BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cea mai puternică economie a lumii are probleme. O treime din populaţia sa nu ştie cum să se mai descurce cu banii până la finalul lunii şi se îngroapă în datorii

    Un număr tot mai mare de gospodării din SUA continuă să se lupte pentru a face faţă cheltuielilor lunare din prezent mai rău decât în perioada imediat următoare pandemiei Covid-19, când milioane de oameni şi-au pierdut locurile de muncă, potrivit unui sondaj al Biroului de Recensământ, scrie Bloomberg.

    Aproape 38,5% dintre gospodăriile americane – echivalentul a aproximativ 89,1 milioane – s-au confruntat cu dificultăţi în plata cheltuielilor lunare între 26 aprilie şi 8 mai, potrivit celui mai recent sondaj Household Pulse Survey. Aceasta este în creştere faţă de 34,4% în urmă cu un an şi 26,7% în aceeaşi perioadă în 2021.

    Biroul colaborează cu mai multe agenţii federale pentru a realiza sondajul dezvoltat în timpul pandemiei  şi pentru a colecta date şi a măsura experienţele gospodăriilor pentru a ajuta la informarea guvernului  american.

    Ponderea gospodăriilor cu probleme variază foarte mult în funcţie de zona geografică. Locuitorii din statele cu venituri medii mai mici, cum ar fi Louisiana şi Mississippi, se confruntă cu cele mai mari probleme bugetare.

    În 15 state, mai mult de 4 din 10 adulţi trăiesc în gospodării unde a fost foarte dificil să plătească cheltuielile obişnuite lunare în ultimele şapte zile. Iar în unele zone metropolitane, cum ar fi Los Angeles şi Riverside, California, aproape jumătate dintre gospodării se confruntă cu dificultăţi.

    Pentru a combate aceste probleme bugetare, multe gospodării apelează la cardurile de credit. Mai mult de 25 de milioane de gospodării declară că au folosit carduri de credit sau au obţinut un împrumut pentru a face faţă nevoilor de cheltuieli. Această cifră este în creştere faţă de 22,4 milioane din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Utilizarea cardurilor de credit va aduce, probabil, probleme bugetare suplimentare pe termen scurt, deoarece rata medie a dobânzii la acest tip de datorie depăşeşte acum 20%.

  • Bugetul Arabiei Saudite intră în deficit pe măsură ce cheltuielile accelerează

    Arabia Saudită a raportat un deficit de 2,91 miliarde de riali (770 milioane de dolari) în primul trimestru al anului, în condiţiile în care guvernul a crescut cheltuielile cu salariile şi proiectele de diversificare economică, conform Bloomberg.

    Veniturile guvernamentale au crescut în primul trimestru, datorită creşterii veniturilor non-petroliere, dar au fost depăşite de o creştere de aproape 30% a cheltuielilor, potrivit unui raport bugetar al Ministerului de Finanţe publicat duminică. Guvernul “menţine o mare capacitate de a continua politica fiscală expansionistă şi ia în considerare accelerarea proiectelor”, potrivit unei declaraţii separate pe site-ul oficial al agenţiei de presă saudite.

    Veniturile din petrol au scăzut cu 3% în primele trei luni ale anului, până la 179 de miliarde de riali, din cauza scăderii preţurilor la ţiţei.

    Veniturile non-petroliere, venituri asupra cărora guvernul s-a concentrat pe creşterea acestora, au crescut cu 9%. Acest lucru a fost determinat de încasările din impozitele pe venit, profit şi câştiguri de capital, care au crescut cu 75%.

    În timp ce Arabia Saudită preconizează un nou excedent bugetar în acest an, după ce creşterea preţurilor petrolului a ajutat bugetul să revină pe profit pentru prima dată în aproape un deceniu anul trecut, alţi estimatori prevăd un deficit. Fondul Monetar Internaţional a majorat preţul petrolului de care Arabia Saudită are nevoie pentru a-şi echilibra bugetul în acest an la peste 80 de dolari pe baril. Regatul nu dezvăluie o ipoteză privind preţul petrolului în bugetul său.

    Creditorul cu sediul la Washington estimează că regatul va înregistra un deficit bugetar de 1,1% din produsul intern brut în acest an, o opinie care nu se potriveşte cu aşteptările guvernului de a obţine al doilea excedent consecutiv, estimat ultima dată la 16 miliarde de riali (4,3 miliarde de dolari).

