BusinessMagazin

Tag: Ceas

  • China, o bombă cu ceas a datoriilor? Statul nu-şi mai salvează companiile supraîndatorate care intră în default

    Din defaultul ei, anunţat la începutul acestei săptămâni, pieţele au înţeles că statul nu mai vrea, sau nu mai poate, să-şi ajute companiile cu probleme. Să fie acesta un semn că ploaia de defaulturi se va transforma într- o furtună a datoriei chinezeşti?

    În această săptămână o altă companie chine­zească a intrat în inca­pacitate de plată, Dongbei Special Steel, producător de oţel deţinut de stat. Anunţul a fost făcut după ce preşedintele ei a fost găsit mort în apartamentul său. Se presupune că a fost sinucidere. Ca şi China Railway Materials, Dong­bei are probleme cu serviciul obligaţiunilor.

    Defaulturile companiilor deţinute de statul chinez sunt în creştere, ceea ce creează probleme de finanţare pentru cele care încă rezistă. Ani de zile astfel de incidente au fost ceva de neînchipuit pe piaţa chinezească a obligaţiunilor deoarece guvernul acţiona prompt pentru a-şi salva companiile. Primul default onshore pe obligaţiuni corporate s-a produs în martie 2014, când Chaori Solar, o afacere privată, nu a mai putut plăti o parte din dobânzi. Primul default al unei companii de stat este cel al Baoding Tianwei din aprilie anul trecut, scrie Financial Times. Acum ritmul intrărilor în incapacitate de plată accelerează deoarece încetinirea abruptă a activităţii din industria manufac-turieră şi din construcţii obstrucţionează fluxurile de lichiditate din sectoare precum cel al oţelului şi cărbunelui.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele mai frumoase ceasuri prezentate la Baselworld 2016

    Branduri precum Rolex, Tag Heuer, Patek Philippe sau Casio şi alte companii şi-au prezentat sutele de modele de ceasuri la târgul Baselworld, scrie Bloomberg.

    Ulysse Nardin Grand Deck Marine Tourbillon este unul dintre cele mai interesante ceasuri prezentate la Baselworld. E tipul de ceas pe care prietenii tăi îl vor observa imediat, scrie Bloomberg. Carcasa este suflată cu aur alb de 18 karate şi doar 18 ceasuri vor fi produse. Preţul? 280.000 de dolari

    Bulgari Octo Finnissimo Minute Repeater este mai subţire decât un iPhone 6, este fabricat din titan, cântăreşte 43 de grame. Doar 50 vor fi făcute. Preţul este de 155.000 dolari

    Jacob & Co a creat un ceas foarte arătos care iese în evidenţă cu uşurinţă. În centrul ceasului se află un glob a cărei îţi spune dacă este zi sau noapte. Are 47 mm lăţime şi este destul de înalt. 25 de astfel de exemplare vor fi produse în fiecare an, iar preţul variază, în funcţie de materiale, între 540.000 şi 800.000 de dolari.

     

  • Aşa arată un ceas de 280.000 de dolari – FOTO

    Ulysse Nardin Grand Deck Marine Tourbillion este un tribut high-tech adresat producătorului de ceasuri Ulysse Nardin. COmpania s-a lansat acum 170 de ani, în 1846, şi a câştigat faima datorită cronometrelor marine, foarte precise.

    Ulysse Nardin a fost achiziţionată în 1983 de către omul de afaceri Rolf Schnyder, care alături de ceasornicarul Ludwig Oechslin au relansat brandul.

    O colecţie interesantă este “Trilogy of TIme”, trei ceasuri ce prezintă motive astronomice lansate în 1985, 1989 şi 1988.

    Iubitorii sportului nautic sigur vor aprecia un astfel de obiect. În plus, e mai ieftin decât un yacht.

  • Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Povestea Noah a început în iarna anului 2012, când doi tineri, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, şi-au dat seama, după o cercetare de piaţă, că lumea caută altfel de accesorii şi s-au gândit la ceasuri din lemn. „Momentul in care am decis sa fim parteneri a fost primul pas din aceasta calatorie frumoasa dar totodata plina de peripetii. Am avut visul de a dezvolta un brand de ceasuri de mână care să creeze produse excepţionale atât din punct de vedere funcţional, cât şi estetic. Doream un brand al cărui nume să aibă rezonanţă şi impact din punct de vedere vizual”, spune Ruben Perju.

