BusinessMagazin

Tag: chinezi

  • Rezultate istorice pentru Xiaomi: Gigantul chinez depăşeşte Apple în ceea ce priveşte numărul de smartphone-uri vândute în T2

    Compania chineză Xiaomi a fost al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri în al doilea trimestru de anul acesta, depăşind astfel Apple, arată un raport al firmei de analiză Canalys, citat de CNBC.

    Xiaomi a avut o cotă de 17% în ceea ce priveşte livrările globale de smartphone-uri, peste Apple (14%), fiind depăşit doar de Samsung (19%).

    „Xiaomi îşi creşte rapid businessurile de peste hotare”, spune Ben Stanton, manager al diviziei de cercetare în cadrul Canalys, adăugând că livrările au crescut de-a lungul ultimului an cu 300% în America Latină şi cu 50% în Europa de Vest.

    Producătorul chinez de smartphone-uri a raportat o creştere anuală a livrărilor de 83% versus 15% pentru Samsung şi 1% pentru Apple.

    Totuşi, Stanton a notat că, în medie, preţul telefoanelor Xiaomi este cu 75% mai ieftin decât smartphone-urile dezvoltate de Apple.

    Însă compania cu sediul în Beijing se pregăteşte deja să atace piaţa high-end. Anul acesta, gigantul a anunţat lansarea modelului Mi 11 Ultra, un smartphone premium cu un preţ de începere de 928 de dolari, şi Mi Mix Fold, un telefon pliabil de peste 1.500 de dolari.

    Gama de preţ plasează Xiaomi în acelaşi segment premium din care fac parte Samsung şi Apple, piaţă care ca fi abordată şi de rivalii chinezi Oppo şi Vivo.

    „Va fi o luptă grea, având în vedere că Oppo şi Vivo împărtăşesc acelaşi obiectiv, iar ambele companii sunt dispuse să cheltuie masiv pe marketing, construindu-şi brandurile în feluri în care Xiaomi nu este capabil”, continuă Stanton.

    Xiaomi a beneficiat din plin în ultimul an de problemele din cadrul Huawei, care ajunsese la un moment dat cel mai mare jucător al pieţei mondiale de smartphone-uri.

     

  • Amazon îşi reconsolidează poziţia de lider în topul principalelor branduri la nivel mondial, cu o valoare de peste 680 mld. dolari. Giganţii chinezi vin puternic din urmă, iar Europa continuă să piardă teren

    Gigantul american Amazon, fondat în 1994 de Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume, a rămas şi anul acesta cel mai valoros brand la nivel mondial, cu o valoare estimată la 684 de miliarde de dolari, urmat de Apple, creat în 1976, cu 612 miliarde de dolari, scrie Reuters.

    Pe locul trei s-a clasat Google, cu o valoare a brandului de 458 de miliarde de dolari, potrivit unui clasament realizat de grupul de analiză Kantar.

    Tencent, cea mai mare companie chineză de social media şi gaming, este cel mai mare brand al Republicii Populare, reuşind să se poziţioneze pe al cincilea loc. Alibaba, fondat de omul de afaceri Jack Ma, ocupă poziţia a şaptea.

    „Brandurile chinezeşti progresează încet şi sigur… tot mai multe companii îşi demonstrează abilităţile de aliniere la trendurile majore care modelează China şi piaţa globală”, spune Graham Staplehurst, global strategy director al Kantar BrandZ.

    Cinci branduri au reuşit să îşi dubleze valoarea, incluzând aici giganţii chinezi din e-commerce Pinduoduo şi Meituan, principalul producător chinez de băuturi spirtoase Moutai, Tiktok şi Tesla.

    Tesla, fondat în 2003, a fost brandul care a raportat cea mai rapidă creştere, devenind cel mai valoros producător auto în 2020. Valoarea brandului a crescut la 42,6 miliarde de dolari, plus 275% în 12 luni.

    Brandurile chinezeşti şi-au consolidat avantajul prin comparaţie cu cele europene: China a reprezentat 14% din primele 100 de branduri, cu 11% peste nivelul de acum zece ani, în timp ce brandurile europene au ajuns la numai 8%, de la 20% în urmă cu un deceniu. În schimb, brandurile americane au atins 74%.

    Principalul brand european a fost Louis Vuitton, pe locul 21, urmat de grupul german de software SAP, pe poziţia cu numărul 26. Singurul brand britanic inclus în top 100 a fost Vodafone, care a ocupat locul 60.

