Tag: cerere

  • Termenul până la care poate fi depusă cererea de amânare a plăţii creditelor a fost majorat

    Termenul până la care poate fi cerută amânarea ratelor se măreşte la 45 de zile, de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, iar premierul Ludovic Orban a spus că modificările aduse ordonanţei prevăd ca în cazul creditelor ipotecare să nu se mai recurgă la capitalizare.

    Guvernul majorează termenul până la care poate fi trimisă cererea de amânarea a ratelor până la 45 de zile de la publicarea ordonanţei. Totodată, dacă cei care au restanţe la credite, au posibilitatea să le plătească până la momentul depunerii cererii.

    „Deci nu se mai capitalizează creditele ipotecare. Doi, se prelungeşte termenul până la care se poate depune cererea de către persoană fizică, sau persoană juridică şi trei, la 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, li se dă posibilitatea celor care solicită, ca până la momentul la care solicită, în caz că au restanţe la plata creditelor, să poată să-şi aducă creditele la zi”, a spus premierul Ludovic Orban.

    Ordonanţa de Urgenţă care prevede amânarea plăţii ratelor pentru credite, a fost retrasă luni de la publicarea în Monitorul Oficial pentru ca Ministerul Finanţelor să clarifice anumite prevederi.

  • Retailerul Lidl angajează oameni în magazinele din Marea Britanie pentru a putea face faţă cererii crescute

    Retailerul Lidl caută câteva sute de oameni pentru a-i angaja temporar în cadrul magazinelor din Marea Britanie, întrucât nemţii încearcă să facă faţă creşterii abrupte a cererii de bunuri, pe fondul crizei COVID-19, potrivit FT.

    „Colegii noştri din magazine fac o treabă foarte bună în a ţine rafturile pline şi în servirea comunităţilor în această perioadă dificilă”, a spus Christian Hartnagel, CEO-ul Lidl în Marea Britanie.  

    Lanţul german de magazine vrea să mai angajeze până la 2.500 de persoane în 800 de locaţii – pentru unele poziţii contractele sunt pe perioadă determinată, de doar patru săptămâni, a anunţat Lidl.

    „Trebuie să ne extindem temporar echipele pentru a putea să ne susţinem colegii şi să ne ajutăm clienţii, în timp ce furnizăm muncă pentru cei care au fost afectaţi temporar de situaţia actuală”, au transmis reprezentanţii companiei.

     

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Cererea pentru produse antibacteriene a explodat în luna februarie. Vânzările de soluţii de dezinfectare au ajuns la 375.000 de euro în decembrie 2019 doar în farmacii şi spitale, plus 46% faţă de aceeaşi lună din 2018

    Grande Gloria Production, producător de soluţii şi geluri dezinfectante din Galaţi: „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie faţă de ianuarie, încă este cerere şi încercăm să facem faţă“.

    Creşterea spectaculoasă la produsele pentru dezinfectare se vede şi în cifre, vânzările în farmacii şi spitale crescând cu 46% în decembrie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului anterior, după cum arată datele oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, la solicitarea ZF. Datele se referă la vânzările din farmacii şi din spitale. Aceste produse se vând însă şi în magazine alimentare.

    Mai mult, producătorii de geluri şi soluţii de dezinfectat spun că cererile au „explodat” în ultimele săptămâni.

    „Vânzările sunt de opt ori mai mari în februarie decât în lunile precedente, în continuare este cerere, încercăm să facem faţă. Avem geluri, spray pentru multisu­prafeţe, pentru mâini cu 70% alcool. Creşterea vine din geluri, noi onorăm mai întâi comenzile din România, acestea au prioritate“, a spus pentru ZF Asil Yildirir, acţionar, directorul general al Grande Gloria Production din Galaţi, unul dintre cei mai mari producători locali de şerveţele umede, geluri dezinfectante şi cosmetice.

    El a explicat că încearcă şi educarea clienţilor pentru a folosi produse anti­bacteriene, mai ales că produsele realizate în fabrica proprie din Galaţi sunt certificate de Ministerul Sănătăţii.

    Brandurile companiei, printre care se numără Hygenium, ajung în farmacii, spitale, retaileri alimentari din zonă.

    „Cererea a crescut încă de la mijlocul anului trecut în mod continuu, cu paşi mici, până la sfârşitul anului trecut. De la începutul acestui an însă, a dat semne de creştere mare, apoi în luna februarie a explodat“, au transmis pentru ZF reprezentanţii companiei Sarah Farm, o specializată în importul şi distribuţia de produse parafar­maceutice din Ilfov.

    Compania aduce pe piaţa locală brandul de gel antibacterian Touch, cu o prezenţă de 20 de ani pe piaţă, iar reprezentanţii companiei spun că au crescut cererile pe toate segmentele de produse din portofoliul companiei. Un gel antibacterian Touch costă între 8 şi 11 lei. În retail cererea a fost cu 65% mai mare la începutul anului, în vreme ce în farmacii cererea a crescut cu 35%, din datele Sarah Farm pentru produsele companiei.

     

    Cum arată vânzările produselor de dezinfectare în România?