    Poate părea evident pentru unii, numele Noah este legat de personajul biblic Noe (Noah). „Noe a avut nebunia de a construi ceva unic, nemaiintalnit. La fel ca el, si noi avem un concept diferit care sta la baza fiecarui model de ceas.”, spun ei. Ei îşi asociază numele brandului cu arca lui Noe („realizată din lemn, inginerie avansată, inspiraţie divină, rezistenţă şi durabilitate, inovaţie”).

    De ce au ales să construiască ceasuri de mână din lemn? „Era metalelor începe să apună, iar lemnul este unul dintre materialele care par să capete o valoare tot mai mare în ochii societăţii. Chiar dacă aurul are o valoare net superioară din punct de vedere valoric, tot mai mulţi oameni renunţă la bijuteriile şi accesoriile din metale reci şi le aleg pe cele din lemn, mult mai apropiate de natură”, spune Ruben Perju, fondator al Noah Watch.

    În prezent, Noah are pe piaţă o singură gamă de ceasuri, Feather Light, a căror greutate nu depăşeşte 50 de grame. Preţul unui astfel de ceas variază între 989 şi 1.600 de lei, în funcţie de materialele pe care le alege clientul. Majoritatea produselor se vând în România (85% dintre unităţi), iar restul pe pieţele internaţionale. Ei susţine că Noah vinde 2,5 unităţi pe zi, în perioada vară-iarnă 2015 reuşind să vândă 305 ceasuri, iar cifra de afaceri a companiei pentru anul trecut este de 52.000 de euro. Pentru un ceas Noah, termenul de execuţie şi de livrare este de 15 zile lucrătoare. Ceasurile Noah pot fi realizate după specificaţiile clientului. Acesta poate alege mărimea ceasului, esenţa carcasei exterioare, esenţa cadranului, acele, modelul de curea, dar şi textul sau imaginea care vor fi gravate pe spatele ceasului şi pe cutie. 

    Acestea sunt realizate la sediul companiei din Cluj-Napoca şi nu sunt produse cu stocuri sau în serie. „Lemnul pe care-l folosim este colectat din toate colţurile lumii: Brazilia, America de Sud, Africa, Madagascar etc. Toate esenţele sunt exotice şi au o duritate care depăşeşte 2.000 de unităţi pe scara Janka – n.r scară de duritate“, afirmă Perju. Mai departe lemnul este trecut printr-un proces de stabilizare şi uscare, care conferă duritate cu până la 40% mai mare. „Am testat ceasurile Noah timp de 4 ani şi nu prezintă semne de uzură sau de deteriorare majore”, spune antreprenorul. Investiţia financiară în companie se ridică la 40.000 de euro, iar pentru 2016 plănuiesc să investească „mult mai mult în utilaje şi tehnologii de ultimă generaţie”.

    Dacă la începutul afacerii erau doar Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, din 2016 în structura companiei au intrat şi Cătălin Chiş şi Erik Barna, care se ocupă de partea de strategie şi de dezvoltarea afacerii. Pentru 2016, cei de la Noah îşi doresc să crească, să-şi internaţionalizeze brandul şi au un target ambiţios de a atinge o cifră de afaceri de 500.000 de euro. Însă set-up-ul businessului nu a fost floare la ureche „Din momentul în care am avut pentru prima dată ideea unor ceasuri din lemn şi până în momentul lansării brandului au fost aproape doi ani şi jumătate de muncă asiduă fără să culegem roade”, afirmă Ruben Perju. „In acest timp am studiat foarte multe modele de ceasuri, am facut sute de teste, am stricat zeci de ceasuri, am cautat cele mai subtiri mecanisme care totodata sa fie de top, am discutat cu mai multi ceasornicari, am studiat cele mai dure esente lemnoase din lume, am proiectat si reproiectat fiecare element al ceasului pana am reusit sa le asamblam si sa fim multumiti de rezultatul final.”, adaugă el.