    Valoarea totală a primelor 100 de branduri la nivel mondial este de 7,1 trilioane de dolari, cu 30% peste produsul intern brut al Japoniei, a treia economie a lumii.

     

  • Apple negociază cu producătorii chinezi de baterii CATL şi BYD, în căutarea furnizorului pentru viitoarea maşină Apple

    Gigantul american Apple a demarat negocierile cu companiile CATL şi BYD, din China, în contextul în care îşi caută un furnizor de baterii pentru autovehiculul pe care vrea să îl lanseze producătorul de iPhone-uri, conform unor surse citate de Reuters.

    Negocierile sunt în fază incipientă şi nu este clar dacă Apple va ajunge un acord cu una dintre cele două companii. Sursele citate de agenţia de presă relatează că americanii vor ca viitorul furnizor de baterii să-şi construiască o facilitate de producţie în SUA.

    De cealaltă parte, CATL nu ar fi înclinată spre o facilitate de producţie pe teritoriu american, în contextul tensiunilor existente între Washington şi Beijing. Totodată, furnizorul Tesla întrevede şi o problemă de costuri.

    Apple nu a ieşit încă public cu planurile de a-şi construi propriul autovehicul, însă zvonurile circulă în piaţă deja de câţiva ani. Pentru context, CATL este cel mai mare producător de baterii pentru industri auto din lume, iar BYD ocupă locul 4 în acelaşi clasament.

  • „Pacienta Su“, „pacientul zero“ al pandemiei? Detalii despre primul caz de Covid din lume, dezvăluite din greşeală de un oficial chinez

    Greşeala unui oficial chinez ar fi dezvăluit detalii despre primul caz de Covid din lume. O echipă de cercetare independentă despre originile pandemiei de coronavirus a dezvăluit că a descoperit un potenţial „pacient zero“, o femeie numită „Pacienta Su”

    „Pacienta Su“ ar fi fost diagnosticată cu Covid-19 cu trei săptămâni înainte ca asiaticii să admită existenţa virusului
    „Pacienta Su“ locuia în apropierea unei staţii de metrou asociată cu răspândirea coronavirusului

    Echipa de detectivi pe Twitter DRASTIC (Decentralized Radical Autonomous Search Team Investigating COVID-19), care se ocupă de o cercetare independentă despre originile pandemiei de coronavirus, dezvăluie că a descoperit „pacientul zero“ al pandemiei, o femeie numită „Pacienta Su“, care locuia în apropierea unei staţii de metrou asociată cu răspândirea coronavirusului, la aproximativ cinci kilometri de Institutul de la Wuhan, scrie The Mirror.

    O greşeală a unui important oficial chinez ar fi dezvăluit numele, adresa şi detaliile despre femeia care ar fi fost diagnosticată cu Covid-19 cu trei săptămâni înainte ca autorităţile de la Beijing să recunoască detectarea virusului, scrie Daily Mail.  

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro/

  • STUDIU. Coronavirusul a fost creat în laborator de oamenii de ştiinţă chinezi şi „nu are strămoşi credibili naturali”

    Un nou studiu arată că virusul Sars-Cov-2 a fost creat în laborator. Iniţial, studiul cercetătorilor a fost respins de marile reviste ştiinţifice. Studiul a fost făcut de cercetătorii Angus Dalegleish şi Birger Sorensen. Joe Biden a cerut reexaminarea originii virusului.

    Un nou studiu susţine că oamenii de ştiinţă din China au creat coronavirusul într-un laborator din Wuhan, apoi au încercat să-şi acopere urmele pentru a face să pară că virusul s-a răspândit prin intermediul liliecilor.

    Este vorba despre doi oameni de ştiinţă care au realizat studiul, Angus Dalegleish de la Universitatea St George şi Birger Sorensen, virusolog norvegian. Ei au descoperit încă de anul trecut „amprente unice” în virus, despre care se spune că ar fi putut apărea doar din crearea într-un laborator.

    Aceştia au spus că au încercat să-şi publice concluziile, dar au fost respinşi de marile reviste ştiinţifice, care susţineau la acel moment că virusul a fost transmis în mod natural de la lilieci sau alte animale la oameni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nio, unul dintre principalii rivali chinezi ai Tesla, cu o capitalizare bursieră de 60 mld. dolari, anunţă când va debuta pe piaţa din Europa

    Producătorul chinez de maşini electrice Nio a anunţat că, începând cu luna septembrie, va începe oficial livrările în Norvegia, mişcare ce reprezintă primul debut pe o piaţă externă al companiei, scrie CNBC.

