BusinessMagazin

Tag: CNA

  • RCS&RDS, obligat de CNA să introducă şi în grilele sale digitale din Arad televiziunea West TV

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, mai multe sesizări, între care şi cele de la societatea Astra Vagoane Călători SA şi de la Forumul Democrat al Germanilor din Arad, privind nepreluarea televiziunii West TV Arad în reţelele digitale ale operatorului de cablu RCS&RDS.

    Societatea Astra Vagoane Călători SA deţine licenţa audiovizuală a televiziunii West TV. Asociaţii societăţii sunt: Tristar SRL – 51%, Valer Blidar – 44,91% şi alţi acţionari, persoane fizice – 4,09%.

    La şedinţa CNA de joi au fost prezenţi şi Ando Andrei, directorul general al West TV, şi Vasile Blidar, director adjunct.

    Aceştia au precizat că, în Arad, West TV este difuzată în reţeaua analogică a RCS&RDS, însă nu şi în cea digitală. “În ultimul an şi jumătate am primit câteva mii de sesizări de la oameni care doresc să ne recepţioneze. Este o situaţie de concurenţă neloială între televiziunile care se află în grila digitală şi cele care sunt doar în grila analogică”, au spus aceştia.

    “De cinci ani, West TV este în pachetul «must-carry» (…) Principiul «must-carry» funcţionează şi pe digital, dar doar teoretic”, a spus în şedinţa CNA Ando Andrei, precizând că, în trecut, West TV a mai avut o problemă cu RCS&RDS, care a scos această televiziune şi din grilele sale analogice, însă atunci CNA a intervenit şi situaţia s-a rezolvat. În fapt, pe 14 decembrie 2011, CNA a aplicat o amendă record – 100.000 de lei – companiei de telecomunicaţii RCS&RDS, pentru că a scos din grilă, în Arad, televiziunea regională West TV, un post care este obligatoriu la retransmisie pentru operatorii de cablu, potrivit principiului “must carry”.

    În şedinţa CNA de joi, Ando Andrei a spus că West TV are din nou probleme cu RCS&RDS. “Ne exprimăm dorinţa de a intra în normalitate la întregul perimetru şi să fim transmişi şi în grila digitală. În zona de vest, acolo unde noi emitem, grila digitală câştigă tot mai mult teren. Este un foarte mare disconfort pentru telespectatori, care nu ştiu să schimbe mufele între ele (pentru a trece de la analogic la digital, n.r.), mulţi telespectatori nici nu au tehnologia necesară. Iar faptul că nu suntem şi în grilele digitale ne creează mari prejudicii în relaţia cu telespectatorii noştri”, a spus Ando Andrei în şedinţa CNA.

    El a spus că West TV are capacitatea de a transmite programe şi digital, nu doar analogic, deţinând echipamentele necesare în acest sens. “Noi nu avem o problemă cu RCS&RDS. Din păcate, la nivelul Aradului, nici aţi operatori nu respectă principiul «must carry», de pildă, Romtelecom (care s-a rebranduit în Telekom, n.r.). Solicitarea noastră este ca acest principiu să se refere şi la digitală, pentru că altfel creează dezavantaje foarte mari şi chiar o concurenţă neloială cu alţi doi operatori care activează pe aceeaşi piaţă”, a mai spus Ando Andrei.

    În schimb, potrivit reprezentanţilor West TV, compania de telecomunicaţii UPC distribuie această televiziune, şi în grilele analogice şi în cele digitale.

    La rândul său, Vasile Blidar a spus că West TV este o televiziune axată pe emisiuni cu profil cultural şi cu programe dedicate minorităţilor naţionale. “Proiectul nostru de viitor este ca din televiziune regională să ne transformăm în euroregională. Suntem recepţionaţi în Serbia, vrem să ne dezvoltăm şi în Ungaria şi ne propunem să mergem chiar mai departe, pe zona Ucraina”, a spus Vasile Blidar.

    Reprezentanţii West TV au mai spus că televiziunea a făcut foarte mari investiţii, acestea ridicându-se în total la circa 10 milioane de euro.

    Potrivit acestora, recent, reprezentanţii West TV au semnat un contract cu reprezentanţii regretatului regizor Geo Saizescu, în valoare de 22.000 de euro, pentru difuzarea de filme româneşti.

    Reprezentanţii West TV au mai spus că reprezentanţii RCS&RDS le-au solicitat să achiziţioneze anumite echipamente pentru difuzarea în sistem digital. “Au costat peste 10.000 de euro şi le-am achiziţionat, dar tot nu ne-au inclus în grila digitală. Acea solicitare a lor era în urmă cu doi ani de zile, dar nici măcar nu primim răspuns la adresele noastre”, au explicat reprezentanţii West TV.

    De cealaltă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS în şedinţa CNA de joi, a declarat că RCS&RDS nu are nicio problemă cu televiziunea West TV.

    El a spus West TV este retransmisă în grila analogică a RCS&RDS din Arad, însă în digital televiziunea nu poate fi retransmisă pentru că nu deţine echipamentul necesar pentru a fi difuzată. “Nu au echipamentul necesar”, a susţinut Lucian Mihai în faţa CNA.

    Însă reprezentanţii West TV au spus că au toate echipamentele necesare, dar RCS&RDS nu ţine cont de ele.

    În urma discuţiilor, CNA a decis să someze RCS&RDS să intre în legalitate în 30 de zile în privinţa West TV, fapt care implică obligarea operatorului de cablu de a include această televiziune şi în grila sa digitală de la Arad.

    Propunerea a fost făcută de membrul CNA Gabriel Tufeanu şi a fost adoptată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Dorina Rusu şi Radu Călin Cristea au votat “împotrivă”.