  • 6 ceasuri care au schimbat lumea

    Ceasul a devenit dintr-un simplu obiect de măsurare a timpului un adevărat accesoriu de lux. Iată care sunt cele mai reprezentative ceasuri de mână din istorie, conform CNN, scrie Mediafax

    Cum a ajuns ceasul de mână un obiect de nelipsit de la încheietura mâinii? Cu ajutorul celor 6 repere de mai jos.

    1. The Rolex Submariner. “The Sub”, cum este cunoscut mai bine, reprezintă combinaţia ideală între un ceas ce poate fi folosit sub apă şi unul de tip sport. De la debutul său din 1953, a fost purtat de la Sean Connery (James Bond) şi până la luptători sau scafandri.

    2. The Cartier Tank. Alături de Rolex Submariner, modelul de la Cartier este considerat printre cele mai copiate ceasuri din lume. Cu toate acestea, The Tank rămâne un ceas rar. Scos pe piaţă în 1918, modelul reprezintă imaginea unui tanc din primul Război Mondial privit de sus şi, timp de mai multă vreme, au fost fabricate mai puţin de 100 de exemplare pe an (în primul an au fost fabricate doar 6 exemplare).

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

     

  • Poveştile antreprenorilor români care folosesc lemnul ca materie primă pentru accesorii: rame de ochelari, ceasuri, căşti, genţi sau papioane din lemn

    Fiecare dintre antreprenorii care fac rame de ochelari, genţi, căşti, ceasuri şi chiar papioane din lemn are o legătură specială cu acest material, iar componenta comună întâlnită în poveştile lor este apropierea omului de natură prin intermediul lemnului. „Era metalelor începe să apună, iar lemnul este unul dintre materialele care par să capete o valoare tot mai mare în ochii societăţii. Chiar dacă aurul are o valoare net superioară din punct de vedere valoric, tot mai mulţi oameni renunţă la bijuteriile şi accesoriile din metale reci şi le aleg pe cele din lemn, mult mai apropiate de natură”, spune Ruben Perju, fondator al Noah Watch.

    Pentru Don Papillon papionul de lemn este metoda perfectă de a profita la maximum de lemnul folosit la designul interior. „Salvăm resturile de lemn exotic din foc, dându-le o soartă şic: le transformăm în materie primă pentru accesorii vestimentare remarcabile”, declară Alexandru Bucur, fondator al Don Papillon. Clujenii de la Prototip Studio apreciază versatilitatea materialului. „Am început să lucrăm cu lemn pentru că ne place ideea unui material natural atât de versatil. Şi ne inspiră multitudinea de forme, texturi şi nuanţe generate de natură şi transpuse în lemn”, spune reprezentantul Prototip, Ioana Ciurea.

    Pentru Răzvan Chelu afacerea cu genţi din lemn a pornit dintr-o combinaţie de iubire pentru design şi nostalgie, însoţită de pasiunea şi experienţa tatălui său în arta prelucrării lemnului. „Am crescut printre stive de cherestea şi miros de rumeguş şi am o legătură aparte cu acest material, care mi-a plăcut încă din copilărie. Fiecare bucată de lemn este unică, are un desen diferit, o culoare diferită, aşadar şi produsul final este unic”, îşi aminteşte Răzvan, fondator al Lemnia.

    Pe lângă materialul folosit pe care-l au în comun, toate aceste produse sunt realizate manual, cu migală, având în minte clientul şi nu cantitatea, iar atelierele unde sunt produse se află în Cluj şi în Bucureşti. Atenţia la detalii şi un proces de producţie mai lung sunt elementele comune ale lucrului în lemn. Personalizarea este la ea acasă când vine vorba despre aceste accesorii. Ceasurile Noah pot fi realizate după specificaţiile clientului. Acesta poate alege mărimea ceasului, esenţa carcasei exterioare, esenţa cadranului, acele, modelul de curea, dar şi textul sau imaginea care vor fi gravate pe spatele ceasului şi pe cutie. Pentru papion personalizarea vine în măsura în care clientul poate alege materialul textil sau esenţa lemnului, dar se pot face şi gravuri personale. Prototip Studio lucrează la personalizarea căştilor audio din lemn şi creează piese de mobilier „custom” pentru clienţi. „Majoritatea comenzilor pe care le primim sunt personalizate, iar atunci când avem de realizat o singură geantă, lucram între 2 şi 3 zile”, povesteşte Răzvan Chelu.

