Tag: Cipru

  • Câteva paradisuri fiscale din Europa ar putea fi cheia sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei

     Cele mai mari companii de petrol, gaze, minerit şi retail din Rusia, inclusiv unele conduse de miliardari apropiaţi preşedintelui Vladimir Putin, au înregistrat active de zeci de miliarde de dolari în Olanda, Luxemburg, Cipru, Elveţia şi Irlanda, pentru a se feri de taxe şi ieşiri de capital, relatează Bloomberg.

    Între aceste companii se află Rosneft, Gazprom, Lukoil şi compania de trading Gunvor Group, cu sediul în Geneva, fondată de un asociat al lui Putin vizat de sancţiuni.

    Utilizarea pe scară largă a subsidiarelor din străinătate de către cei mai bugaţi oameni de afaceri ruşi le expun activele la sancţiuni. Totuşi, capitalizarea acestei vulnerabilităţi necesită sprijinul unor ţări care depind economic de ieşirile de capital din Rusia şi care în mod tradiţional protejează investitorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări la vârful marketingului de la Dacia şi Renault. Ionuţ Gheorghe este noul director de marketing în România, Mihai Bordeanu preia conducerea filialelor din Marea Britanie, Irlanda, Cipru şi Malta

    Ionuţ Gheorghe s-a alăturat echipei Renault România în anul 2006. El are o experienţă de 19 ani în domeniile de marketing şi comunicare, experienţă dobândită atât în interiorul companiei, cât şi în alte societăţi. Ionuţ Gheorghe face parte dintre managerii Renault România cu un parcurs internaţional. El a revenit în România după ce a condus, din Elveţia, operaţiunile de marketing ale mărcii Infiniti în segmentul crossover pentru perimetrul geografic care cuprinde Europa, Africa şi Orientul Mijlociu (EMEA).

    „După 8 ani dedicaţi mărcilor Nissan şi Infiniti, revenirea în România îmi oferă provocarea de a conduce marketing-ul a două mărci puternice ale Alianţei Renault Nissan. Sunt convins că voi face o echipă bună cu liderul pieţei auto din România şi împreună vom continua să menţinem traiectoria de succes a ultimilor ani”, a declarat Ionuţ Gheorghe.

    Ionuţ Gheorghe (38 ani) a absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti şi are un master în Comunicare şi Relaţii Publice (SNSPA – David Ogilvy). A debutat în industria auto la importatorul AutoItalia în România (Fiat, Fiat LCV, Alfa Romeo, Maserati, Ssang Yong, Honda Bikes) ca Group Marketing – Communication&PR Manager. După patru ani petrecuţi aici, s-a alăturat echipei importatorului Kia în România, ca responsabil de marketing şi comunicare. În 2006 şi-a început activitatea în cadrul Renault Commercial Roumanie. El a ocupat, pe rând, funcţiile de brand manager Nissan, respectiv de brand director Nissan. Din 2012 a preluat responsabilităţile de marketing pentru segmentul crossover al mărcii Infiniti pentru perimetrul Europa, Africa şi Orientul Mijlociu. De la 1 aprilie 2014 va ocupa funcţia de director de marketing Dacia şi Renault în România.

    Mihai Bordeanu (39 ani) este absolvent al Facultăţii de Cibernetică din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti şi are o experienţă de 16 ani în marketing. Şi-a început cariera în domeniu la Reckitt Benckiser, în departamentul de marketing. Ulterior a lucrat la agenţia de publicitate Lowe Lintas, ca account executive, iar mai apoi, la Danone, ca brand manager, senior brand manager şi marketing manager. În 2006 s-a alăturat echipei importatorului Toyota în România, unde a ocupat  mai multe funcţii: director de marketing, director comercial şi director al mărcii Lexus pentru divizia Balcani. În 2010 a preluat funcţia de director de marketing în cadrul Renault Commercial Roumanie pentru mărcile Dacia şi Renault.

  • Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

    În rândurile cetăţenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părţi din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuţia este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunţa apusul comunităţii europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul şi-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergenţe între coaliţiile importante din cadrul instituţiei. Euroscepticii încearcă să profite de efervescenţa sentimentului antieuropean şi să pornească un atac din interior.

    CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

    Euroscepticismul se defineşte ca o mişcare de protest împotriva Uniunii Europene şi opoziţie faţă de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câştigat tot mai mulţi simpatizanţi pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda şi chiar zona euro. Votanţi din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

    Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanţă foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituţie cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori faţă de cele pentru guvernul local sau preşedinţie (acolo unde este cazul). Cei mai mulţi consideră că îşi pot exprima nemulţumirea faţă de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel naţional. Sondaje de opinie realizate de instituţii precum Gallup arată o diferenţă considerabilă între intenţia de vot în cadrul alegerilor europene şi cea din cadrul alegerilor locale.
    După criza financiară şi cea a datoriilor, după reduceri bugetare şi măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

    Pentru prima dată, votanţii vor alege, indirect, viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcţia pe care executivul Uniunii o va urma.

    Alegerile din mai vor propune votanţilor o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, şi cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creşterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mişcări. „Forţele extremiste nu au mai avut atâta forţă şi nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

    Conform site-ului Electionista, care adună şi grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru ţări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât şi pentru Germania, Franţa sau Olanda.

    VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

    Ţările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie şi Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania şi Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populaţia a fost dur afectată de măsurile de austeritate şi asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituţiile locale de guvernământ, cât şi în cele interstatale.

    Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimţite. Stilul extrem de conservator al britanicilor şi naţionalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniaţi sau chiar obişnuiţi la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate şi a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului 2017, a unui referendum privind apartenenţa la Uniune.

    DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOŞI?

    Recentele mişcări de protest anti-UE şi apariţia alianţelor de dreapta au fost comparate de analişti cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii oraşului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanţa britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independenţă.

    „Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mişcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mişcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viaţa oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susţin existenţa Uniunii Europene şi, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituţia pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obţine atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăşte singur”, a adăugat Leonard.

  • Viber va fi preluată de cel mai mare retailer online din Japonia, pentru 900 milioane de dolari

     Viber Media, cu sediul în Cipru, dezvoltă aplicaţii de mesagerie şi voce pe internet destinate smartphone-urilor, tabletelor şi computerelor. Aplicaţiile şi serviciile companiei au 300 de milioane de utilizatori în 193 de ţări, potrivit Wall Street Journal.

    Rakuten are 200 de milioane de utilizatori, iar preluarea Viber va extinde afacerile companiei japoneze, care deţine, pe lângă operaţiunile de bază de comerţ electronic, şi activităţi în zona serviciilor financiare, e-readere şi chiar o echipă de baschet.

    Directorul general al Rakuten, Hiroshi Mikitani, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că grupul japonez a acceptat să plătească aproape 1 miliard de dolari pentru Viber deoarece oferă un potenţial uriaş de creştere a veniturilor şi a numărului de clienţi, în special pe pieţele emergente.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negocierile de pace privind Ciprul au fost reluate după doi ani de întrerupere

     Cei doi lideri au început convorbirile la birourile ONU situate pe fostul aeroport din Nicosia, în prezenţa reprezentantei Naţiunilor Unite în Cipru, Lisa Buttenheim.

    Întâlnirea vizează aprobarea de către cele două părţi a “foii de parcurs” care stabileşte cadrul negocierilor.

    În pofida optimismului afişat de reprezentanţii comunităţii internaţionale, mai mulţi politicieni ciprioţi greci au criticat reluarea negocierilor şi au ameninţat că vor părăsi coaliţia guvernamentală dacă declaraţia comună nu va garanta suveranitatea Ciprului reunificat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    208 mld. lei
    stocul de depozite din bănci la sfârşitul lunii octombrie, în creştere cu 6,7% faţă de octombrie 2012

    125 mil. euro
    suma investită în acest an de fondurile de pensii la BVB, reprezentand 7% din lichiditatea acesteia, conform ING Pensii Private

    10,1%
    cu atât au scăzut în octombrie creditele în valută acordate de bănci companiilor faţă de aceeaşi lună din 2012, în timp ce creditele în lei au crescut cu 3,1%

    783.000
    numărul persoanelor care au dobândit cetăţenie UE în 2011, în scădere cu 4% faţă de 2010, cel mai mare aflux fiind consemnat de Marea Britanie (177.600 persoane, în scădere cu 9% faţă de 2010)