    Economia saudită a avut cea mai rapidă creştere din Grupul celor 20 anul trecut, dar s-a extins într-un ritm mai lent în primele trei luni ale acestui an, până la 3,9% faţă de 5,5% în trimestrul precedent, în condiţiile în care sectorul petrolier a înregistrat cea mai mică rată de creştere din ultimul an, potrivit datelor preliminare publicate duminică de Autoritatea Generală pentru Statistică.

  • Ce spune ciucă, despre reducerile cheltuielilor bugetare

    Măsurile prevăzute în proiectul ordonanţei de urgenţă pentru reduceruile cheltuielilor buugetare sunt „de chibzuială, de gestionare de cumpătare a cheltuielilor”, iar domeniile Educaţie şi Sănătate nu vor fi afectate, spune premierul Nicolae Ciucă.

    „Am discutat cu ministrul Finanţelor chiar ieri (luni – n.r.), a venit cu o propunere. Ordonanţa chiar este în transparenţă publică. Suma prezentată de dl. ministru este de aproximativ cinci miliarde şi măsurile pe care le-am adăugat au fost cele legate de asigurarea lanţului scurt de aprovizionare între fermieri şi operatori care asigură livrarea. Am considerat că producătorii români trebuie sprijiniţi. De asemenea, am luat o decizie de reducere cu 50% a posturilor de consilieri la niveleul demnitarilor”, spune Nicolae Ciucă.

    Premierul le cere jurnaliştilor să nu încerce „să inducă panică”.

    „Nu încercaţi să induceţi panică. Cifrele pe care le-am avut pe masă la momentul în care am discutat aceste măsuri, care sunt măsuri de chibzuială, de gestionare de cumpătare a cheltuieluilor, au fost în cuantumul sumei de aproximativ 4,5 miliarde, banii care nu s-au colectat pe primul trimestru”, adaugă Ciucă.

    Întrebat de ce în proiectul de OUG nu apar exceptări la educaţie si sănătate, Ciucă spune „Este în transparenţă publică, să poată fi modificată ordonanţa. Noi ne-am asumat toţi liderii că aceste domenii nu vor fi afectate”.

    Ministerul de Finanţe a pus în transparenţă luni seara proiectul de ordonanţă de urgenţă privind reducerile fiscale.

    De la intrarea în vigoare ordonanţei de urgenţă, Guvernul aprobă lunar, până la finele lunii în curs pentru luna următoare, limite lunare de credite de angajament şi credite bugetare, pentru ordonatorii principali de credite finanţaţi integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, în cadrul cărora ordonatorii principali de credite încheie angajamente legale respectiv deschid şi repartizează credite bugetare pentru bugetul propriu şi pentru instituţiile publice subordonate. Prin excepţie, nu se aprobă limite lunare pentru: dobânzi, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, proiecte cu finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă, împrumuturi şi rambursări de credite, transferuri de echilibrare către bugetele de asigurări sociale. Se autorizează ministrul finanţelor să aprobe modificarea limitelor unor ordonatori principali de credite stabilite ca urmare a utilizării, în condiţiile legii, a fondurilor la dispoziţia Guvernului, a utilizării mecanismului de asigurare a fondurilor necesare pentru compensarea facturilor la energie şi gaze naturale, reglementat de art. 15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, cu modificările şi completările ulterioare şi a utilizării sumelor prin donaţii şi sponsorizări, conform art. 63 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    Conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune măsurile necesare în vederea reducerii cu 10% a cheltuielilor aprobate pe anul 2023 la titlul „Bunuri şi servicii”, exclusiv sumele nerepartizate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare. În cazuri temeinic justificate, ordonatorul principal de credite poate aproba ordonatorilor secundari şi/sau terţiari de credite din subordine depăşirea nivelului prevăzut anterior, situaţie în care respectarea condiţionalităţii prevăzute se urmăreşte cumulat la nivel de ordonator principal de credite, pentru fiecare sursă de finanţare în parte. Prevederile nu se aplică pentru cheltuielile cu medicamentele şi materialele sanitare, cu serviciile medicale, pentru cheltuielile cu acţiuni şi programe de sănătate, precum şi în cazul cheltuielilor aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar şi universitar.