    Fiecare afacere a pornit pe drumul ei şi s-a dezvoltat cu un succes mai mare sau mai mic, susţinut de entuziasmul fondatorilor, dar şi de investiţia financiară, care s-a ridicat la ordinul miilor de euro. Datorită faptului că Don Papillon face parte dintr-o afacere mai mare, investiţia a fost mai mică, cam de 6.000 de euro, bani care s-au dus către achiziţionarea unor utilaje performante, însă în cazul Noah investiţia s-a ridicat la 40.000 de euro.

    Povestea Noah a început în iarna anului 2012, când doi tineri, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, şi-au dat seama, după o cercetare de piaţă, că lumea caută altfel de accesorii şi s-au gândit la ceasuri din lemn. „Am avut visul de a dezvolta un brand de ceasuri de mână care să creeze produse excepţionale atât din punct de vedere funcţional, cât şi estetic. Doream un brand al cărui nume să aibă rezonanţă şi impact din punct de vedere vizual”, spune Ruben Perju. În prezent, Noah are pe piaţă o singură gamă de ceasuri, Feather Light, a căror greutate nu depăşeşte 50 de grame. Preţul unui astfel de ceas variază între 989 şi 1.600 de lei, în funcţie de materialele pe care le alege clientul. Majoritatea produselor se vând în România (85% dintre unităţi), iar restul pe pieţele internaţionale.

    Iosif susţine că Noah vinde 2,5 unităţi pe zi, în perioada vară-iarnă 2015 reuşind să vândă 305 ceasuri, iar cifra de afaceri a companiei pentru anul trecut este de 52.000 de euro. Pentru un ceas Noah, termenul de execuţie şi de livrare este de 15 zile lucrătoare. Acestea sunt realizate la sediul companiei din Cluj-Napoca şi nu sunt produse cu stocuri sau în serie. „Lemnul pe care-l folosim este colectat din toate colţurile lumii: Brazilia, America de Sud, Africa, Madagascar etc. Toate esenţele sunt exotice şi au o duritate care depăşeşte 2.000 de unităţi pe scara Janka – n.r scară de duritate“, afirmă Perju.

     

  • Caseta care întoarce ceasul

    Câteodată colecţionarii nu se mulţumesc doar să adune exemplare din obiectul pasiunii lor şi să le expună în locuinţa personală, ci realizează ei înşişi gadgeturi care se le pună în valoare.

    Un astfel de colecţionar este Allen Hsieh din Taiwan, pasionat de ceasuri mecanice, care, din dorinţa de a le menţine în stare de funcţionare, aproiectat şi confecţionat nişte casete speciale în care ceasurile pot fi expuse şi întoarse ca să nu se oprească din ticăit.

    Cea mai importantă astfel de creaţie, scrie New York Times, este ”Lucky Egg„, care arată ca un ou mare, este confecţionată din plastic ransforsat cu fibre de sticlă, a fost produsă într-o serie limitată de numai 28 de exemplare şi poate fi achiziţionată de cei interesaţi pentru suma de 12.000 de dolari.

  • Pariul tehnologic al anului

    „Vector Luna  este smartwatch‑ul cu cea mai lungă durată de viaţă a bateriei reîncărcabile“ – este recomandarea făcută recent de jurnaliştii publicaţiei americane CNN Money smartwatch-ului cu origini româneşti, inclus în rândul smartwatch-urilor ce pot fi oferite drept cadouri de sărbători. Jurnaliştii au mai precizat că modelul Vector Luna este şi printre cel mai uşor de folosit din oferta de pe piaţă, prin comparaţie cu modelele Apple Watch, Moto360, Pebble Classic, Pebble Time Steel, Samsung Gear S2, Withings Activité, Activité Pop şi Pebble Classic, incluse de asemenea în listă. Tot anul acesta, jurnaliştii de la New York Post descriau produsul prin titlul „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“, cei de la ComputerWorld, spuneau despre acesta că este „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, iar Wareable spunea despre Vector Luna că este un smartwatch „simplu, subtil şi sexy“.