  • Membri ai CNA cer Realitatea TV să nu mai facă presiuni. Rareş Bogdan acuză presiuni ale lui Ponta

    Discuţiile au avut loc în şedinţa de joi a Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), în contextul în care a fost analizată o solicitare a societăţii Geopol International SRL de acordare a deciziei de autorizare audiovizuală pentru televiziunea de ştiri Realitatea Plus.

    CNA a mai analizat situaţia Realitatea Plus şi în şedinţa de marţi, când au fost discutate mai multe deficienţe legate de funcţionarea provizorie a acestei televiziuni, care a început să emită pe satelit pe 16 ianuarie 2015.

    CNA a aprobat, pe 17 ianuarie 2013, o solicitare a societăţii Geopol International – ai cărei asociaţi sunt Strategies-Research-Investments SRL – 99% (în această societate Cozmin Guşă deţine 50%, iar Maricel Păcuraru – 50%) şi Alexandra-Beatrice Păcuraru -1% – de lansare a televiziunii de ştiri Realitatea Plus, care urma să emită în România, Republica Moldova şi în ţări din Balcanii de Vest, în urma unei investiţii de 13 milioane de euro.

    La şedinţa de joi a CNA au fost prezenţi mai mulţi reprezentanţi ai Realitatea Media SA (care deţine licenţa televiziunii Realitatea TV), respectiv Rareş Bogdan, directorul general al Realitatea Media şi realizator la această televiziune, dar şi împuternicit al Realitatea Plus, Lavinia Şandru, realizator TV şi reprezentanta Realitatea Media SA la CNA, Bianca Oanea, redactor-şef al Realitatea TV, şi Alin Alexandrescu, director tehnic.

    Membrii CNA Lorand Turos şi Monica Gubernat le-au atras atenţia acestora că, miercuri şi joi dimineaţă, la Realitatea TV au fost făcute presiuni asupra CNA. Ei au făcut referire la faptul că Rareş Bogdan a făcut afirmaţii potrivit cărora “Victor Ponta a ales să continue războiul cu Realitatea TV” şi “i-a asmuţit pe cei de la CNA”, care l-au chemat joi dimineaţă “în şedinţă de urgenţă”.

    În şedinţa de joi, CNA nu a discutat însă niciun subiect legat de Realitatea TV, ci de Realitatea Plus. De altfel, reprezentanţii Realitatea Plus au cerut CNA amânarea discutării subiectului până joia viitoare, pentru completarea dosarului privind autorizarea televiziunii Realitatea Plus, iar Consiliul a aprobat această solicitare.

    În acest context, membrul CNA Monica Gubernat le-a spus reprezentanţilor Realitatea Plus, care lucrează şi pentru Realitatea TV, că membrii Consiliului au fost “acuzaţi de rea-credinţă”, în mod nejustificat. “Mie nu-mi plac presiunile şi răspund foarte rău la presiuni”, a spus Monica Gubernat.

    În schimb, Rareş Bogdan a spus că “este păcat” ca între reprezentanţii Realitatea şi membrii CNA să se ajungă la “tensiuni”.

    “Dimineaţă m-am trezit şi am văzut la Realitatea TV că am fost forţat să pun pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi un anumit subiect”, a spus şi membrul CNA Lorand Turos, cel care a condus şedinţa de joi a Consiliului.

    “Iar eu revin diseară şi spun: «Domn’e, de fapt am înţeles greşit, de fapt domnul Ponta e un om foarte bun»”, a răspuns Rareş Bogdan.

    Moment în care Monica Gubernat i-a cerut lui Rareş Bogdan să revină la subiectul şedinţei CNA, respectiv Realitatea Plus. “Şi să îl lăsăm pe domnul Ponta sau măcar pe mama dânsului, o femeie de 72 de ani”, a spus Gubernat.

    Schimbul de replici a continuat, Rareş Bogdan spunând că “pe distinsa doamnă”, mama lui Victor Ponta, a lăsat-o în pace atât el, cât şi colegii lui de la Realitatea. Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, în legătură cu reţinerea cumnatului său, că i-a cerut iertare mamei sale, care a fost “porcăită şi făcută în toate felurile” la o televiziune doar pentru că este mama sa, adăugând că DNA nu a chemat-o să o audieze.

    La rândul său, membrul CNA Radu Călin Cristea a spus în timpul şedinţei că, la Realitatea TV, se întâmplă “o tocare sistematică” a unor membri ai Consiliului Naţional al Audiovizualului.

    “CNA este o instituţie care, în special în vara anului trecut, a trecut printr-o criză de imagine în primul rând (…), pentru care a fost criticată nu doar de Realitatea, de mai mulţi radiodifuzori. În mare, măsură aceste critici au fost justitficate, fiind vorba de nişte derapaje de limbaj inacceptabile. De atunci şi până ieri, rămâne de văzut ce surpriză ne mai rezervă această după-amiază şi această seară, e o tocare sistematică la Realitatea, în special în două emisiuni ale postului, în care, de pildă, eu sunt asociat cu un fel de grup politic, de reacţie rapidă, care percutăm la nişte butoane, telefoane şi alte lucruri şi suntem puşi pe desfiinţat, demolat şi răzuit Realitatea TV. Nu ştiu dacă după această întâlnire dumneavoastră veţi pleca cu aceeaşi impresie extrem de inflexibilă”, a spus Radu Călin Cristea.

    El a precizat că au mai fost situaţii în care unii realizatori, respectiv Robert Turcescu şi Radu Moraru, “au rostit nişte insulte inacceptabile la adresa unor membri ai CNA, prin care au depăşit o limită a decenţei”. “Dar care, atunci când s-au prezentat în faţa instituţiei, au avut finalmente buna cuviinţă de a-şi cere scuze, astfel încât dialogul dintre noi şi ei să se poarte într-un mod convenabil şi în nişte limite de civilitate (…) Dacă dumneavoastră vă comportanţi ca în legenda cu Hyde şi Jekyll şi aici sunteţi extrem de afabili şi de prietenoşi şi în momentul în care ajungeţi în emisiune daţi drumul la toţi dulăii de pe lume, care muşcă rău, atunci pur şi simplu munciţi la alterarea relaţiei cu o instituţie a statului, care nici pe departe nu este atât de malefică în esenţa ei”, le-a mai spus Radu Călin Cristea reprezentanţilor Realitatea TV şi Realitatea Plus.