    Un român a cumpărat în medie patru recipiente cu soluţii pentru dezinfectare în decembrie 2019, iar o lună mai târziu, în ianuarie 2020, consumul mediu a crescut până la 11 recipiente cumpărate per capita în România, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă IQVIA, una dintre cele mai mari companii care se ocupă de furnizarea de consultanţă avansată şi servicii de cercetare de piaţă.

    Evoluţia estimată în număr de unităţi în februarie 2020 faţă de aceeaşi lună a anului trecut a fost de 262%, potrivit estimărilor IQVIA, ceea ce înseamnă că un român a cumpărat în februarie 2020 în medie în jur de 11 astfel de recipiente, din calculele ZF.

    Valoarea pieţei de soluţii pentru dezinfectare a fost de 375.000 de euro în luna decembrie 2019, cea mai recentă pentru care compania de cercetare de piaţă a colectat datele. Cifrele despre volumele şi valoarea pieţei de produse pentru dezinfectare se referă doar la vânzările din farmacii şi spitale. Aceste produse se vând însă şi în retailul alimentar, acolo unde există rafturi întregi cu astfel de soluţii.

    Spre comparaţie, în China, ţara unde a apărut primul focar de coronavirus, consumul mediu de produse per cap de locuitor a fost de sub două recipiente în decembrie 2019, iar în Germania, de exemplu, s-au vândut în medie 11 recipiente pentru dezinfectare per cap de locuitor în decembrie 2019. În Italia, doar în decembrie s-au cumpărat 32 de recipiente în medie per cap de locuitor, mai arată datele furnizate de IQVIA.

    Soluţiile pentru dezinfectare pe baza cărora compania de cercetare de piaţă IQVIA a realizat calculele au la bază mai multe ingrediente – agenţi antimicrobieni.

     

  • Ce se întâmplă de fapt în creierul nostru atunci când uităm un cuvânt

    Câteodată, în mijlocul unei conversaţii sau atunci când vrem să demonstrăm ceva, să exprimăm o cerere – realizăm că ne lovim de un cuvânt. Pare că ni-l aducem aminte, dar pur şi simplu nu îl putem pronunţa.

    Potrivit unui articol al publicaţiei online theladders.com, termenul psihologic pentru această stare se numeşte „vârful limbii”. A fost studiat pentru prima dată de psihologi experimentali în anii ’60 care au demonstrat că oamenii în acastă stare sunt capabili să acceseze informaţia referitoare la litere, sunete şi semnificaţii ale cuvântului, chiar şi atunci când nu şi-l aminteau.

    Atunci când uităm un cuvânt, acesta nu a dispărut din memoria noastră; este în continuare acolo, dar la momentul vorbirii ceva împiedică amintirea acestuia.

    Ce ar putea împiedica amintirea unui cuvânt? Acesta este o colecţie de caracteristici: are însemnătate şi este asociat cu imagini, potrivit unui articol publicat pe platforma considerable.com. Are o formă, care include pronunţarea acestuia, dar şi o reprezentare scrisă.
    Totodată, lasă urme în conexiunile neuronale în funcţie de cât de des este folosit.
    Amintirea unui cuvânt poate fi întreruptă de o problemă legată de activarea uneia sau doar a câtorva dintre aceste caracteristici. Stresul, oboseala şi elementele care ne distrag atenţia pot conduce înspre activări insuficiente legate de amintirea acestuia.


    Există însă şi probleme mai serioase care pot distruge sau încetini activitatea conexiunilor neurale şi care pot cauza probleme legate de amintirea acestui cuvânt. Inabilitatea de a găsi cuvinte poate indica infecţii sau răni ale creierului, precum şi boli degenerative, precum Alzheimer. Totuşi, autorii articolului subliniază că în aceste situaţii, uitatul cuvintelor este unul din foarte multe simptome.


    De cele mai multe ori, uitarea ocazională a unor cuvinte este o parte absolut normală a veţii.

    Uitarea unui cuvânt poate fi frustrantă, dar de cele mai multe ori, o astfel de situaţie se rezolvă uşor. Cuvântul revine în amintirile noastre şi ne continuăm discuţiile. Un studiu al Burke et al (1991) a dezvăluit faptul că majoritatea stărilor de „vârful limbii” se vindecă spontan.

    De fapt, tinerii spun că devin mai agitaţi în legătură cu această stare, încercând numeroase strategii active pentru a se forţa să îşi amintească, în timp ce oamenii mai în vârstă aşteaptă pur şi simplu ca această amintire să revină.

     

  • Cum a reusit o tânără să facă o afacere profitabilă din vânzarea unui simbol românesc in toată lumea

    „Veşnicia s-a născut la sat”, cum spunea Lucian Blaga, iar românul s-a născut antreprenor. Aşa se face că astăzi straie populare care datează de veacuri sau care sunt create după un meşteşug cu origini pierdute în istorie îşi fac loc şi în garderobele dominate de hainele moderne. Şi, pentru că cererea există, răspunsul acestei nevoi a fost crearea unei oferte pe măsură.
     