    Anul acesta, Nio plănuieşte să vândă în Norvegia SUV-ul ES8, urmat de sedanul ET7 în 2022. Grupul estimează că staff-ul local va creşte de la 15 la 50 de oameni în 2021.

    Divizia din Norvegia va începe operaţiunile prin intermediul unui magazin în capitala Oslo, inaugurarea urmând să aibă loc în cursul trimestrului 3. De asemenea, compania va deschide anul viitor patru showroom-uri mai mici în alte părţi ale ţării nordice.

    Peste jumătate (54,3%) din maşinile vândute anul trecut în Norvegia au fost electrice, în creştere cu 12,3% faţă de 2019.

    Automobilele cu propulsie electrică au marcat vânzările auto din Norvegia în ultimii trei ani, 2020 fiind dominat de Audi e-tron, 2019 de Tesla Model 3 şi 2018 de Nissan Leaf.

    Alţi producători chinezi de maşini electrice au început deja să vândă în Norvegia. Xpeng, societate listată pe bursa din New York, a vândut 100 de SUV-uri G3 în decembrie 2020.

     

  • Grupul chinez Haier e aproape gata cu fabrica de frigidere din Prahova: „Vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România“

    ♦ Compania a început deja recrutările, având 100 de salariaţi ♦ Ţinta e să ajungă la 400 de salariaţi până în mai şi la 600 până în iulie ♦ „La începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi“ ♦ Pe lângă fabrică, grupul chinez va avea şi un centru de cercetare-dezvoltare în România.

    Grupul chinez Haier va inaugura fabrica de 70 mil. euro din Prahova în luna iunie a acestui an, lucrările fiind aproape gata. Compa­nia a început deja şi recrutările de personal pentru că vrea să ajungă la 800 de salariaţi până la începutul lui 2022, când fabrica va ajunge să producă la capacitate maximă, adică circa 600.000 de frigidere pe an.

    „Vom începe să producem din acest an, dar pentru 2021 ne-am propus 200.000-300.000 de frigidere dat fiind că fabrica va fi funcţională doar în semestrul doi. Din 2022 vom ajunge la capacitate maximă, adică 600.000-700.000 de unităţi pe an. Tot începând de anul viitor vom avea toate produsele pe care ni le dorim în producţie“, spune Alessia Ianni, cooling transformation project manager la Haier Europe.

    Ea a fost cea care a coordonat întregul proiect încă de acum doi ani de când era doar un plan strategic. La momentul acela se decisese doar importanţa unei fabrici de frigidere în Europa. A urmat faza lungă de fezabilitate şi acum execuţia pe care tot ea o coordonează.

    „Toate produsele ce vor fi realizate în Prahova vor merge spre Europa. Va fi prima fabrica de frigidere a Haier în Europa. România a fost aleasă ca un hub de export.“ Grupul chinez mai are alte 30 de fabrici frigidere în lume, având un portofoliu larg de branduri. Motivul pentru care gigantul a ales să mai deschidă o alta în Europa a fost pentru a avea un lanţ cât mai scurt de producţie.

    „Ideea a pornit de la faptul că strategia noastră e gândită să fim cât mai aproape de consumator. Atunci am decis că trebuie să construim în Europa. Apoi, am făcut o analiză lungă, în care am studiat mai multe ţări din toată Europa. Am selectat zona Balcanilor, iar după nouă luni în care am vizitat personal toate statele de pe lista scurtă am ales o serie de finaliste, printre care România şi Bulgaria.“ În final a câştigat România, iar printre motivele amintite de Alessia Ianni se numără oamenii educaţi şi bine pregătiţi. Un alt motiv a fost poziţia strategică a României din punct de vedere logistic, la intersecţia a trei coridoare de transport. Astfel, poate primi componente din China, poate livra către Occident, dar şi către regiune. Nu în ultimul rând, piaţa locală are o bază importantă de furnizori deja existenţi.