    Smartwatch-ul din oţel al Vector Watch, lansat în urmă cu câteva luni pe piaţa locală, a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei. Vector a atras anul acesta nu doar atenţia media internaţionale, ci şi pe cea a investitorilor. În noiembrie, compania a anunţat obţinerea celei de-a treia finanţări, în valoare de 5 milioane de dolari, rundă de investiţii condusă de Gecad Group, cu 2 milioane de dolari, urmat de fondul 3TS Catalyst România cu 1,6 milioane de dolari şi de investitorii privaţi Mihai Popescu şi cofondatorii eMag Radu Apostolescu şi Bogdan Vlad, care au adus o finanţare de 1,4 milioane de dolari companiei. Anterior, grupul Gecad a mai investit 2,5 milioane de euro în producătorul de ceasuri inteligente Vector Watch, devenind astfel cel mai important acţionar al companiei.

    Radu Georgescu, partener fondator al grupului, declara într-un interviu acordat ZF că start-up-ul Vector Watch va fi prima sa investiţie care va ajunge un „unicorn“ – adică va obţine o evaluare de un miliard de dolari – şi că infuzia recentă de capital va susţine dezvoltarea produsului şi extinderea biroului companiei din zona Bay Area, Statele Unite ale Americii.

    Andrei Pitiş, CTO şi cofondator al Vector Watch, a ezitat să facă estimări despre numărul de unităţi pe care şi-a propus să le vândă anual în cadrul interviului acordat recent Business Magazin, dar crede că Vector va ajunge în top 5 al producătorilor de smartwatch-uri, cu câteva zeci de mii de ceasuri vândute într-un an la nivel global, concurând cu jucători precum Apple, Samsung sau Motorola.

    Antreprenorul a povestit cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“ S-a asociat cu designerul Irina Alexandru (cofondator şi hardware manager) cât şi cu profesorul specialist în hardware Dan Tudose (cofondator şi hardware engineer), şi au început să construiască prototipul.

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. În iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Din echipa internaţională fac parte şi Steve Jarvis, fost design director pentru Timex şi Nike FuelBand, şi Ron Spencer, fost COO al Bulova Watches.

    Echipa Vector i-a atras şi pe români cu o puternică experienţă în IT precum Bogdan Rîpă, unul dintre fondatorii Interakt Online – compania achiziţionată în 2006 de gigantul american Adobe, Bogdan Dumitru, care a lucrat anterior pentru Huawei, Capgemini şi IBM, pe Bogdan Preduşcă, unul dintre românii care au lansat pe piaţa din SUA getFitter, o platformă online care le oferă angajaţilor din companii acces la programe personalizate de fitness şi nutriţie, şi pe Rareş Florea, recrutat de la procesatorul de plăţi online PayU. În prezent, echipa din România a Vector Watch numără peste 35 de angajaţi în departamentele de dezvoltare, design şi vânzări, iar în total compania are peste 50 de angajaţi în birourile din Londra, Silicon Valley, Amsterdam, Hong Kong şi Bucureşti.

    Unul dintre principalele atuuri ale Vector Watch, autonomia ridicată, de până la 30 de zile, este, potrivit antreprenorului, o consecinţă a faptului că au construit produsul de la zero în România. Au ales însă să îşi stabilească sediul central al companiei în Marea Britanie şi să coopteze specialişti din toată lumea în proiect. „Este foarte dificil să lansezi un brand internaţional ca brand românesc de ceasuri. (…) Să creezi un brand nou înseamnă să creezi un capital de încredere, iar pentru a face acest lucru trebuie să aduci lângă tine oameni sau ţări care să aducă din capitalul lor de încredere deja construit pentru acel brand nou. Ce avem noi în România, pentru ce suntem cunoscuţi? Avem programatori foarte buni, dar cumva doar programatorii şi-au făcut cunoscut un capital de încredere în afară. De ce? Pentru că au venit alte companii, au angajat programatori, iar ei au făcut ce au promis, au construit încredere. Nu a venit nimeni în schimb să ia designeri sau oameni de branding pe care să-i expună în piaţa internaţională şi să vadă dacă sunt buni sau nu, şi astfel România, în afară, are 0 capital de branding, spre exemplu.“

    În prezent, ceasurile Vector Watch sunt disponibile din 12 modele: cele din gama Meridian cu ecran dreptunghiular şi cele din gama Luna care au ecran rotund, au fost lansate în România în octombrie, la preţuri între 299 şi 499 de euro, fiind distribuite prin Orange.
    Piaţa de smartwatch-uri este în plină dezvoltare, iar în România va ajunge la un ritm în care, în maximum doi-trei ani, unu din doi utilizatori de smartphone va folosi un ceas inteligent, potrivit lui Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului telecom Orange. Astfel, dacă piaţa totală de smartphone‑uri este de aproximativ 1,2 milioane unităţi vândute anual, Ducarroz se aşteaptă la între 0,1 şi un milion de obiecte conectate.

