mai eficientă şi rapidă, MasterCard îşi anunţă disponibilitatea de a oferi o derogare pentru aceste costuri până la finele anului. Legea cash-back va impulsiona dezvoltarea infrastructurii POS cu precădere în mediul rural, accelerând educarea graduală a comunităţilor asupra utilizării cardurilor”, a declarat Cosmin Vladimirescu, Country Manager România şi Moldova al MasterCard.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Vânzările de flori ar putea ajunge la 8 milioane de euro în weekendul de Florii

    Aproape 1,5 milioane de români care poartă nume de flori îşi serbează onomastica în acest weekend, iar lor li se adaugă alţi aproape 1 milion de români care poartă numele Sf. Gheorghe, vânzările totale de flori având şanse să se apropie de 8 milioane euro, susţin analiştii KeysFin.

    “Cum dintre cei 2,5 milioane de sărbătoriţi, aproape jumătate sunt femei, calculele arată că weekend-ul ar putea însemna pentru comercianţii de flori o afacere de peste 37 de milioane de lei (8,4 milioane de euro), luând în calcul că un buchet costă,în medie, 30 de lei. Calculele sunt, bineînţeles, relative, nu toate femeile primind, din păcate, un buchet de flori de ziua lor”, spun analiştii KeysFin.

    Afacerile cu flori au crescut puternic în ultimii cinci ani, de la 190 milioane de lei în 2009 la 310 milioane de lei în 2014, arată datele KeysFin. În preajma Floriilor şi a zilei Sfântului Gheorghe, business-ul în acest domeniu ar urma să înregistreze un avans semnificativ, anul 2016 având toate şansele să fie cel mai bun an pentru industria de profil din ultimii 10 ani.

    Numărul firmelor care activează în domeniu comerţului cu flori a crescut de la 385 de firme în 2009 la 573 în 2014. “Estimările noastre indică faptul că, în 2015, au fost peste 600 de firme, iar în 2016 probabil ne îndreptăm spre 700 de firme cu obiect de activitate producţia şi comercializarea de flori”, afirmă analiştii KeysFin.

    În plus, cifra de afaceri a firmelor din domeniu a avansat susţinut, de la 190 milioane de lei în 2009 la 310 milioane de lei în 2014, în timp ce numărul celor care lucrează în această zonă a crescut constant în ultimii 5 ani, de la 1440 de angajaţi în 2009 la 2621 în 2014. În 2014 erau cultivate peste 415 hectare cu flori, dintre care cele mai multe înregiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov.

    “Asistăm la o maturizare a pieţei, dovadă existenţa a tot mai multor firme care lucrează împreună, de la producători, la comercianţi cu ridicata şi florării”, spun consultanţii de KeysFin.

    Mai mult de 60% dintre firmele analizate erau pe profit zero în 2014.

    “Cum cele maimulte flori sunt aduse din import, la preţuri occidentale, asta înseamnă că marjele de profit pe care le adaugă comercianţii sunt extrem de mici, pentru a reuşi să facă vânzări. Pe de altă parte, nu este exclus ca multe firme să îşi mascheze profiturile prin diverse formule. Şi, apoi, să nu uităm că piaţa neagră este încă o prezenţă puternică în acest segment”, explică analiştii KeysFin.

    Astfel, dacă în 2009, jucătorii din piaţă raportau un profit cumulat de 10 milioane de lei, în 2012 s-a ajuns la 11,4 milioane lei, iar în 2014 de 13,7 milioane lei.

    Cele mai importante firme din domeniu erau, în 2014, Flowers Market Holland SRL, cu afaceri de 23,8 milioane de lei, Stânjenel SRL, cu un business de 11,4 mil.lei şi Magic Flowers4you SRL, cu afaceri de 8,41 mil.lei.

    Potrivit unui studiu realizat de floridelux.ro, în această perioadă, cele mai căutate flori sunt cele specifice primaverii, precum lalelele,freziile, zambilele, liliacul sau narcisele. Cele mai apreciate flori de către români sunt însă trandafirii.

    Informaţiile menţionate se află barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.

  • GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în dezvoltarea platformei SymphoPay

    GECAD Group investeşte peste jumătate de milion de euro în SymphoPay, start-up care propune magazinelor o soluţie unică de POS-uri inteligente ce poate revoluţiona modul în care se desfăşoară comerţul tradiţional.

    SymphoPay, una dintre puţinele iniţiative româneşti de tip FinTech (tehnologii inovatoare care vor schimba industria serviciilor financiare) ar urma să aducă un suflu complet nou modului în care se desfăşoară în prezent plata la POS în magazinele tradiţionale. Astfel, cu SymphoPay comercianţii şi băncile partenere pot să centralizeze într-o singură platformă integrată plăţile cu cardul prin POS-uri inteligente şi să utilizeze aceste echipamente nu doar pentru operaţiuni de plată, ci şi, spre exemplu, pentru acţiuni de marketing.

    „Prin investiţia în SymphoPay ne propunem să iniţiem o schimbare atât în domeniul serviciilor financiare, cât şi în comerţul tradiţional. Am descoperit în SymphoPay acel motor care poate duce o parte a serviciilor financiar-bancare locale la următorul nivel tehnologic. Este un proiect îndrăzneţ, iniţiat de oameni cu experienţă în industria tranzacţiilor financiare, ce pot scala soluţia gândită la nivel regional.” spune Radu Georgescu, Partener Fondator GECAD Group.

    SymphoPay este în etapa premergătoare lansării comerciale în care principalul obiectiv este de a realiza integrarea cu primul val de comercianţi şi cu primele bănci. Lansarea comercială a platformei va avea loc peste câteva luni. Compania a fost înfiinţată în 2015 de Daniel Nicolescu şi Sebastian Ioniţă, la dezvoltarea soluţiei SymphoPay lucrând în prezent o echipă de 10 oameni cu experienţă vastă în domeniul tehnologiilor financiare şi comerţului online.
    După SmartBill, investiţia în SymphoPay este cea de-a doua finanţare a GECAD Group în companii din domeniul financiar din 2016. Printre alte proiecte din portofoliul activ al fondului de investiţii se numără Vector Watch, Gluru şi PawSquad.

    Prin integrarea flotei de POS-uri cu casele de marcat şi sistemele tip CRM ale companiei, SymphoPay oferă o infrastructură simplă şi rapidă pentru conturarea mesajelor şi a ofertelor potrivite ce pot transforma clienţii ocazionali în parteneri fideli ai comercianţilor.

    Comercianţii care optează pentru soluţia integrată SymphoPay vor beneficia de POS-uri de ultimă generaţie (fixe sau mobile) ce vor fi conectate la panoul central de administrare SymphoPanel prin intermediul căruia se pot vizualiza în timp real informaţii despre plăţi, pot defini campanii de marketing şi pot accesa rapoarte şi analize aferente acestora.

    Pentru bănci, unul dintre beneficiile colaborării cu SymphoPay este reducerea costurilor de operare asociate POS-urilor (achiziţie, mentenanţă lunară, comunicaţie). În acelaşi timp, pot beneficia de o platformă ce le facilitează colaborarea cu comercianţii parteneri şi integrarea facillă a campaniilor de marketing.

  • Preţurile ţigărilor vor creşte; producătorii caută soluţii pentru a evita falimentul

    Producătorii şi comercianţii de ţigări vor majora semnificativ preţurile ţigărilor şi vor căuta soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive, pentru a evita falimentul, după interzicerea fumatului în spaţiile publice, estimează analiştii KeysFin.

    “Consumul domestic nu va fi de ajuns pentru a acoperi impactul noilor interdicţii, astfel că, în prima fază, estimăm o creştere semnificativă a preţurilor ţigărilor. Pe de altă parte, asistăm deja la o reorientare a producătorilor şi comercianţilor către soluţii alternative, precum vânzarea de ţigări electronice şi alte tipuri de dispozitive. Nu este exclus, în contextul măsurilor prohibitive care vor intra în vigoare în martie, să asistăm la o regândire a promovării consumului de ţigări prin dezvoltarea unor spaţii de fumat alternative, în aer liber, care să respecte legislaţia în vigoare”, au declarat analiştii KeysFin.