    „Când decizi să construieşti o fabrică trebuie să vezi dacă ai furnizori în apropiere. În cazul României există deja furnizori pentru industria auto şi nu numai.“ Executivul spune că după ce au hotărât să investească în România nu a fost uşor să aleagă zona unde să amplaseze fabrica. Două luni au călătorit prin ţară, vizitând parcuri industriale. Au ales Ploieştiul pentru că e aproape de Aeroportul Henri Coandă şi de Bucureşti totodată, fapt ce permite demararea unor colaborări cu universităţi din Capitală pentru atragerea de talente.

    „Important a fost să găsim terenul pe care să îl cumpărăm. În iunie 2019 ştiam că România e alegerea. Acum un an am început să plasăm comenzile de echipamente, iar apoi imediat a început pandemia. Nu am amânat însă nicio investiţie din cauza Covid-19, aşa că suntem aproape gata, iar în vară începem producţia, mai exact în iunie.“

    Compania anunţase anterior că va demara activitatea în primăvara lui 2020. Investiţia în noua unitate de producţie va sări de 70 mil. euro, iar parţial va fi finanţată cu ajutor de stat. Este vorba de 25 mil. euro.

    „Ajutorul de stat nu a fost motiv pentru a alege România, dar ne-a ajutat. Arată că România e deschisă investitorilor străini.“

    În fabrica din Ariceştii Rahtivani din judeţul Prahova, Haier va produce frigidere sub trei branduri – Haier (premium), Candy (mediu) şi Hoover (tech).

    O parte vor fi vândute în România, iar restul în Europa. Frigiderele vor fi atât freestanding, cât şi built-in. Managerul spune că se va pune accent pe tehnologie şi caracteristicile tehnice, astfel încât să poată acoperi toate segmentele de piaţă.

    Gigantul chinez Haier, listat la bursa din Shanghai, este prezent pe cinci continente cu 25 de parcuri industriale, zece centre de cercetare şi dezvoltare şi cu un total de aproape 100.000 de salariaţi. La nivel mondial, pe 160 de pieţe, grupul a avut venituri de 25 mld. euro în 2019.

    Iar planurile companiei nu se opresc aici.

    Noua fabrică se întinde pe 63.000 mp, în timp ce suprafaţa totală de teren este mai mult decât dublă, respectiv 130.000 mp (13 hectare). Proiectul este amplasat în Ariceştii Rahtivani, lângă Ploieşti, în Parcul Industrial Allianso. Terenul este deţinut de chinezii de la Haier.

    „Am dezvoltat proiectul din România faţă de ce ne gândeam iniţial. Ne propusesem o fabrică de 57.000 mp, dar am crescut la 63.000 mp. Am cumpărat încă trei hectare de teren, aşa că acum avem în total 13 hectare. Astfel, şi valoarea investiţiei a crescut de la 52-53 mil. euro la 72,5 mil. euro. Avem o abordare modulară a fabricii pentru că gândim pe termen lung şi vrem să rămânem aici multă vreme. Am putea face noi investiţii în România.“

    România mai are o singură fabrică de frigidere, cea a Arctic din Găeşti. Prin comparaţie, fabrica Arctic din Dâmboviţa, a turcilor de la Arcelik, are o capacitate de 2,6 milioane de unităţi pe an, fiind cea mai mare fabrică de frigidere din Europa Continentală.

    Haier Europe are un hub în Turcia unde produse aragazuri, maşini de spălat şi uscătoare, are o fabrică de maşini de spălat în Italia şi nişte fabrici în Rusia, însă acestea sunt dedicate pieţei- mamă şi ţărilor din jur.

    Alessia Ianni spune că Haier e o companie mare, aşa că poate atrage furnizori să vină în România. „Chiar şi noi ne putem gândi să dezvoltăm businessul din România pe viitor. Credem că e important să nu ai un singur hub, cum ar fi cel din Turcia al Haier, e important să nu depinzi de o singură ţară.“

    Pe lângă producţie, Haier dezvoltă în România şi un centru de cercetare-dezvoltare. De altfel, compania a început deja recrutarea pentru acesta. În total, compania vrea să aibă 800 de salariaţi în România când fabrica va funcţiona la capacitate maximă. Dintre aceştia, 50 vor fi în centrul de cercetare-dezvoltare.

    „Am început recrutările. Astăzi avem deja 100 de oameni angajaţi în cadrul Haier Tech, iar ţinta e să ajungem la 400 de salariaţi până în mai. În iulie vrem să fim 600 de oameni şi să se lucreze în două schimburi, iar la începutul anului viitor vom ajunge să lucrăm la capacitate maximă şi să avem 800 de salariaţi.“

    Managerul Haier a venit ultima dată în România acum mai bine de un an şi a avut ea primul interviu cu cel ce avea să devină director de fabrică. Ba chiar a fost faţă în faţă.