    Lada cu zestre a bunicii, înţesată cu straie populare cusute de mama sa ori chiar mai vechi, păstrate de peste două generaţii, sau meşteşugurile deprinse de la bunicul de a face opinci din piele, brâuri ori clopuri, au devenit în timp o sursă de inspiraţie pentru artizanii care le-au transformat într-un business.

    Pentru a le face cunoscute şi următoarelor generaţii, dar şi peste hotare, câţiva români pasionaţi de tradiţie au investit în îndeletnicirile străbune şi le-au actualizat la cerinţele din prezent.

    Izabela Măndoiu esta una dintre ei. Tânăra, care a crescut în localitatea Albeştii de Muscel din judeţul Argeş, creează haine tradiţionale inspirate din zona în care a copilărit, iar produsele sale iau drumul străinătăţii, către ţări precum Italia, Suedia, Franţa sau Canada.
    „Ia este un simbol patriotic, creat şi păstrat de către strămoşii noştri cu pasiune, inspiraţie şi dedicare. Ia reprezintă un element de brand naţional, chiar dacă nu în mod oficial, dar care se bucură de recunoaştere şi apreciere internaţională.

    Sunt români care doresc să poarte, atunci când sunt departe de casă, haine cu un liant emoţional, care să le valideze identitatea, tradiţiile şi cultura”, povesteşte Izabela Măndoiu, fondatoarea brandului de articole vestimentare cu influenţe tradiţionale ce-i poartă numele.

    După ce a lucrat o bună perioadă în domeniul construcţiilor, Izabela Măndoiu a schimbat macazul şi a trecut la crearea unor piese vestimentare care împletesc stilul tradiţional cu cel contemporan. Încă de copil era pasionată de ţesăturile de pe cămăşile din cufărul mamei sale, iar în 2014 a creionat propriul business, satul în care a crescut fiind principala sa sursă de inspiraţie.

    Totul a pornit de la dorinţa de a valorifica ţesăturile din lada cu zestre a mamei. Unele straie erau în stare bună, iar altele erau puţin deteriorate, aşa că a decis să realizeze propriile haine cu aplicaţii tradiţionale, prin amestecarea ţesăturilor vechi cu materiale de actualitate. 
    „Am abordat această iniţativă extrem de serios: am urmat un curs de design vestimentar şi am început lucrul.

    Terminam jobul full-time şi mergeam la activitatea dragă mie, care, încet-încet, m-a convins că trebuie să fac saltul de care vorbesc toţi antreprenorii. Am renunţat la serviciul meu şi mi-am urmat pasiunea, conştientă fiind că provocarea va fi să îmbin creativitatea cu latura financiară pe care o implică un business”, spune designerul Izabela Măndoiu.

    În urmă cu câteva decenii, locuitorii, cu precădere cei din mediul rural, purtau haine populare zi de zi. Aveau haine tradiţionale pe care le purtau pe câmp, dar şi haine pentru sărbători, nunţi sau alte evenimente importante din viaţa lor.

    În prezent, sunt câteva zile cheie în care românii, în special femeile, au iniţiativa colectivă a de a purta o ie: pe 24 iunie, de ziua iei, pe 1 decembrie, de ziua naţională a României, pe 24 ianuarie, de ziua Marii Uniri, de Crăciun şi de Paşte.
    Totuşi, există şi purtătoare ale cămăşii populare, care o aleg fie pentru un eveniment important din viaţa lor, la o conferinţă, petrecere, eveniment în familie sau la un dineu.

    Potrivit Izabelei Măndoiu, această categorie de cliente are un nivel de educaţie şi cultură ridicat, apreciază tradiţia şi are venituri medii sau peste media pieţei. „Avem cliente care îmbrăţişează ideea unei creaţii vestimentare cu doar câteva elemente tradiţionale, creaţie pe care o pot purta chiar şi la birou.”

    Produsele companiei sunt cusute de mână ca pe vremuri, potrivit antreprenoarei, iar realizarea unei cămăşi populare poate dura chiar şi şase săptămâni, dacă designul este complex.
    „Avem femei colaboratoare din sat, care au vârste înaintate, dar sunt conştiente că munca lor valorează mult şi că prin efortul lor, tradiţia persistă, ceea ce le motivează să continue. Realizarea unei bluze tip ie durează între patru şi şase săptămâni, în funcţe de complexitatea sa. O cămaşă masculină se realizează în zece zile lucrătoare”, explică Izabela Măndoiu.

    Articolele vestimentare marca Izabela Măndoiu sunt comercializate pe site-ul propriu al companiei, în showroomul situat pe strada Vasile Conta din Capitală, la Confident Concept Store din Brăila, la Desir Boutique din Constanţa, dar şi la târguri de profil.
    „Ia este o piesă vestimentară atemporală. Şansa brandurilor româneşti care abordează ia stă în curaj şi perseverenţă. În cinci ani publicul va face diferenţa între ia produsă în China, cea cu preţuri de până în 100 de lei, şi ia cusută manual de către româncele noastre. O haină de calitate rezistă şi sute de ani, aşa cum sunt iile de la stră-străbunicile noastre. Altfel spus, publicul se va educa şi va învăţa să aprecieze calitatea”, consideră Izabela Măndoiu.