    Aceştia amintesc de soluţia lansată pe internet privind construcţia unor clădiri cu ziduri circulare, în condiţiile în care legea prevede interzicerea consumului de ţigări în locaţii cu cel puţin doi pereţi şi acoperiş.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cea mai nouă găselniţă a comercianţilor, cardul cu reduceri pe viaţă

    Cardul este valabil pe viaţă şi se obţine gratuit, atât online, cât şi în magazinele Praktiker.

    Beneficiile pe care le oferă cardul de fidelitate: vouchere de 5% pe viaţă, oferte exclusive (produse cu reduceri de pana la 20%), acces la un cont online pentru fiecare posesor de card, posibilitatea de a ajunge la reduceri permanente de 10% direct la casa de marcat

    “Praktiker este un brand cu tradiţie, care se bucură de un grad mare de notorietate şi credibilitate în rândul românilor. Am creat special acest card de fidelitate pentru clienţii Praktiker, pe care îi răsplătim pe viaţă cu reduceri, promoţii, cadouri”, a declarat Mirela Ochiana, marketing manager al Praktiker Romania.

    Clienţii trebuie să prezinte cardul la fiecare achiziţie pentru a acumula cumparaturi. Când valoarea cumpărăturilor cu cardul atinge pragul de 3000 de lei, cumulat în ultimele 12 luni, clienţii vor beneficia de un voucher în valoare de 5% reducere. Din acel moment, la fiecare cumpărătură ulterioară clienţii Praktiker vor putea utiliza discount-ul de 5% din valoarea bonului fiscal de la ultima achiziţie efectuată.

    Pentru a intra în posesia cardului clienţii pot aplica gratuit pe site-ul www.praktiker.ro sau pot solicita informaţii în orice magazin al reţelei.

    Lanţul Praktiker are, in 24 de orase din tara, 28 magazine pe rafturile cărora se găsessc 40.000 de produse.

  • LaDoiPaşi, concept de franciză menit să sprijine mici comercianţi

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

  • ANAF a dat peste 4.300 de amenzi în cadrul Operaţiunii Cristal, de aproape 25 milioane lei

    Totodată, ANAF a confiscat bunuri şi numerar totalizând 14,96 milioane lei şi a dispus măsuri asigurătorii de 3,88 milioane lei, a anunţat autoritatea de control.

    Rezultatele sunt aferente perioadei 19 octombrie – 20 decembrie.

    În urma controalelor, Fiscul a chemat la sediu 878 de contribuabili pentru verificări amănunţite.

    În complexul comercial Dragonul Roşu, ANAF a verificat 937 de comercianţi şi a aplicat 929 de amenzi, cu o valoare totală de 8,26 milioane lei. De asemenea, a confiscat bunuri şi numerar de 7,43 milioane lei şi a dispus măsuri asigurătorii de 1,16 milioane lei.

    Pentru 15 comercianţi a fost interzisă şi suspendată activitatea pentru că nu aveau sau nu utilizau case de marcat. Din totalul celor controlaţi, circa 500 persoane au fost chemate la sediu pentru verificări amănunţite.

    La centrul comercial Onasis din Focşani au fost verificaţi 186 de comercianţi, care au primit 248 de amenzi, de circa 900.000 lei în total.

    ANAF a anunţat la finele lunii octombrie că va controla zilnic firmele din complexul comercial Dragonul Roşu, unde volumul de mărfuri vândut şi evaziunea sunt ridicate, şi că va aduce la Bucureşti inspectori de la celelalte regionale antifraudă, pentru a-şi intensifica acţiunile.

    Complexul Dragonul Roşu aparţine Niro Investment, firmă controlată de deputatul UNPR Dumitru Nicolae.

    Fiscul vrea să elimine firmele evazioniste din centrele engros şi să blocheze, cu ajutorul noii proceduri de înregistrare în scop de TVA, accesul acestora şi al persoanelor implicate în circuitul economic.