    „Pandemia schimbă toată lumea. Interviurile acum se ţin online. Totuşi, remarcăm că interesul e mare. Oamenii au fost surprinşi că am început recrutarea cu mai bine de un an în avans. Am vrut ca salariaţii să fie implicaţi în tot procesul, încă de la început, de-asta am făcut asta.“

    Campania de recrutare se desfăşoară online, în special pe social media. Haier a început să promoveze locurile de muncă pe Facebook, care va rămâne canalul principal, dar va extinde platformele pentru a cuprinde şi LinkedIn şi altele.

  • Geely din China vrea să lanseze un nou brand de maşini electrice pentru a ataca Tesla

    Constructorul auto chinez Zhejiang Geely Holding Group intenţionează să lanseze un nou brand de maşini electrice, potrivit unor surse familiare cu situaţia citate de Bloomberg. Proprietarul Volvo încearcă în acest fel să devină mai competitiv pe un segment al pieţei de maşini electrice dominat de Tesla.

  • Ţara care îşi deschide încet, dar sigur drum spre dominaţia globală şi ar putea depăşi SUA peste doar câţiva ani

    China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci.

    ♦ Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice ♦ În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka, o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică.

    China a ieşit în forţă din criza economică cauzată de pandemie în 2020, fiind singura mare economie care a reuşit să crească atunci. Urmarea este că ponderea ei în economia mondială a avansat cu cel mai rapid ritm din ultimele decenii, ceea ce înseamnă că China are şansa să ia de la SUA titlul de cea mai mare economie a lumii mai curând decât se credea.

    Potrivit traiectoriei actuale, schimbarea se va produce cel mai devreme în 2028, arată calculele Brookings Institute. Estimarea anterioară prevedea că ecomomia chineză va deveni primul număr mondial cu doi ani mai târziu, scrie Bloomberg.

    Sprintul Chinei continuă. Aducerea pandemiei rapid sub control le-a permis fabricilor să reînceapă producţia când restul ţărilor lumii erau paralizate în lockdown, iar acum o explozie a exporturilor, de la măşti  de protecţie la laptopuri, dă energie relansării ecomomice. China exportă şi vaccinuri anti-Covid, un instrument formidabil de diplomaţie şi geopolitică. O Chină puternică înseamnă mai mult curaj în expansiunea comercială  şi politică, inclusiv în Occident. Beijingul n-a dus lipsă de curaj nici până acum. China este implicată într-o multitudine de proiecte energetice şi de infrastructură în Europa de Est, chiar şi în state membre ale UE.

    În inima UE, în Germania, producătorul chinez de electrocasnice Midea a preluat în 2016 o companie pe care orice guvern ar fi putut-o considera strategică. Este vorba de producătorul de roboţi industriali de ultimă generaţie Kuka. La vremea aceea, sentimentele faţă de această mişcare au fost împărţite. Au existat semnale de alarmă, dar a dominat mesajul că preluarea va deschide companiei noi orizonturi pe una dintre cele mai importante pieţe, China. Însă în 2018 conducerea Kuka a fost schimbată, ceea ce a ridicat mari semne de întrebare. Între timp, producţia companiei a fost mutată în China.

    Şocul a fost atât de mare la Berlin încât în 2018 guvernul a blocat, pentru prima dată, preluarea unei companii germane de către una chineză. Este vorba de producătorul de maşini-unelte Leifeld Metal Spinning. De atunci s-a ridicat problema unei strategii comune europene privind China, sau măcar una clară din partea Germaniei. Însă nici acum nu există vreo astfel de strategie, la acest lucru contribuind şi faptul că statele europene sunt prinse la mijloc în confruntarea economică şi politică mai încinsă dintre SUA şi China.