    Firma care operează brandul Izabela Mandoiu a fost înfiinţată în acest an; preţul unei bluze ce poartă numele antreprenoarei porneşte de la 950 de lei şi poate ajunge până la 3.500 de lei, conform datelor de pe site-ul companiei.

    Piesa de rezistenţă: opincile
    Evoluţa pe piaţa forţei de muncă a dus la schimbări majore în rândul meseriilor. Cele mai vechi meserii populare au fost înlocuite de maşinării, roboţi şi aparate performante apărute odată cu inovaţia tehnologică. Bogdan Constantin Dincă, de meserie profesor de teologie, se încăpăţânează să facă opinci din piele naturală, cum a învăţat de la câţiva meşteri opincari pe care i-a cunoscut în timp ce colinda prin ţară.

    „Când eram mic, nu preţuiam tradiţia, pentru că nu o cunoşteam. În timp, m-am apropiat de o asociaţie de studenţi, cu care
    mi-am petrecut mai bine de 11 ani până acum. În toată această vreme am colindat satele din Maramureş, Braşov sau Haţeg, am învăţat multe obiceiuri, am făcut spectacole tradiţionale şi am strâns şi o bogată zestre de costume populare. Însă, văzându-i pe cei din jur îmbrăcaţi cu acele haine cu diferite prilejuri, mi-am dat seama că le lipseşte un element important: opinca”, îşi aminteşte Bogdan Constantin Dincă.

    Acela a fost momentul zero, cel în care a decis că trebuie să stăpânească arta de a întocmi încălţămintea atât de râvnită acum câteva decenii, la care aveau acces numai boierii − oamenii de rând mergeau mai ales desculţi.
    A început să caute meşteri opincari pe internet şi să îi contacteze pentru a merge la ei să înveţe meşteşugul. A fost uimit când a văzut că cei care mai există pot fi număraţi pe degetele de la o mână.

    „Am mers în comuna Tureac, în Ţara Năsăudului, la badea Nicolae Bacea, un om de o ţinută morală deosebită, care te cucereşte prin simplitate şi omenie. Dumnealui m-a învăţat să fac opinci. Apoi, am reuşit să facem un atelier de opinci în taberele de studenţi pe care le-am organizat şi încet, încet am văzut că sunt tot mai mulţi interesaţi să aibă o pereche de opinci şi să le poarte”, spune Bogdan Constantin Dincă.

    Astfel, a continuat să ducă mai departe acest mesteşug, producând opinci în timpul liber, în văzul tuturor, pentru a le fi de folos şi celorlalţi. Acum o face cu drag în atelierul său din Cluj, iar produsele le comercializează prin intermediul paginii de Facebook a micuţei afaceri Opincărie. El povesteşte că jumătate din oamenii care îl sună pentru a comanda opinci îl contactează în urma recomandărilor, iar jumătate l-au găsit, din întâmplare, pe internet.

    „Pielea naturală o iau din targul Oser (cel mai mare târg de vechituri din ţară – n.red.) şi sunt foarte atent când o cumpăr”, explică Bogdan Constantin Dincă.
    Acesta adaugă că realizarea unei perechi de opinci durează aproximativ o oră, dacă dispune de materialele necesare.
    „Preţul este perceput, în general, în funcţe de mărime şi grosime. Am avut clienţi care voiau opinci cu talpă dublată sau cu nojiţe mai lungi. În medie, o pereche de opinci pentru femei costă 70 de lei, iar o pereche de opinci pentru bărbaţi, 75-80 de lei”, precizează Bogdan Constantin Dincă.