    La rândul său, Rareş Bogdan a spus că a dovedit în ultimele luni că nu a mai avut “aceeaşi poziţie faţă de CNA”. “Am şi spus că nu am nicio problemă să-mi cer scuze”, a spus Rareş Bogdan.

    El a mai spus că nu a atacat CNA în emisiunea sa de miercuri seară de la Realitatea CNA, precizând că “războiul e cu Victor (Ponta, n.r.)”.

    “Au fost doi difuzori care nu au dat nimic despre ce s-a întâmplat la Prahova (reţinerea cumnatului lui Victor Ponta de către procurorii DNA, n.r.) şi poate de asta am ieşit ceva mai mult în evidenţă. Legat de supărarea lui Victor, pentru că îmi permit să îi spun aşa, că şi el îmi spune Rareş, nu are niciun motiv să o facă, pentru că noi nu am vorbit de doamna, mama lui (…) Vă solicit să luaţi monitorizările, pentru că probabil vi se vor face sesizări. Am solicitat chiar să nu se discute despre o femeie în vârstă, pentru că războiul e cu Victor. Dar ieri dimineaţă, la 08.30, că trebuie să ştiţi şi asta, ca să înţelegeţi reacţia mea de aseară. Ieri dimineaţă, la 08.30, absolut întâmplător, au fost trei organe de control, ultimele aflate în subordinea directă a premierului, în sediul Realitatea, şi la 08.30 le-am solicitat să meargă la sediul social (al firmei, n.r.), să stea de vorbă cu managementul, cu contabilii, cu cine doresc dânşii, nu cu jurnaliştii.. Asta a fost problema noastră”, a mai spus Rareş Bogdan.

    Însă, membrul CNA Dorina Rusu a spus că nu înţelege de ce în şedinţa Consiliului se discută despre Victor Ponta şi despre mama acestuia.

    “Nu înţeleg de ce discutăm noi despre Victor şi despre mama lui. Noi discutăm despre Realitatea Plus. Nu ne interesează altceva”, i-a spus Dorina Rusu lui Rareş Bogdan.

    La rândul său, Lorand Turos a spus că, indiferent ce este difuzat la o televiziune sau la alta, membrii CNA au capacitatea “de a decide fără a fi influenţaţi” de ce a fost difuzat la respectivul post.

    Discuţiile privind televiziunea Realitatea Plus vor fi reluate în şedinţa Consiliului de joia viitoare. Decizia amânării subiectului, la cererea reprezentanţilor televiziunii, a fost luată în unanimitate de membrii CNA prezenţi în sala de şedinţe la momentul votului (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

  • CNA: Realitatea Media a avut un contract semnat cu Elena Udrea pentru promovare pe realitatea.net

    Rareş Bogdan a făcut această afirmaţie în timp ce răspundea unei întrebări adresate de un membru al CNA, Radu Călin Cristea.

    Astfel, Radu Călin Cristea a spus că vrea să îl întrebe pe Rareş Bogdan “unele lucruri care ţin de partea mai puţin văzută a presei”, în contextul în care “uneori apar în presă informaţii neaşteptate şi care sunt foarte utile”.

    Cristea a făcut trimitere la un interviu pe care Elena Udrea l-a acordat Gândul Live, pe 22 octombrie 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale.

    “Doamna Elena Udrea spunea că a încheiat contracte cu mai multe televiziuni, iar singura nominalizată era Realitatea TV, vorbindu-se de un contract în valoare de 20.000 de lei. A existat un asemenea contract? Dacă da, cum s-a exprimat el în mod concret în emisiunile dumneavoastră?”, l-a întrebat Radu Călin Cristea pe Rareş Bogdan.

    Rareş Bogdan a spus că Elena Udrea a avut un singur contract cu Realitatea Media, care a fost legat de online.

    “E legat de online, de realitatea.net. Realitatea.net aparţine Realităţii Media (…) Doamnea Udrea, văzând Realitatea Media, probabil s-a gândit, a făcut referire strict la realitatea.net, la site-ul nostru. Este singurul contract. A cumpărat de la bannere până la (spaţiul de, n.r.) jos după articole, până la articole notate cu “P”. Nu a avut legătură (contractul, n.r.) cu Realitatea TV”, a spus Rareş Bogdan.

    Pe de altă parte, membrul CNA Radu Călin Cristea a făcut referire, în şedinţa de marţi, şi la o intervenţie telefonică pe care jurnalistul Cătălin Tolontan a avut-o, luni, într-o emisiune de la Realitatea TV.

    “În emisiunea de ieri a Andrei Miron a fost acea intervenţie prin telefon a lui Cătălin Tolontan, care a afirmat că, în 2009, trei televiziuni, între care şi Realitatea TV, au vândut ştiri Monicăi Ridzi pe bani publici”, a spus Radu Călin Cristea.

    Însă Rareş Bogdan i-a răspuns că, în anul 2009, el nu lucra la Realitatea TV. Rareş Bogdan a mai spus că, la momentul respectiv, director al Realitatea TV era Sorin Enache, cu care Cătălin Tolontan este bun prieten, cei doi petrecându-şi concedii împreună, conform lui Bogdan.

    “(Cătălin Tolontan, n.r.) ar fi putut să-l întrebe (pe Sorin Enache, n.r.) dacă este aşa”, a mai spus Rareş Bogdan.