    Potrivit proiectului, în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de: autoturisme, mobilier şi aparatură birotică. Asigurarea necesităţilor de astfel de bunuri se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice. Fac excepţie de la aceste prevederi autorităţile şi instituţiile publice nou-înfiinţate după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, numai în primul an de funcţionare, dacă acestea nu provin din restructurarea şi/sau reorganizarea altor instituţii publice, deja existente; obiectivele de investiţii cu punere în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă; achiziţiile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile şi proiectelor cu finanţare din Planul naţional de redresare şi rezilienţă.

    Achiziţiile publice aflate în curs de desfăşurare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se vor definitiva pe baza prevederilor legale în vigoare la data iniţierii procedurilor respective, numai în condiţiile în care autoritatea contractantă a transmis deja, până la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, spre publicare anunţul sau invitaţia de participare.

    Tot în anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepţia posturilor unice din instituţiile şi autorităţile publice, instituţiile publice locale. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin post unic se înţelege: acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţii stabilite nu se regăsesc într-o altă structură organizatorică sau un post dintre cele aflate în structura în care există numai posturi vacante. Prin excepţie, în cazuri temeinic justificate, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice cu justificarea necesităţii şi cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinaţie în buget, respectiv prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, iniţiat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile publice locale. Pentru posturile pentru care s-a desfăşurat proba scrisă a concursurilor sau examenelor sau, după caz, proba practică, anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la acea dată. Prin derogare de la aceste prevederi, funcţiile publice de conducere pot fi exercitate cu caracter temporar, fără obligativitatea organizării unor concursuri, cu notificarea prealabilă a Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici cu 5 zile înainte de dispunerea măsurii. Prin derogare, pe perioada aplicării acestei măsuri, transferul la cerere se face la solicitarea funcţionarului public, cu aprobarea conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să îşi desfăşoare activitatea funcţionarul public, precum şi a conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public.

    În ceea ce priveşte salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare se modifică şi va avea următorul cuprins: Personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar. Cuantumul salarial al acestei indemnizaţii nu se ia în calcul la determinarea limitei sporurilor, compensaţiilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor prevăzută la art. 25.

    În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, au obligaţia de a dispune modificarea fişelor de post.

    Prin derogare, , sumele reţinute, în proporţie de 10% în bugetul de stat, în bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul asigurărilor pentru şomaj se anulează cu ocazia primei rectificări bugetare, cu excepţia cheltuielilor de investiţii, a cheltuielilor cu stocurile rezervă de stat şi de mobilizare şi cheltuielilor aferente despăgubirilor civile.

    Tot prin derogare, se autorizează ordonatorii principali de credite să efectueze virări de credite bugetare şi credite de angajament între programe pe tot parcursul anului, peste limita prevăzută, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cu modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3/xx/27 „Fişa programului bugetar”.

  • Liderii coaliţiei de guvernare au anunţat măsurile de austeritate care vor fi implementate în perioada următoare

    După o lună de negocieri, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu, liderii coaliţiei de guvernare PNL- PSD, au ajuns la un acord privind Ordonanţa austerităţii prin reducerea cheltuielilor bugetare. Între măsurile anunţate se numără reducerea cheltuielilor cu bunuri şi servicii ale ministerelor, îngheţarea angajărilor în sectorul public cu excepţia domeniilor educaţiei şi sănătăţii, precum şi reducerea numărului de consilieri.

    În postările de pe Facebook, liderii PSD şi PNL prezintă măsurile următoare:

    • reducerea cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii
    • înghetarea angajărilor la stat, cu excepţia sănătăţii şi educaţiei
    • prezenţa în maximum două consilii de administraţie a unei persoane
    • limite lunare de cheltuieli pentru fiecare minister în parte, stabilite de Ministerul Finanţelor
    • oprirea achiziţiilor de autovehicule, mobilier şi alte cheltuieli neesenţiale

     

     

    Totodată, toate achiziţiile de alimente pentru instituţiile publice se vor face de la producători români, suţin Ciucă şi Ciolacu.

  • Ciucă anunţă reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor şi îngheţarea angajărilor la stat

    Ciucă anunţă luni reducerea cu 10% a cheltuielilor ministerelor la bunuri şi servicii, oprirea achiziţiilor de autovehicule, de mobilier, precum şi a altor cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vor fi îngheţate angajările la stat, cu excepţia învăţământului şi sănătăţii.