    Ritmul de creştere al pieţei este susţinut şi de lansările smart-watch-urilor altor mari producători de electro-nice, precum Samsung – Samsung Gear S2, Apple – Apple Watch, LG – LG Watch Urbane, Huawei – Huawei Watch, Motorola – Motorola Moto 360 2nd edition, Sony – Sony Smartwatch 3, Pebble – Pebble Time Round, cât şi ale unor mari producători de ceasuri clasice, precum compania eleveţiană Tag Heuer care a dezvoltat împreună cu giganţii IT Google şi Intel un ceas inteligent al cărui preţ de vânzare este de 1.500 de dolari. Potrivit ZF, vânzările de ceasuri inteligente cresc cu circa 35% anual, nivelul pieţei locale situându-se în prezent la câteva zeci de mii de unităţi.

    Piaţa globală de ceasuri inteligente va avea un ritm de creştere anuală de 22,07% şi se estimează că va ajunge la 13,1 miliarde de dolari până în 2020, în condiţiile în care în 2014 era estimate la o valoare de 3,7 miliarde de dolari, potrivit unui raport al companiei de consultanţă şi cercetare Mordor Intelligence.
     

  • La doar 20 de ani a pus bazele propriului atelier, iar acum numele său este cunoscut în toată lumea

    Edouard Heuer este numele orologierului elveţian care a pus bazele companiei TAG Heuer, ce produce ceasuri şi accesorii fashion, precum şi ochelari şi telefoane mobile sub brandul TAG. Sloganul TAG Heuer este „avangardă elveţiană din 1860“, iar compania pare să păstreze sensul acestuia şi în prezent: pe 8 noiembrie, TAG Heuer va lansa la New York „Ceasul conectat“, la care a lucrat împreună cu Intel şi Google, potrivit presei internaţionale.

    TAG Heuer îşi are rădăcinile în 1860, când Edouard Heuer a pus bazele Uhrenmanufaktur Heuer AG în Saint-Imier, Elveţia. Heuer s-a născut în 1840, în familia unui pantofar din Brügg, cantonul elveţian Berna. La doar 20 de ani, Edouard Heuer a pus bazele propriului atelier în Saint-Imier. Abordarea lui era să vândă cronografe mai uşor de realizat din punct de vedere tehnic şi, prin urmare, mai ieftine, aşa că s-a concentrat pe simplificarea procesului de fabricaţie a acestora, dat fiind faptul că producţia, finisajele şi asamblarea reprezentau un cost major.

    Edouard Heuer a devenit astfel primul producător de ceasuri care a introdus producţia în serie a cronografelor. În 1864, Heuer şi-a mutat compania la Biel, iar în 1876 şi-a extins afacerea în Londra. În 1882, Heuer a patentat primul cronograf, iar şase ani mai târziu, un pinion oscilant, folosit în continuare de majoritatea producătorilor de ceasuri pentru cronografele mecanice. A murit în 1892, iar fiii săi, Charles-Auguste şi Jules-Edouard Heuer, au preluat managementul companiei. Ulterior, Charles-Edouard Heuer a dus mai departe moştenirea familiei, iar în 1910 a creat cronograful medical, ce avea o scară de măsurare a pulsului, iar un an mai târziu a lansat pe piaţă primul ceas de maşină.