  • CNA: Antena 1, Antena Stars, Kanal D, Pro TV, amendate cu 230.000 lei pentru emisiunile de divertisment

    Decizia a fost luată, în şedinţa de joi, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care a monitorizat principalele emisiuni de divertisment difuzate de Antena 1, Antena Stars, Kanal D şi Pro TV, în perioada mai – decembrie 2014. CNA a primit 89 de reclamaţii privind numeroase încălcări ale legislaţiei audiovizualului în aceste emisiuni.

    Întrunit în şedinţă joi, CNA a hotărât sancţionarea televiziunilor Antena 1 şi Pro TV, cu câte 70.000 de lei (la propunerea membrului CNA Lorand Turos), a Antena Stars, cu 50.000 de lei (la propunerea membrului CNA Gabriel Tufeanu), şi a Kanal D, cu 40.000 de lei (la propunerea lui Lorand Turos).

    Pe de altă parte, alte trei propuneri făcute de Gabriel Tufeanu (amenzi de câte 100.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amendă de 50.000 de lei, pentru Kanal D) şi de Radu Călin Cristea (amenzi de câte 40.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amenzi de câte 35.000 de lei, pentru Antena Stars şi Kanal D) nu au întrunit numărul minim necesar de voturi (şase) pentru a putea fi aplicate.

    “Aceste abateri de la lege se întâmplă zilnic. Îmi pare foarte rău şi nu ştiu cum putem face noi pentru a reveni pe linia normală. Chiar am vrea să convocăm toţi decidenţii posturilor şi să-i convingem că legea trebuie respectată. Aş propune sancţiuni foarte mari, ca să fie mai puţine abateri. Dar nu prea s-a practicat. Data viitoare voi propune sancţiuni maxime, pentru că aceste abateri se întâmplă zilnic“, a spus Gabriel Tufeanu, în şedinţa de joi.

    Sancţiunile au fost aplicate pentru încălcarea mai multor articole din Legea audiovizualului şi a Codului audiovizualului, între care şi cele referitoare la protecţia minorilor, la protejarea demnităţii umane şi la limbajul utilizat.

    În cazul Antena 1, CNA a analizat mai multe ediţii ale emisiunilor “Acces Direct” şi “Un show păcătos”, în cazul Pro TV au fost analizate mai multe ediţii ale emisiunii “La măruţă”, în cazul Antena Stars au fost analizate ediţii ale emisiunilor “Răi da’ Buni” şi “Agentul Vip”, iar în cazul Kanal D au fost analizate ediţii ale programului “Wowbiz”.

    În unele dintre aceste emisiuni au fost abordate subiecte precum cazurile unor prostituate, în altele, scandaluri între cântăreţul de manele Nicolae Guţă şi două dintre amantele acestuia, iar în altele, scandaluri între Costin Mărculescu şi fosta lui soţie.

    Mirela Bomboe, reprezentanta Antena 1 şi Antena Stars, a declarat că moderatorii emisiunilor nu au permis invitaţilor să folosească un limbaj injurios, iar atunci când a fost cazul au luat măsuri, scoţându-i din platou pe unii invitaţi.

    De asemenea, Bomboe a spus că emisiunile au fost realizate cu acordul persoanelor ale căror poveşti au fost prezentate. “Cei care nu au fost prezenţi la noi au fost la posturile concurente, în episoadele aceleiaşi poveşti. S-au discutat subiecte de viaţă privată cu prezenţa persoanelor implicate (…) Putem discuta dacă ne place sau nu, dacă persoanjele respective pot fi repere sau nu. Dar cu siguranţă sunt episoade de viaţă, secvenţe de viaţă adevărată”, a spus Bomboe.

    Pe de altă parte, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că prezentatorul emisiunii “La măruţă” a intervenit atunci când a fost necesar. “Este vorba despre o emisiune de divertisment (…) Este o diferenţă între ce se întâmplă într-o emisiune de divertisment şi ce se întâmplă în viaţa reală. Cei care apar acolo acceptă să îşi spună povestea şi o fac sub diverse feluri”, a spus Păpureanu.

    La rândul său, Cătălin Băleanu, reprezentantul Kanal D, a spus că emisiunea “Wowbiz” este un program nocturn, difuzat de la ora 22.30, cu încadrarea “15” pe majoritatea covârşitoare a desfăşurării sale.

    În cazul Antena Stars, amenda de 50.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Gabriel Tufeanu cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu) şi două “împotrivă” (Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu).

    În cazul Antena 1, amenda de 70.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Lorand Turos, cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    În cazul Pro TV, amenda de 70.000 de lei s-a aplicat la propunerea lui Lorand Turos cu unanimitate de voturi, iar în cazul Kanal D amenda de 40.000 de lei a fost aplicată tot la propunerea lui Lorand Turos şi cu unanimitate de voturi.

  • Şedinţele CNA ar putea fi transmise în direct începând cu 1 aprilie, pe site-ul instituţiei

    Decizia a fost luată în şedinţa de marţi a CNA cu 7 voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Radu Călin Cristea a votat “împotrivă”.

    Decizia a fost luată după ce Valentin Jucan a reluat, marţi, transmisia online a şedinţei CNA pe contul său personal de Facebook, fapt care a stârnit nemulţumirea majorităţii membrilor CNA, care a susţinut că nu este legală difuzarea şedinţei instituţiei pe un cont personal al unui membru de pe platfoma de socializare online.

    Discuţiile privind decizia CNA de a transmite, începând cu 1 aprilie, şedinţele online pe site-ul instituţiei s-au întins pe parcursul a aproximativ două ore. În cele din urmă, membrii Consiliului au căzut de acord asupra datei de 1 aprilie, când ar urma să înceapă aceste transmisii, însă difuzarea online pe site-ul cna.ro a şedinţelor nu poate fi făcută fără modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare (ROF) al CNA. În acest sens, membrii CNA trebuie să ia în discuţie modificarea ROF, care ar urma să fie făcută în curând, după discuţii într-o şedinţă informală.

    Pe de altă parte, CNA nu poate să transmită online şedinţele proprii fără a avea aprobarea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), potrivit unor precizări făcute în şedinţa CNA de marţi.