    Premierul Nicolae Ciucă spune că a încheiat, împreună cu partenerii de coaliţie, discuţiile pe măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.

    „Am decis să reducem cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii, să oprim achiziţiile de autovehicule, de mobilier, precum şi alte cheltuieli neesenţiale ale instituţiilor publice. Vom îngheţa angajările la stat, bineînţeles ţinând cont că învăţământul şi sănătatea au, în continuare, nevoie de personal. Am stabilit că este necesară o reducere la jumătate a numărului consilierilor din cabinetele demnitarilor din aparatul guvernamental. Tot în coaliţie, am decis şi introducerea lanţului scurt de aprovizionare, un sistem cu beneficii de ordin economic, social, de mediu şi de sănătate. Mai precis, în acest circuit activitatea economică se desfăşoară în zona de producţie sau în vecinătatea acesteia şi se realizează prin mijloace ecologice şi sustenabile de producţie agroalimentară”, spune Ciucă.

    Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari.

    În plus, entităţile publice care desfăşoară activităţi de alimentaţie publică (cantine şcolare, unităţi militare, cantine spitaliceşti etc.) vor achiziţiona alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite.

  • Jumătate dintre americani nu dispun de numerar pentru a acoperi costuri neaşteptate de 400 de dolari

    Majoritatea americanilor nu dispun de resursele financiare necesare pentru a acoperi cheltuieli neaşteptate de 400 de dolari fără a se împrumuta, relevă un sondaj recent citat de Bloomberg. Datele evidenţiază fragilitatea financiară generalizată, chiar într-o economie cu şomajul apropiat de minime pe 50 de ani, şi eroziunea economiilor pe care unii le-au acumulat în pandemie.

     

  • Aprobarea OUG pentru reducerile bugetare, amânată – surse

    Aprobarea ordionanţei de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare a fost amânată, fiindcă analiza cerută Ministerului de Finanţe nu a fost prezentată, iar discuţia pe baza acesteia în coaliţie nu a avut loc, au declarat surse politice pentru MEDIAFAX.

    „Mâine (joi – n.r.) nu intră ordonanţa. Aşteptăm analiza Ministerului de Finanţe şi apoi o discuţie în coaliţie”, au menţionat surse politice pentru MEDIAFAX.

    Potrivit acestora, s-a convenit „îngheţarea” angajărilor la stat începând cu 15 mai.

    „Supraimpozitarea veniturilor mari nu intră în ordonanţa de urgenţă, ci într-o lege. Aşa a venit analizarea de la PSD (referitor la pragul raportat la salariul preşedintelui – n.r.)”, au adăugat sursele.

    De asemenea, cumulul pensiei cu salariul la stat nu va intra în Ordonanţă, ci se va reglementa tot prin lege.

    Premierul Nicolae Ciucă precizeaza săptămâna trecută, la începutul şedinţei de Guvern, că prin ordonanţa de urgenţă pentru reducerea cheltuielilor bugetare „nu facem altceva decât să reducem şi să amânăm acele cheltuieli care nu sunt absolut necesare”.

    Abordarea corectă pe zona de impozitare, pe praguri, a veniturilor de peste 25.000 de lei, inclusiv obţinute din cumul salariu la stat şi pensie, spunea Marcel Ciolacu. Liderul PSD afirma că în coaliţie nu s-a discutat despre îngheţarea salariilor bugetarilor.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat luna trecută că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere. Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirma că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.

  • Marea reformă a consolidării bugetare a murit înainte de a începe

    Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile şi a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens care prevede, între multe altele, îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, îngheţarea achiziţiilor de maşini în instituţiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piaţă, „pe surse”, puţine din cele mai sus descrise au rămas valabile.

    Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învăţământ şi cele din administraţia publică anunţă că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi îngheţate. Pentru că inflaţia este de 15%, iar oamenii cer compensaţii. Doar că, în actuala situaţie, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins şi, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se iveşte, de cel puţin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanţelor. Aşa că soluţia ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge şi mai mult economia care şi aşa va avea o creştere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, faţă de 4,7% anul trecut.