    Ţinute haute couture cu inspiraţie tradiţional românească
    În România sunt aproximativ
    450 de zone etnografice, iar între acestea există atât asemănări, cât şi deosebiri. Meşterul popular Virginia Linul şi-a propus să se concentreze pe costumul popular din Ţara Năsăudului.
    Născută în localitatea Salva din judeţul Bistriţa-Năsăud, ea a învăţat de la mama sa să croiască costume populare, dar şi accesorii, precum clopuri sau brâuri, iar ambiţia sa este să ducă acest meşteşug la un alt nivel, să-l facă cunoscut pe plan naţional şi internaţional.
    „Am învăţat arta confecţonării costumelor populare de la mama mea, care la rândul său a deprins meşteşugul de la bunica. Acum, când creez produsele, mă ghidez după modelele tradiţionale strămoşeşti, dar creez şi modele proprii. La costumele populare pe care le confecţionez pentru ansamblurile folclorice păstrez strict linia tradiţională a fiecărei zone etnografice în parte, iar în creaţiile proprii îmi folosesc imaginaţia”, spune meşterul popular Virginia Linul. Ea a înfiinţat în 2006 businessul Artă şi Tradiţii, care a generat anul trecut o cifră de afaceri de peste 250.000 de lei.
    Pregătirea unei cămăşi femeieşti, cusută manual, poate să dureze de la o săptămână până la câteva luni, în situaţia în care modelul este unul mai bogat. Realizarea acesteia se face succesiv, pe mai multe etape, precum alegerea modelului, croitul, cusutul manual în tehnica stabilită şi cu culorile alese, încreţirea, încheierea la maşina de cusut sau manual şi finalizarea, cu dantelă şi ciucuri.
    Produsele sale sunt vândute în special în România, acasă la ea, în localitatea Salva, unde a creat un muzeu viu în care sunt expuse ii, cămăşi populare, costume populare pentru copii şi pentru adulţi, din diferite zone ale ţării, accesorii pentru acestea, dar şi haine haute couture cu inspiraţie tradiţională, precum rochii, fuste, veste, sacouri sau paltoane.
    Românca a avut colaborări cu mai mulţi designeri străini renumiţi, una dintre cele mai importante fiind cu designerul francez Philippe Guillet. 
    „Philippe Guillet, fostul director cultural al Ambasadei Franţei din România, cel care în anul 2011 a realizat colecţia 100%.ro, a creat un eveniment istoric. Acesta a fost un moment important, care a contribuit la schimbarea mentalităţii românilor despre arta populară românească şi implicit despre costumul popular. El a dat tonul confecţionării şi purtării hainelor haute couture cu inspiraţie populară”, susţine Virginia Linul.
    Ea spune că străinii sunt interesaţi să cumpere haine tradiţionale româneşti, mai vechi ori mai noi, însă pun preţ pe calitate. De altfel, ea adaugă că are clienţi de etnii diferite care o vizitează când îşi expune noile produse ori care vin să-i vadă creaţiile la târgurile de profil sau la expoziţiile la care participă. „Străinii sunt buni cunoscători ai portului românesc, sunt interesaţi şi ştiu să aprecieze foarte mult lucrul manual.”
    Virginia Linul afirmă că este foarte greu să menţină acest meşteşug, bazat pe lucrul manual, în viaţă, deoarece piaţa este acaparată de produse cu motive tradiţionale realizate industrial. De altfel, ea consideră că încă cererea este mai mare pentru cele din urmă, deoarece clienţii nu au cultura etnografică necesară pentru a face diferenţa între o ie cusută manual şi o ie cusută industrial, iar când fac o alegere sunt ghidaţi de preţul, nu de calitatea acesteia.
    „O ie românească durează trei generaţii, pe când una industrială are o durată de viaţă mai mică de un an. Acesta este rezultatul diferenţei de preţ şi plusvaloarea oferită de tradiţie şi de identitatea naţională. Pentru a rezista şi dăinui în timp, aşa cum a rezistat şi s-a transmis acest meşteşug de-a lungul secolelor, trebuie să ne cunoaştem valorile culturale naţionale, să le îndrăgim, să le susţinem şi să le promovăm, dincolo de interesele materiale imediate”, apreciază meşterul popular.


    Dincolo de barierele geografice: Ia românească cu destinaţiile SUA, Marea Britanie, Germania sau Spania
    Businessul 3M Admit Future, care deţine brandul Ie tradiţoanală, a apărut în urmă cu un an, cu scopul de a aduce ceva diferit pe piaţa de fashion din România, mai exact îmbrăcămintea modernă cu motive tradiţionale, spun fondatorii acestuia.
    „Ne-am dorit să purtăm tradiţia mai departe. Am cochetat cu antreprenoriatul încă din 2011 şi am încercat mai multe verticale, de la SaaS (Software as a Service) până la e-commerce. Fashionul este o verticală ce are o cotă de piaţă destul de mare, iar noi am ales o nişă pentru care cererea pieţei este mai mare şi ne dorim să o păstrăm”, spune Adrian Mitrache, CEO-ul brandului Ie tradiţională. Compania produce atât haine cu inspiraţie populară, stilizate, cât şi costume tradiţionale, realizate la maşina de cusut sau artizanal.
    Doza de inspiraţie, la care se adaugă creativitatea, şi-o iau din toate zonele ţării, iar durata realizării produsului finit depinde de procedeul prin care este realizat acesta: manual sau mecanic. Articolele brodate mecanic pot fi realizate în cinci sau opt zile, pe când realizarea celor lucrate manual poate dura chiar şi 30 de zile, în funcţie de complexitate, susţin antreprenorii.
    „Avem clienţi care poartă produsele noastre doar în momente de sărbătoare, dar şi foarte mulţi ce le poartă zi de zi, combinând tradiţionalul cu modernul. De exemplu, rochiile cu broderie tradiţională se poartă la cununii sau nunţi, pe când ia este purtată în combinaţie cu blugii, la birou. Ia a ajuns din nou la loc de cinste, iar românii îşi doresc să o poarte dincolo de hotare”, mai spune Adrian Mitrache.
    Potrivit acestuia, articolele vestimentare care ies din atelierul companiei pe care o reprezintă trec barierele geografice ale ţării, ajungând pe pieţe ca SUA, Marea Britanie, Germania sau Spania.
    Compania 3M Admit Future, care deţine brandul Ie tradiţională, a avut în primele 8 luni de activitate o cifră de afaceri de 14.000 de lei, iar marja de profit a fost de 54%, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.