    29,1%
    ponderea din PIB UE cheltuită pe protecţie socială în 2011, cu un maxim de 34,3% în Danemarca şi un minim de 15,1% în Letonia (pentru România, procentul a fost de 16,3%)

    1,2%
    scăderea în termeni reali a soldului creditului neguvernamental în octombrie faţă de septembrie, la 221,023 miliarde lei

  • Bitcoin a fost acceptată ca instrument de plată de Universitatea din Nicosia

     “Moneda virtuală va crea servicii mai eficiente şi va servi ca instrument de dezvoltare a serviciilor financiare în regiuni din întreaga lume”, a declarat Christos Vlachos, directorul financiar al celei mai mari universităţi private din Cipru, relatează CNBC.

    Universitatea va oferi şi cursuri de master având ca temă moneda virtuală.

    “Departamentele noastre de business, contabilitate şi IT s-au asociat pentru a crea un master interdisciplinar, pentru a pregăti oamenii pentru aceste schimbări revoluţionare. În acest context, considerăm că este potrivit să introducem moneda digitală ca instrument de plată în toate instituţiile din toate oraşele şi ţările unde suntem prezenţi”, a spus Vlachos.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa auto din România a scăzut în octombrie cu 17,5%, cea mai abruptă contracţie din regiune

     Astfel, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din România a coborât de la aproximativ 6.800 la 5.600 unităţi în luna octombrie, se arată într-un comunicat transmis marţi de Asociaţia Constructorilor Europei de Automobile (ACEA).

    Singura piaţă europeană cu un declin mai abrupt a fost Cipru, unde livrările de maşini au coborât cu 34,1% în octombrie, de la 725 la 524 unităţi.

    Piaţa auto europeană a crescut pentru cea de-a doua lună consecutiv, cu 4,7%, de la 959.800 la 1,004 milioane unităţi, în principal datorită revenirii puternice a pieţei spaniole ca urmare a măsurilor de stimulare a vânzărilor de automobile adoptate de guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a coborât cu o treaptă în topul Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, până pe locul 73

     Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din Slovenia (33), Cipru (39), Polonia (45), Slovacia (49), Ungaria (locul 54), Bulgaria (58), Turcia (69) şi chiar Belarus (63), potrivit topului “Doing Business 2014” publicat marţi de Banca Mondială.

    România este vecină în top cu ţări ca Grecia (locul 72) sau Cehia (75) şi este urmată de Republica Moldova (78), Croaţia (89) sau Rusia (92).

    Germania, cea mai mare economie europeană, este pe locul 21 la nivel mondial, iar Danemarca este poziţionată pe prima poziţie în UE şi pe locul 5 în lume.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele mai riscante destinaţii de investiţii

    Topul celor mai riscante zece ţări din lume, după costul CDS, include Argentina, Cipru, Ucraina, Venezuela, Pakistan, Grecia, Egipt, Portugalia, Irak şi Liban, potrivit S&P Capital IQ (fosta CMA Datavision).

    În cazul Europei de Vest, costul CDS s-a redus cu 12% faţă de trimestrul al doilea, inclusiv graţie ameliorării cu 4% a percepţiei de risc pentru Grecia, iar în cazul Europei de Est, costul CDS a scăzut cu 7%, singura ţară unde percepţia de risc a crescut fiind Ucraina.

    România se află pe locul 31, mult în urma unor ţări ca Slovenia, Italia, Islanda, Spania sau Ungaria, cu un cost al CDS de 195,07 puncte de bază la finele trimestrului al treilea, faţă de 316 puncte de bază la sfârşitul aceluiaşi trimestru din 2012.

    Cea mai sigură zonă pentru investiţii din Europa continuă să fie considerată cea nordică, respectiv ţările scandinave, unde costul CDS s-a redus cu 14% faţă de trimestrul anterior. Pentru Norvegia, cea mai sigură ţară dintre cele 73 inventariate de S&P Capital IQ, costul CDS este de numai 15,53 puncte de bază, comparativ cu 2.608,03 puncte de bază în cazul Argentinei, ţara din fruntea clasamentului.