    Guvernul s-a gândit, aşadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază şi premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea preşedintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susţine însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depăşesc venitul preşedintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu ştim. Câţi bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale preşedintelui României – iarăşi nu ştim pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajaţi la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre îngheţarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „îngheţare”, ci o „nonintervenţie”.

    Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci de o neintervenţie pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

    În privinţa angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepţii. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea şi educaţia, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educaţia şi sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaţilor din sectorul public – sunt 245.000 de angajaţi în sănătate şi 363.000 de angajaţi în sistemul de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

    În total 608.000 de angajaţi, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajaţi ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administraţie, de pildă. Dar câte beneficii îţi vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulţi angajaţi la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) şi, probabil, deficitul-ţintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.

     

     

  • „Rotativa“ guvernamentală complică ecuaţia reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească preţul

    ♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ţinta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată şi mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să şi-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

    Guvernul are pe masă un proiect de ordonanţă de urgenţă de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, priveşte îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achiziţiile de maşini sau interzis cumulul pensie-salariu.

    Totul pentru că execuţia bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

    „Decizia de oprire a ritmului de creştere a salariilor şi din zona de bunuri şi servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creşterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluţia FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Aşa că sigura soluţie este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ţinta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

    România are doar două posibilităţi pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile şi, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflaţie mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluţie viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

    Problema este că cineva trebuie să-şi asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învăţământ ameninţă cu greva generală pentru că, la o inflaţie de 15%, vor compensaţii măcar pentru golul din buzunare provocat de creşterea de preţuri. Şi, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băţ, este nevoie de mult curaj şi de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preţ. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

    „Ambele partide trebuie să-şi asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluţie este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condiţiile în care majorarea taxelor ar duce economia şi mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, şi de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici şi mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune şi mai mare pe economie. Asa că soluţia nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

    Execuţia bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanţelor astăzi sau mâine dar, din declaraţiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situaţia s-ar menţine de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiţi din împrumuturi, aşa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidenţă sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului şi admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, preţurile la petrol şi gaze s-au dus în jos, inflaţia – cumplită pentru alţii, dar mană cerească pentru buget – scade şi ea. Dar Ministerul Finanţelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 şi a mai pus şi 14% peste. Parlamentul a aprobat, aşa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuşi, socoteala iniţială, după datele la T1, se dovedeşte că a fost greşită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

    Sindicatele din învăţământ s-au supărat şi anunţă o grevă generală faţă de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învăţământ pentru profesorii aflaţi la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

    Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare aşa că în guvern se vor înfrunta „raţiunea economică“ cu „raţiunea politică“. 

    De obicei, în România, câştigă cea din urmă. În Franţa preşedintele Macron şi Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Raţiunea economică“ a avut câştig de cauză în faţa „raţiunii politice“.

    Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% faţă de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetineşte anul acesta. Preţul petrolului şi cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

    Nicolae Ciucă, actualul premier

  • Urmările războiului din Ucraina: cheltuielile militare din întreaga lume au ajuns la un nivel record – 1,79 trilioane de dolari

    Războiul din Ucraina a determinat statele lumii să facă investiţii record în domeniul militar, potrivit unui grup de experţi din Suedia.  

    Potrivit experţilor, anul trecut au fost cheltuite 1,79 trilioane de lire sterline în toată lumea. Creşterea cea mai mare a fost în Europa, susţin suedezii citaţi de Sky News.

    Cheltuielile la nivel global au crescut cu 3,7%. În Europa acestea au crescut cu 13% fiind cea mai abruptă creştere anuală din ultimii 30 de ani, a stabilit Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

    Ajutorul militar acordat Ucrainei şi preocupările legate de o ameninţare sporită din partea Rusiei „au influenţat puternic deciziile privind cheltuieli în multe alte state”, a precizat SIPRI.

    Suedezii au mai anunţat că, anul trecut, cele mai mari cheltuieli le-au avut SUA, China şi Rusia. Împreună, cele trei ţări au reprezentat 56% din cheltuielile globale.

    Această creştere „este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat Nan Tian, cercetător în cadrul programului SIPRI.

    Unele dintre cele mai puternice creşteri au fost observate în ţările din apropierea Rusiei: Finlanda (36 %), Lituania (27 %), Suedia (12 %) şi Polonia (11 %).