    Din Banat în toată ţara. Primul salt, până-n Ardeal
    Irina Paveloni a început să producă primele costume tradiţionale specifice Banatului acum mai bine de cinci ani, din pasiune, după cum povesteşte chiar ea. Iar de atunci, nu s-a mai oprit, ci a realizat zeci de costume pentru diverşi clienţi din judeţul Timiş, iar recent a primit o comandă de la un client din Ardeal. Însă ambiţia sa este să ajungă să-şi livreze creaţiile în toată ţara.
    „Am învăţat să cos de mică, de la mama, care ştia să coasă de la alţi bătrâni. Prima dată am învăţat să lucrez şipcă manual cu acul. Costume am început să fac mult mai târziu, în urmă cu cinci ani, din pasiune pentru tradiţie”, îşi aminteşte Irina Paveloni.
    Ea spune că realizarea unui port popular poate dura circa o lună, iar inspiraţia îi vine din natură, dar şi din studierea costumelor străbune şi, totodată, din analizarea trendurilor actuale. La început, numărul clienţilor era redus, dar meşterul popular spune că în ultimii doi ani cererea a crescut semnificativ, iar în prezent are comenzi în aşteptare.
    Originară din localitatea Poieni, judeţul Timiş, majoritatea comenzilor au venit din zona imediat apropiată, însă din vorbă în vorbă s-a dus vestea până în Timişoara, aflată la 120 de kilometri distanţă, iar prin recomandări a avut clienţi şi de acolo. „Acum am o comandă făcută de un client din Ardeal. Dacă o să primesc comenzi şi din alte judeţe, o să fac costume”, explică Irina Paveloni.
    Poalele şi cămaşa din care este compus costumul popular sunt făcute din in sau din pânză, iar laturii şi laibărul costumului sunt făcuţi din catifea ori din mătase, în funcţe de materialele pe care le găseşte la merceriile din Timişoara sau din Lugoj, când îşi achiziţionează materialele, dar şi de cerinţele clientului. Întregului costum popular i se adaugă şi opregul, brâul şi salba din bănuţ de aur de la gât.
    Potrivit realizatoarei de costume tradiţionale, în ultima vreme clienţii săi şi-au dorit ca articolele pe care urmează să le poarte să aibă cât mai multe paiete. De asemenea, ea spune că observă şi o tendinţă de selecţie a culorilor, în judeţul Timiş cei mai mulţi clienţi optând pentru culoarea roşu, pe când clientul din Ardeal a ales culoarea negru. „Preţul unui costum popular îl percep în funcţie de material, de dimensiuni şi de cusături. În medie porneşte de la 800 de lei şi poate ajunge până la 1.500 de lei”, încheie artizanul Irina Paveloni.
    Există oameni care se încăpăţânează să nu lase comori ale României precum meşteşugurile transmise din moşi strămoşi să piară în negura timpului. Sunt cei care pun preţ pe îndeletnicirile de odinioară şi nu doar atât, ci vor să ducă arta tradiţională mai departe. Pasiunea pentru meşteşugurile de odinioară este astăzi pentru mulţi dintre ei sinonimă cu o afacere prosperă.

  • Ţara care schimbă textul rugăciunii „Tatăl Nostru”, la cererea Papei. Cum va suna noua versiune

    Rugăciunea a fost schimbată la solicitarea Papei Francisc, versul “nu ne duce pe noi în ispită” urmând să fie înlocuit cu varianta “nu ne abandona în ispită”, potrivit cotidianului Repubblica.

    Versul care a fost schimbat a fost întotdeauna motiv de controverse între teologi. Papa a vrut să intervină şi pentru că textul pare contrar sensului rugăciunii, în sensul că poate fi interpretat ca şi cum Dumnezeu ar fi la originea căderii în ispită.

    “Eu sunt cel care cade în păcat. Dar Dumnezeu nu mă conduce spre ispită ca să vadă cum cad în păcat. Un Tată nu face asta, un Tată ne ajută imediat. Cel care ne conduce în ispită este Satana, asta este menirea lui”, a comentat Suvernaul Pontif pe acest subiect.

    Schimbarea versului controversat a fost aprobată în trecut şi de episcopii catolici din Franţa. În schimb, conferinţa episcopilor germani a decis să respecte textul tradiţional.

     