    Astfel, reprezentanţii CNA ar urma să ia legătură, în următoarea perioadă, cu reprezentanţii STS, pentru a se consulta privind mărimea de bandă necesară transmisiei, infrastructura necesară şi expertiza necesară în acest caz.

    Pe de altă parte, mai mulţi membri ai CNA, între care Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu, i-au spus lui Valentin Jucan că sunt nemulţumiţi de comentariile pe care acesta din urmă le-a făcut la adresa majorităţii membrilor CNA pe contul său personal de Facebook. În acest context, Răsvan Popescu i-a cerut lui Valentin Jucan să retragă anumite afirmaţii în care folosea termeni precum “nemernicie”, în referiri la majoritatea membrilor CNA.

    “Poate vă retrageţi afirmaţiile făcute, în caz contrar, mă puneţi în situaţia de a nu mai participa la şedinţele pe care le conduceţi (în calitate de preşedinte de şedinţă, n.r.)”, i-a spus Răsvan Popescu lui Valentin Jucan.

    Popescu i-a mai spus lui Jucan că între membrii Consiliului trebuie să existe o anumită înţelegere şi că nu poate să conducă o şedinţă de oameni pe care îi consideră “nemernici şi nesimţiţi”.

    În schimb, Valentin Jucan a spus că el a scris pe Facebook că anumite acţiuni făcute de unii membri ai Consiliului sunt “nemernicii”, fără a-i considera pe respectivii membri nemernici.

    “Sunt nemernicii multe din acţiunile pe care le aveţi”, a repetat Jucan.

    Însă Răsvan Popescu a continuat să spună că, în cazul în care Valentin Jucan nu va retrage de pe Facebook afirmaţiile de tipul acesta, el nu va mai participa la următoarele şedinţe conduse de Jucan.

    Această decizie ar urma să afecteze cvorumul şedinţelor CNA conduse de Valentin Jucan, întrucât, în prezent, Consiliul Naţional al Audiovizualului funcţionează cu doar nouă membri faţă de cei 11 prevăzuţi de legea audiovizualului.

    Parlamentul nu a numit încă cei doi membri care ar urma să asigure funcţionarea CNA la capacitatea sa deplină, după ce Narcisa Iorga şi Christian Mititelu şi-au încheiat mandatele.

    De asemenea, potrivit Legii audiovizualului, pentru ca o şedinţă să poată avea loc, este nevoie de prezenţa a minimum opt membri ai Consiliului.

    În mod curent, CNA desfăşoară şedinţe publice marţea şi joia.

    De asemenea, potrivit Legii audiovizualului, şedinţele în care se aleg preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului nu sunt publice.

  • Pro TV, amendat cu 10.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă privată al Andreei Bălan

    CNA a analizat, marţi, emisiunea “La Măruţă” din 4 septembrie 2014, în care a fost discutat subiectul relaţiei cântăreţei Andreea Bălan cu fostul ei iubit, cântăreţul Keo. În emisiune a fost invitat vărul lui Keo. Totodată, în emisiune a fost difuzată o convorbire telefonică avută de vărul lui Keo cu Andreea Bălan, în care aceasta din urmă îi dădea indicaţii referitoare la ce să spună în programul de la Pro TV. Convorbirea a fost realizată în timp ce vărul lui Keo avea filmări la Pro TV şi avea lavaliera pusă.

    În urma difuzării emisiunii, Andreea Bălan a sesizat CNA, precizând că “La Măruţă” a fost difuzată o convorbire telefonică care a avut ca subiect “aspecte ale vieţii private”. Potrivit Andreei Bălan, convorbirea respectivă a fost “înregistrată în mod nelegal”, fără ca ea să ştie că este înregistrată. Andreea Bălan mai susţine că vărul lui Keo a realizat înregistrarea respectivă “în complicitate cu realizatorii emisiunii”. Ea a mai spus că înregistrarea a fost difuzată în emisiune fără consinţământul său. Andreea Bălan mai spune că difuzarea înregistrării i-a afectat imaginea.

    De cealaltă parte, în şedinţa CNA de marţi, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că din înregistrare rezultă că Andreea Bălan îi sugera vărului lui Keo ce să spună în emisiunea de la Pro TV, chiar ea fiind cea care a furnizat informaţiile despre viaţa sa.

    Majoritatea membrilor CNA a considerat însă că Pro TV a încălcat legislaţia audiovizualului în acest caz.

    La propunerea membrului CNA Monica Gubernat, Consiliul a decis să amendeze televiziunea cu 10.000 de lei, pentru încălcarea articolului 3, alineatul 1 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului”, a articolului 33, alineatele 1 şi 3 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei. Este interzisă difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje audiovizuale care constituie imixtiuni în viaţa privată şi de familie a persoanei, fără acordul acesteia”.

    Amenda a fost aplicată şi pentru încălcarea articolului 36 din Codul audiovizualului, potrivit căruia “Înregistrările audio şi/sau video destinate programelor de divertisment, inclusiv cele cu camera ascunsă, nu pot fi difuzate decât cu respectarea cumulativă a următoarelor condiţii: a) persoanele care au făcut obiectul filmării/înregistrării să îşi dea acordul scris pentru difuzare; b) să nu provoace iritare sau suferinţă ori să nu pună persoana în situaţii înjositoare sau de risc”.

    Sancţiunea a fost aplicată cu şapte voturi “pentru” (Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Radu Călin Cristea a votat “împotrivă”.