    Totuşi, Germania a schimbat anul trecut o lege privind comerţul extern înăsprind condiţiile în care o companie germană poate fi preluată. Iar presiunile străine cresc pentru ca Berlinul să adopte o atitudine mai dură faţă de politicile chineze, ceea ce probabil se va şi întâmpla, spun analiştii. Doar că nu vor fi schimbări semnificative încă de la început. Guvernul de la Berlin a sperat până acum că va putea influenţa comportamentul Chinei, de a-i da un impuls să implementeze reforme progresiste, prin comerţ şi interese de afaceri, notează CNBC. Această iniţiativă are şi un nume – „Wandel durch handel“, schimbare prin comerţ. Însă a devenit clar că prin comerţ Germania nu va schimba nimic la nivel politic în China. Din contră, spun unii, Germania s-a trezit cu o dependenţă economică periculoasă de o superputere autoritară. Apoi, este dependentă  pentru securitate de SUA, rivalul Chinei. Un sondaj al Camerei de Comerţ Germane din China arată că 96% din firmele germane cu afaceri în China nu intenţionează să renunţe la ele, iar multe au înregistrat creşterea vânzărilor pe piaţa chineză când pieţele din SUA şi Europa aveau probleme. Aceasta arată cum ascensiunea Chinei este importantă pentru economiile exportatoare cum este cea a Germaniei, dar şi cea a Braziliei sau a Coreii de Sud.

    China este o piaţă de consum imensă. Volkswagen, companie germană şi unul dintre cei mai mari producători auto din lume, vinde în China mai multe maşini decât în Germania. Producătorul german de roboţi industriali Hahn Automation s-a dus de bună voie în China, intenţionând să investească acolo milioane de euro în fabrici noi în următorii trei ani. Companiile germane caută China cu toate că aceasta nu are aceleaşi reguli de joc pentru ele ca pentru firmele chineze.

    De obicei, europenii nu pot produce în fabrici chineze decât prin parteneriate cu firme locale. Însă în ultimii ani, Beijingul şi-a mai relaxat această politică. Ieşirea din lockdown mai devreme a Chinei şi recuperarea ulterioară s-au manifestat şi în alte moduri.

    China a depăşit SUA devenind cel mai mare beneficiar de investiţii străine directe din lume în 2020, în timp ce pentru prima dată lista Fortune 500 a celor mai mari companii din lume în funcţie de venituri conţine mai multe firme cu sediul în China, inclusiv Hong Kong, decât în SUA. De asemenea, China a ajuns înaintea SUA ca principalul partener comercial al Uniunii Europene. China joacă un rol mai mare şi pe pieţele financiare şi în politicile unor instituţii globale cum este Fondul Monetar Internaţional. 

  • Masterplanul Chinei pentru dominaţie tehnnologică: Beijingul vrea ca peste 50% din populaţie să trecă pe 5G şi toarnă bani în cipuri şi inteligenţă artificială

    China vrea să investească semnificativ mai mult în tehnologie şi în cercetare pe zona de cipuri şi inteligenţă artificială în următorii cinci ani, în contextul în care Beijingul a adoptat un plan prin care vrea să combată influenţa globală a Statelor Unite, potrivit Bloomberg.

    Premierul chinezi Li Keqiang a subliniat segmentele cheie în care China speră să realizeze descoperiri majore, iar printre acestea se numără cipurile, sistemele de operare, procesoarele de computer şi cloud computing – toate fiind zone în care firmele americane sunt cele mai influente.

    Mai mult, Beijingul vrea ca 56% din populaţia ţării să treacă pe tehnologia 5G. La nivel naţional, bugetele de cercetare anuale vor creşte cu peste 7%.

    China vrea să-şi reducă dependenţa de Vest pentru componente cruciale precum cipurile de computer, o temă care a devenit din ce în ce mai arzătoare în contextul în care toată lumea trece printr-o criză a cipurilor.

    Totodată, Beijingul pariază pe tehnologii emergente, de la vehicule pe hidrogen la biotehnologie, în timp ce vrea să se asigure că producătorii chinezi de cipuri vor concura cot la cot cu Intel Corp. şi cu Taiwan Semiconductor Manufacturing.

    „Inovaţia rămâne în centrul ambiţiei de modernizare a Chinei. Ne vom întări capacităţile în ştiinţă şi tehnologie pentru a oferi un sprijin strategic dezvoltării întregii ţări”, a declarat premierul chinezi Li Keqiang, vineri.

    Discursul lui Li a atins mai multe dintre temele incluse în planul cincinal publicat astăzi de Beijing, care prioritizează inovaţiile în zone precum quantum computing, reţele neuronale şi bănci de ADN. Acest plan pe cinci ani pune accent pe înlocuirea furnizorilor americani, astfel încât să reducă dependenţa de Washington.