  • Start-up-urile care vor să schimbe modul în care călătoresc românii

    CityLink, un start-up care a dezvoltat o platformă de sharing pentru biciclete şi autoturisme, în care sunt implicaţi şi antreprenorii Călin Fusu (Neogen) şi Dan Boabeş, are în plan ca în cinci ani să aibă operaţiuni în toate oraşele mari din România, dar şi pe pieţe externe.
    „CityLink va fi în cinci ani în toate oraşele mari din România, dar va fi şi în alte ţări şi în primul rând acolo unde avem noi astăzi produse, în Republica Moldova, în Ucraina şi alte ţări mai mici din Europa“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Igor Grosu, cofondator şi CEO al CityLink. Proiectul CityLink s-a conturat la finalul lui 2018, iar start-up-ul a făcut primii paşi începând cu martie 2019. În companie s-au investit 700.000 de euro, iar în proiect un milion de euro. În sezonul de vară am oferit 350 de biciclete pentru închiriere în Bucureşti. Ne vom relansa în 2020 serviciul de închiriere de biciclete oferind posibilitatea ca acestea să poată fi preluate şi lăsate oriunde în Bucureşti, la fel cum se întâmplă acum cu mai multe platforme care închiriază trotinete electrice.“
    În prima etapă start-up-ul va pune gradual pe străzile din Bucureşti peste 100 de autoturisme hibride Toyota. „Am comandat 130 de maşini Toyota Yaris şi Corolla hibride. Ţinând cont de faptul că structura de staţii de încărcare electrice este în dezvoltare ne-am propus să facem tranziţia cu maşini hibride, să fie comod şi pentru clienţi în caz că nu au unde să alimenteze în afara oraşelor sau la munte maşina pur electrică. Am vrut să oferim şi alternativa de alimentare cu benzină, de aceea am ales autoturisme hibride. Am analizat mai multe oraşe în care sunt active servicii de car-sharing, am calculat dimensiunile oraşelor, numărul de maşini şi gradul lor de utilizare per client şi ne-am propus ca distanţa maximă până la maşină să fie de cel mult un kilometru, adică mergând pe jos ca într-o plimbare să fie până în zece minute. Aşa am ajuns la o formulă de 150 – 180 de maşini“.
    Un alt start-up local, Perpetoo, a investit 450.000 euro pentru dezvoltarea unei platforme online care le oferă proprietarilor de maşini posibilitatea de a-şi închiria automobilul dacă nu îl folosesc în mod curent, aceştia stabilindu-şi singur tariful de închiriere. Astfel, cei care au nevoie de o maşină pentru câteva zile pot apela la serviciul Perpetoo, tarifele pornind de la sub 20 euro/zi, la care se adaugă şi costul asigurării CASCO – circa 5-7 euro/zi.
    Aurelian Marin, cofondatorul Perpetoo, estimează că până la finalul acestui an platforma va genera în total venituri de 1,5 milioane de euro, sumă din care firma va reţine circa o cincime sub formă de comision, restul mergând la proprietarii care îşi închiriază maşinile prin intermediul platformei.
    „În prezent avem 50 de maşini disponibile în platformă, însă alte câteva sute de maşini se află în aşteptare, fiind în diferite faze de înscriere. Sunt şi maşini care aparţin aceloraşi proprietari ce au deja câteva maşini înscrise în platformă, dar aşteaptă să mai vadă cum funcţionează, iar pe măsură ce apar mai multe cereri de închiriere, îşi vor aduce mai multe maşini în platformă”, a declarat Aurelian Marin, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. Serviciul Perpetoo a fost lansat simultan în toamna anului trecut în patru oraşe din ţară – Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi.
    „În aceste patru oraşe sunt cele mai active aeroporturi din România. Intenţionăm ca pe parcursul acestui an să mai lansăm serviciul în alte patru oraşe din ţară – Constanţa, Oradea, Braşov şi Sibiu, fiindcă sunt locaţii cu potenţial turistic foarte mare”, a precizat el.
    Potrivit lui Mihai Rotaru, antreprenorul român care a pus bazele Clever Taxi, aplicaţia mobilă de taxi vândută în urmă cu doi ani indirect gigantului german Daimler, piaţa de ride-sharing din România este evaluată la circa 1 mld. dolari anual.
    Recent, Rotaru a pus bazele unui nou start-up în zona de mobilitate urbană, numit Neobility, pentru care a primit deja o finanţare de 600.000 euro din partea fondului de investiţii Early Game Ventures şi a Simple Capital, vehiculul de investiţii al lui Andrei Pitiş. Neobility se axează tot pe zona de tehnologie pentru mobilitate urbană, scopul fiind îmbunătăţirea transportului din oraşe. Mai exact, Neobility lucrează în prezent la dezvoltarea unei platforme care să integreze soluţiile alternative de mobilitate urbană.


    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation


    Proiect: Ecotree
    Ce face? Platformă online pentru facilitarea reciclării deşeurilor
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Evaluare proiect: 1 mil. euro
    Necesar de finanţare: 500.000 euro
    Invitaţi: Marius Cîrstea, cofondator şi director dezvoltare al Ecotree, şi Alexandru Petrescu, cofondator şi director operaţiuni Ecotree


    Proiect: Nummo
    Ce face? Aplicaţie mobilă de logopedie
    Investiţia iniţială: 60.000 euro
    Evaluare proiect: 800.000 euro
    Necesar de finanţare: 100.000 euro
    Invitat: Ana Maria Onică, fondator UberPixel


    Proiect: eMove.io
    Ce face? Platformă software pentru companiile specializate în mutări
    Investiţia iniţială: 60.000 euro
    Evaluare proiect: 1 mil. euro
    Necesar de finanţare: minimum 100.000 euro
    Invitaţi: Fabian Clain, fondator eMove.io, şi Cosmin Filipaş, director dezvoltare în cadrul eMove.io