  • România TV, amendă de 10.000 lei, pentru acuzaţii despre modul în care şi-a finanţat Iohannis campania

    În sancţiune a fost reţinută şi emisiunea “Breaking News” difuzată la România TV pe 2 noiembrie, în care a fost prezentată o ştire cu titlul “Tupeu incredibil al lui Iohannis înainte de vot; Iohannis are în birou un tablou luat din Muzeul Brukenthal”. În ştire se spunea că “prezidenţiabilul are în biroul de la primărie un tablou de patrimoniu luat de la Muzeul Brukenthal”. “Tabloul nu este expus însă pentru vizitatori, ci a ajuns în biroul primarului. Iohannis se mândreşte cu pictura extrem de valoroasă de la muzeu. De altfel, chiar el a retrocedat Muzeul Brukenthal Bisericii Evanghelice, deşi baronul care l-a construit l-a lăsat prin testament comunităţii”. În urma difuzării ştirii, CNA a primit o sesizare de la Muzeul Brukenthal.

    Decizia de sancţionare a România TV a fost luată la propunerea membrului CNA Monica Gubernat, pentru încălcarea articolului 64, alineatul 1, litera b din Codul audiovizualului, potrivit căruia “În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”, şi a articolului 65, litera c din Cod – “În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli: titlurile şi textele afişate pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate”.

    “Pentru” aplicarea acestei amenzi au votat Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu, în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, şi o sesizare primită pe 14 noiembrie 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, de la Klaus Iohannis, cu privire la emisiunea “Dosar de preşedinte” difuzată pe 13 noiembrie la România TV.

    Potrivit lui Iohannis, pe 13 noiembrie, România TV a publicat, la ora 14.30, pe site-ul său oficial un articol cu titlul “Klaus Iohannis, susţinut de un om al Moscovei”, potrivit căruia “candidatul ACL Klaus Iohannis este susţinut de persoane dubioase, care au strânse legături cu Moscova, fiind finanţat de către multimilionarul Michael Schmidt, care este căsătorit cu sora lui Renato Usatîi – acţionar la Gazprom şi colaborator al Moscovei”.

    “În urma publicării acestui articol, România TV a transmis acest subiect în aceeaşi zi (13.11.2014) în emisiunea «Dosar de preşedinte» de la ora 17.00, în care moderatorii Cristina Şincai şi Silviu Mănăstire au lansat în dezbatere acuzaţii la adresa mea privind presupusa mea legătură cu acel domn din Rusia (…) În opinia mea, de această dată, România TV încearcă să lege numele şi imaginea mea de pretinse ilegalităţi, fără vreo dovadă, fără vreun temei legal, prin simpla citire a unor declaraţii venite de la Chişinău din partea unui politician”, spune Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă CNA.

    De cealaltă parte, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, a declarat, în şedinţa CNA de joi, că prezentarea subiectului privind campania lui Klaus Iohannis a fost abordat ca urmare a declaraţiile politice făcute de Victor Alexeev, şeful organizaţiei PSD din Republica Moldova. Ea a mai spus că România TV a prezentat documente potrivit cărora Iohannis a beneficiat, în campanie, de un apartament şi de maşini puse la dispoziţie de Michael Schmidt, şeful BMW Automobile Bavaria România.

    “Sunt lucruri recunoscute (…), lucruri care nu au fost negate niciodată”, a spus Roxana Niculescu. Ea a mai spus că în emisiunea “Dosar de preşedinte” din 13 noiembrie, în care a fost abordat subiectul finanţării campaniei lui Klaus Iohannis, a fost prezent şi reprezentantul ACL, Radu F Alexandru. “Acesta într-un fel sau altul putea să reprezinte interesele domnului Klaus Iohannis, ceea ce a şi făcut. În timpul campaniei electorale, domnul Klaus Iohannis nu a participat la emisiuni de televiziune, la unele posturi de televiziune. Noi am dat ori de câte ori a fost posibil punctele sale de vedere”, a spus Roxana Niculescu.

    În ceea ce priveşte subiectul referitor la Muzeul Brukenthal, Roxana Niculescu a spus că România TV nu a încălcat legislaţia audiovizualului.

    “Este construită ştirea astfel încât ni se transmite că, datorită faptului că Iohannis a retrocedat Muzeul Brukenthal, a primit acest tabou”, a spus membrul CNA Valentin Jucan. El a mai spus că România TV nu a prezentat şi motivul pentru care tabloul respectiv nu ar trebui să se afle în biroul de la primăria Sibiu al fostului primar Klaus Iohannis.

  • CNA: Televiziunea Kanal D, amendată cu 10.000 de lei pentru limbaj injurios

    Potrivit CNA, emisiunea a fost difuzată de la ora 22.15, cu semnul de încadrare “12” (programe interzise minorilor sub 12 ani).

    Prezent la şedinţa CNA de marţi, Mădălin Ionescu, moderatorul emisiunii “WOWbiz”, a spus că, în general, la această emisiune a încercat să nu fie făcute excese.

    “Este adevărat că prezenţa lui Nelson poate fi contestată, dar noi nu l-am dat drept exemplu pozitiv niciodată (…) Am cerut întreruperea microfonului, emisia a fost întreruptă şi discuţia s-a încheiat. Când discuţia a degenerat realmente, emisia s-a încheiat”, a mai spus Mădălin Ionescu.

    La propunerea membrului CNA Monica Gubernat, CNA a decis să amendeze cu 10.000 de lei televiziunea Kanal D. Sancţiunea a fost aplicată cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce Radu Călin Cristea a votat “împotrivă”.

    “Până la ora 23.00 nu ai voie să difuzezi aşa ceva”, a spus Monica Gubernat.

    Amenda a fost aplicată pentru încălcarea articolului 39, alineatul 2 din Legea audiovizualului, potrivit căruia “Difuzarea în serviciile de televiziune şi de radiodifuziune a programelor care pot afecta dezvoltarea fizică, mentală sau morală a minorilor se poate face numai dacă, prin alegerea intervalului orar de difuzare, prin codare sau ca efect al altor sisteme de acces condiţionat, se asigură faptul că minorii din zona de transmisie, în situaţii normale, nu pot auzi sau vedea emisiunile respective”, dar şi pentru încălcarea articolului 18, b din Codul audiovizualului – “Nu pot fi difuzate în intervalul orar 6,00 – 23,00 producţii care prezintă: scene de sex, limbaj sau comportament obscen” şi articolul 19, alineatul 2, litera f din Cod – “Responsabilitatea clasificării programelor revine radiodifuzorilor şi furnizorilor de servicii media la cerere, în conformitate cu următoarele criterii: psihologia personajelor şi reperele morale pe care acestea le oferă copiilor sau adolescenţilor”.

  • Antena 3, Antena 1, B1 TV şi România TV – cele mai mari sancţiuni de la CNA, în 2014

    Datele au fost obţinute de agenţia MEDIAFAX prin prelucrarea informaţiilor din şedinţele Consiliului Naţional al Audiovizualului, a celor publicate pe site-ul CNA şi a celor din comunicatele de presă emise de instituţie în acest an, în lipsa unui bilanţ oficial al Consiliului până la data publicării acestui material.

    Astfel, CNA a aplicat în acest an un număr total de 373 de sancţiuni, dintre care 68 de amenzi în valoare de 1.826.000 de lei, 284 de somaţii publice, 10 decizii de intrare în legalitate a unor piese muzicale, spoturi publicitare şi electorale, 10 decizii de acordare a unor drepturi la replică sau rectificare şi o decizie de retragere a licenţei. Sumele provenite din amenzile CNA merg la bugetul de stat.

    Comparativ cu anul 2013, numărul amenzilor aplicate de CNA în acest an este în scădere. În 2013, CNA a aplicat un total de 101 amenzi în cuantum de 2.067.500 de lei. Însă, numărul total al sancţiunilor (incluzând somaţiile, deciziile de acordare a dreptului la replică etc.) este în acest an mai mare faţă de cel din 2013. Anul trecut, Consiliul a aplicat în total 250 de sancţiuni pentru nerespectarea de către televiziuni, radiouri şi distribuitorii de servicii a legislaţiei din domeniul audiovizualului.

    Cele mai mari sancţiuni au mers în acest an la televiziunile de ştiri Antena 3, B1 TV şi România TV, dar şi la televiziunea generalistă Antena 1.

    Astfel, Antena 3, o televiziune deţinută de familia Voiculescu, s-a situat pe primul loc în acest top, întrucât a primit 15 sancţiuni de la CNA, din care 10 amenzi, a căror valoare totală este de 230.000 de lei. Antena 3 a primit şi două somaţii publice şi trei decizii de acordare a dreptului la replică, pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului în acest an.

    Antena 1, o televiziune generalistă deţinută tot de familia Voiculescu, a ocupat poziţia a doua în clasament. Antena 1 a primit în acest an 7 sancţiuni de la CNA, respectiv 4 amenzi, în cuantum de 170.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la rectificare.

    Pe locul al treilea în topul celor mai mari sancţiuni primite în acest an de televiziuni se situează B1 TV. Această televiziune de ştiri, deţinută indirect de familia Păunescu şi direct de Sorin Oancea (50% din acţiuni), a primit în 2014 un număr total de 12 sancţiuni de la CNA, între care 6 amenzi, în valoare totală de 135.000 de lei, 5 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    România TV, o televiziune de ştiri aflată în sfera de influenţă a deputatului Sebastian Ghiţă, ocupă poziţia a patra în acest clasament. România TV a primit în acest an 11 sancţiuni (7 amenzi, în cuantum de 125.000 de lei, 3 somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică), pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului.

    Clasamentul continuă cu Pro TV, care a primit 3 sancţiuni în acest an de la CNA, dintre care 2 amenzi (în cuantum de 120.000 de lei), Mynele TV – o amendă de 100.000 de lei şi Naşul TV – 5 sancţiuni, din care 4 amenzi (80.000 de lei).

    Televiziunea Română a primit în acest an 4 sancţiuni de la CNA, dintre care o amendă de 70.000 de lei, două somaţii publice şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    La rândul său, televiziunea de ştiri Realitatea TV a primit în 2014 un număr total de 8 sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei audiovizualului, respectiv 3 amenzi (în cuantum de 36.000 de lei), patru somaţii şi o decizie de acordare a dreptului la replică.

    Clasamentul continuă cu Prima TV – 3 sancţiuni (2 amenzi în cuantum de 20.000 de lei şi o somaţie publică), Taraf TV – o amendă de 15.000 de lei, Kanal D – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Estrada TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie), Neptun TV – 2 sancţiuni (o amendă de 10.000 de lei şi o somaţie) şi Antena Stars – o amendă de 10.000 de lei.

    Totodată, Digi 24, Sport.ro, Look TV, Transilvania Live! (în prezent Look Plus, n.r.) şi The Money Channel au primit fiecare câte o somaţie publică în acest an, pentru încălcarea legislaţiei audiovizualului.

    În ceea ce priveşte posturile de radio, Radio Zu a primit 4 sancţiuni, respectiv 3 amenzi, în cuantum de 40.000 de lei, şi o decizie de intrare în legalitate a unui clip publicitar, iar Kiss FM a primit 2 amenzi, în valoare totală de 40.000 de lei.

    Clasamentul celor mai amendate posturi de radio în acest an continuă cu Gold FM (o amendă de 25.000 de lei), Pro FM (o amendă de 25.000 de lei), Radio 21 – 2 sancţiuni (o amendă de 20.000 de lei şi o somaţie). La rândul lor, Europa FM, Magic FM Sibiu şi RFI România au primit câte o somaţie publică.