    Proiect: ProfiCircle
    Ce face? Platformă online B2B de tip marketplace pentru digitalizarea licitaţiilor în cazul proiectelor de amenajare a spaţiilor comerciale
    Investiţia iniţială: 100.000 euro
    Necesar de finanţare: 400.000 euro
    Invitat: Eduard Daniliuc, cofondator ProfiCircle


    Proiect: Bob
    Ce face? Aplicaţie mobilă de realitate augmentată pentru spaţii de co-working
    Investiţia iniţială: circa 5.000 euro
    Necesar de finanţare: 750.000 euro
    Invitat: Andrei Ciubotaru, cofondator Bob 

  • JLL: Cererea de spaţii de birouri în Capitală a crescut cu 16% în 2019, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani

    Companiile au închiriat anul trecut în Bucureşti aproape 390.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, cererea totală consemnând un avans de 16% faţă de anul anterior şi cel mai cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani, potrivit datelor transmise de compania de consultanţă imobiliară JLL.

    JLL menţionează de asemenea, că cererea netă – contracte noi şi extinderi ale spaţiilor existente, a înregistrat o creştere de peste două ori, faţă de 2018, la 212.000 metri pătraţi şi a reprezentat peste jumătate din totalul volumului închiriat.

    Cele mai mari suprafeţe de birouri din Bucureşti au fost închiriate în CBD (17,4% din cererea totală), în Centru (15,1%), Centru – Vest (14,9%), Nord Expoziţiei (14,6%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (11,4%).

    ”Devine din ce în ce mai evidentă nevoia pieţei de a se extinde şi în alte zone din Bucureşti mai puţin aglomerate din punct de vedere al traficului. După cum vedem, companiile continuă să prefere zona ultracentrală şi centrală din Bucureşti, care oferă cele mai bune conexiuni de transport în comun şi vizibilitate foarte bună, însă cele pentru care costurile din centru sunt prea mari, explorează zone noi, mai puţin aglomerate, precum Expoziţiei sau Centru-Sud, intrate în atenţia dezvoltatorilor de doar câţiva ani”, explică Marius Şcuta, head of Office  Department JLL România.

    Rata de neocupare în clădirile moderne de birouri din Bucureşti la sfârşitul anului 2019 a ajuns la circa 8%, în scădere uşoară faţă de trimestrul anterior (8,64%), pe fondul creşterii cererii din trimestrul 4 (107.000 metri pătraţi, din care peste 80% cerere netă), şi a livrării unei singure clădiri noi.

    Pe sub-pieţe, în continuare cea mai mare rată de neocupare în 2019 a fost în Pipera – Nord, respectiv aproape 40%, fiind urmată de Est, cu 16% şi Băneasa – Otopeni, cu puţin peste 14%.

    La polul opus, cea mai mică rată de neocupare în 2019 a fost înregistrată în Centru (1,1%), Vest (2,1%) şi Floreasca – Barbu Văcărescu (2,5%).

    În 2019 au fost finalizate în Bucureşti 10 proiecte de birouri însumând aproape 275.000 metri pătraţi, aproape dublu faţă de 2018 (141.000 metri pătraţi).  Cele mai multe livrări au avut loc în Centru-Vest (aproape 100.000 metri pătraţi, respectiv 35% din suprafaţa totală livrată), urmată de Floreasca – Barbu Văcărescu peste 53.000 metri pătraţi, respectiv circa 19% din livrări) şi Vest (47.000 metri pătraţi, 17% din livrări).

    La nivel naţional au fost închiriaţi aproape 470.000 metri pătraţi de spaţii de birouri, din care cererea netă, respectiv contracte noi şi extinderi ale suprafeţelor deja existente, a reprezentat cea mai mare pondere. Cererea totală a crescut în 2019 cu 18% comparativ cu 2018 când a fost consemnat un nivel de 400.000 metri pătraţi.

    Valoarea medie a tranzacţiilor cu spaţii de birouri la nivel naţional a fost de 1.560 metri pătraţi.

    Cererea netă în 2019 a fost de 280.000 metri pătraţi, înregistrând o creştere de aproape 3 ori faţă de 2018.

    La nivel naţional, Bucureştiul a atras aproape 83% din cererea totală de spaţiii de birouri, fiind urmat de Cluj-Napoca (6,5%), Timişoara (4,4%) şi Iaşi (3,2%).

    Pe domenii de activitate, de departe cea mai mare pondere a cererii pentru spaţii de birouri la nivel naţional a venit dinspre sectorul de IT&C, acoperind aproape 40% din spaţiul închiriat în 2019. Pe al doilea loc a fost sectorul de computers&high tech, cu 15,6%, urmat de banking insurance&financing, cu 8,4% şi retail&consumer goods, cu 7,4%.

    În comparaţie, în 2018 cele mai mari ponderi în cererea totală de spaţii de birouri le-au avut sectorul de IT&C, cu peste 35%, sectorul de servicii profesionale, cu aproximativ 10%, banking, insurance&financing, cu peste 7% şi computers&high tech, cu aproape 6%.

  • Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală

    In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.

    „Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.

    Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.

    Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.

    World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp,  Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.