    Pe de altă parte, cele mai multe dintre somaţiile publice aplicate în acest an de CNA au mers la cablişti, pentru nerespectarea principiului “must carry”, respectiv neincluderea în grilele lor a unor televiziuni obligatorii la retransmisie, potrivit articolului 82 din Legea audiovizualului. Între aceste societăţi de cablu somate public de CNA în 2014 se numără şi cabliştii mari, respectiv RCS&RDS, UPC România, Romtelecom şi Digital Cable Systems.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului este unica autoritate de reglementare în domeniul programelor audiovizuale, o instituţie publică autonomă aflată sub control parlamentar. Consiliul se întruneşte, în mod curent, de două ori pe săptămână, în şedinţe publice şi este mandatat să monitorizeze radiodifuzorii şi să aplice sancţiuni în cazul în care constată încălcări ale reglementărilor în vigoare.

    CNA nu a funcţionat în acest an timp de mai mult de o lună. Consiliul şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie, după expirarea mandatelor a patru membri, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu. Pentru ca o şedinţă a CNA să poată avea loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    Astfel, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi-a putut relua activitatea abia pe 9 decembrie, după numirea de către Parlament a doi noi membri ai Consiliului, respectiv Radu Călin Cristea (care astfel îşi continuă activitatea în CNA) şi Gabriel Tufeanu (aflat la primul mandat în Consiliu).

    CNA are, în prezent, următoarea componenţă: Laura Georgescu (preşedinte), Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea.

  • CNA are nevoie pentru a funcţiona anul viitor de un buget de 10.250.000 de lei – proiect

    CNA a aprobat, marţi, cu opt voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Vasile Buda, Gabriel Tufeanu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea) şi unul “împotrivă” (Laura Georgescu), solicitarea de buget pe anul 2015 care urmează să fie înaintată Ministerului Finanţelor Publice.

    Laura Georgescu, preşedintele CNA, a spus în şedinţa de marţi că a votat “împotrivă” pentru că vrea să vadă cu exactitate cum s-a direcţionat diferenţa de aproximativ 2 milioane de lei între bugetul de 10.250.000 de lei pe care Consiliul îl solicită pentru 2015 şi bugetul pe care instituţia l-a avut anul acesta (8.543.000 de lei, n.r.).

    Ea s-a referit la faptul că proiectul de buget solicitat de CNA în 2015 a fost prezentat verbal în şedinţa de marţi de două reprezentante ale departamentelor de specialitate ale CNA, fără a exista forma definitivă finală a proiectului, în variantă scrisă, în faţa fiecărui membru al Consiliului.

    Pe de altă parte, potrivit relatărilor din şedinţa CNA de marţi, proiectul de buget solicitat de Consiliu pe 2015 cuprinde, la anumite capitole, sume mai mari decât limitele stabilite de Ministerul Finanţelor. Aceste creşteri de sume solicitate de CNA, la anumite capitole, ar fi fost stabilite în urma unei discuţii la care au participat mai mulţi membri ai Consiliului şi care s-a desfăşurat luni, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi.

    Astfel, la categoria “bunuri şi servicii”, suma propusă este de 1.778.000 de lei, în creştere cu 658.000 de lei faţă de limita stabilită de Ministerul Finanţelor, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa Consiliului de marţi.

    Această sumă include şi alocarea a aproximativ 60.000 de euro pentru organizarea în 2015, de CNA, în România, a reuniunii principalului organism în audiovizual din Europa – European Platform of Regulatory Authorities (EPRA). Reuniunea EPRA se va desfăşura la Bucureşti, în octombrie 2015, fiind pentru prima dată când cel mai important organism de reglementare în audiovizual la nivel european se va întâlni în România.

    În plus, CNA solicită de la bugetul de stat fonduri necesare realizării unui spot publicitar în cadrul campaniei de promovare a tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, dar şi pentru realizarea de reparaţii capitale la terasa clădirii în care Consiliul îşi desfăşoară activitatea şi care creează probleme în interiorul instituţiei.

    Totodată, potrivit relatărilor din şedinţa de marţi, sumele au fost menţinute “la un nivel sensibil egal” cu cele din 2014, cu mici creşteri, la utilităţi, carburanţi etc. Şi în privinţa deplasărilor a fost menţinut un nivel identic ca sumă cu cel din 2014.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte studiile şi cercetările pe care CNA plănuieşte să le desfăşoare anul viitor, în proiectul de buget pe 2015 apare o reluare a unui proiect mai vechi derulat de instituţie, respectiv cel cu privire la îmbunătăţirea folosirii limbii române în audiovizual. Acest proiect a fost iniţiat în mandatul fostului preşedinte al CNA Răsvan Popescu.

    În şedinţa CNA de marţi nu au fost prezentate cu exactitate valoarea acestor sume solicitate de la bugetul de stat.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de capital ale CNA, suma propusă pentru 2015 este la nivelul de 508.000 lei. Totodată, 99% din această sumă (500.000 de lei) reprezintă necesarul realizării unei aplicaţii care să transpună baza de date de la departamentul licenţe al Consiliului într-un format uşor accesibil de către toţi cei care vor avea nevoie. În acest sens, CNA ar urma să achiziţioneze două servere şi patru staţii de lucru, calculatoare.

    Pe de altă parte, în bugetul de personal pe anul 2015, proiectul prevede suplimentarea numărului de posturi din aparatul tehnic, care este în prezent de 133, cu 10 posturi, în special pentru întărirea serviciului de inspecţie din ţară al CNA. Astfel, dacă Ministerul Finanţelor va aproba propunerea de buget şi dacă bugetul va fi adoptat în Parlament, Consiliul ar urma să aibă anul viitor un număr total de 143 de posturi în aparatul tehnic şi 11 posturi de demnitate publică (cei 11 membri ai CNA).

    Însă, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, în urma acestei suplimentări de 10 posturi, va creşte şi limita financiară impusă de Ministerul Finanţelor, cu 190.000 de lei.

    Proiectul de buget pe anul viitor al CNA ar urma să fie transmis, marţi, Ministerului Finanţelor Publice. În următoarea perioadă, propunerea de buget a CNA urmează să fie analizată în Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi urmează să fie supusă spre aprobare votului plenului Parlamentului.