    În 1964, producătorii de ceasuri Heuer şi Leonnidas au fuzionat, formând Heuer-Leonnidas, cu Jack W. Heuer, fiul lui Charles, ca managing director. Compania a fost achiziţionată de Techniques d’Avant Garde în 1985, când brandul Heuer a devenit TAG Heuer. În anii următori, Jack W. Heuer a devenit responsabil de dezvoltarea noilor modele şi direcţionează marca în direcţia modelelor sport. În 1999, grupul TAG Heuer a vândut grupul către conglomeratul de bunuri de lux LVMH. În prezent, compania are sediul central în La Chaux-de-Fonds, în Elveţia, şi este condusă de preşedintele şi CEO-ul Jean-Claude Biver, iar Jack Heuer, nepotul fondatorului, este preşedinte onorific al companiei.

  • Povestea antreprenorului român care a lansat unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale anului

    Ceasul gândit în România, produs în China şi poziţionat strategic ca brand britanic este unul dintre cele mai importante pariuri tehnologice ale acestui an.

    Andrei Pitiş îmi arată pe modelul său Vector Watch Luna spaţiile pline din cercul ce dublează cadranul. Spaţiile reprezintă intervalele orare în care are întâlniri, iar cele libere sunt orele în care poate să facă şi alte lucruri. „Pentru o persoană care nu are foarte mult timp, acest calendar clar este valoros“, descrie Pitiş utilitatea ceasului său.

    De fapt, ideea de utilitate a stat la baza conceptului Vector Watch, după cum povesteşte antreprenorul: „Când Vector Watch s-a născut, am pornit de la ideea că viaţa noastră este extrem de fragmentată, că ar trebui să fie mai puţin dependentă de telefon şi de notificările acestuia: vezi pe ceas cine te sună şi cine îţi scrie şi de ce este asta important, aşa că poţi să decizi să ignori persoana respectivă; altfel, dacă iei telefonul ca să vezi SMS‑ul, poate începi să răspunzi, poate mai intri şi în alte aplicaţii şi aşa pierzi 10 minute. 10 minute, de mai multe ori pe zi, înseamnă mult timp pierdut“.

    Vremea, rezultatele sportive, rezultatele bursiere, toate aceste mici bucăţi de informaţii care ar putea genera pierderea timpului verificând neîncetat telefonul pot astfel fi văzute mai rapid pe ceas. Spre deosebire de un ceas obişnuit, modelele Vector Watch, disponibile cu ecran rotund sau dreptunghiular, se conectează prin intermediul tehnologiei wireless Bluetooth la un smartphone şi pot afişa notificări atunci când utilizatorul primeşte un apel sau un SMS. Andrei Pitiş, iniţiator al proiectului, vorbeşte despre Vector la fel de pasionat ca în urmă cu doi ani, când, în cadrul unui eveniment Innovation Labs, mărturisea că vrea să intre pe piaţa de wearables cu ceva revoluţionar. Acum mărturiseşte că în intervalul care s-a scurs de când i-a venit ideea a reînvăţat tot ce ştia. „În ultimul an am învăţat mai mult despre tot – nu doar despre ceasuri, dar tot ce ştiam până atunci şi până anul trecut am învăţat din nou. Nimeni nu înţelege cât de greu este să asamblezi totul: design, hardware, software, manufactură, logistică, distribuţie. Un astfel de produs este un proiect uriaş.“

    La circa două luni de la lansarea pe piaţa din Marea Britanie, în prag de a fi promovat oficial pe piaţa Statelor Unite ale Americii şi la mai puţin de trei săptămâni de prezenţă pe piaţa locală, smartwatch-ul din oţel a umplut paginile publicaţiilor din întreaga lume, impresionate mai ales de autonomia de 30 de zile a bateriei:  „Durata de viaţă a bateriei: atracţia vânzărilor pentru un nou brand britanic de ceasuri“ – New York Post, „Un smartwatch superb – de la un producător de ceasuri, nu de la Apple“, scria şi ComputerWorld, „Vector Luna Smartwatch: Simplu, Subtil şi Sexy“, sunt caracteristicile sesizate de Wareable. Nu mulţi jurnalişti din presa internaţională au sesizat însă originile adevărate ale Vector Watch. Andrei Pitiş povesteşte cum ideea de a face un smartwatch i-a venit în urmă cu doi ani, când singurii competitori erau Pebble şi primul smartwatch Samsung, iar despre Apple Watch nici nu se discuta încă. „Voiam un ceas inteligent care făcea ce face şi Fitbit, în acelaşi timp Pebble avea unele notificări şi aplicaţii, dar eu voiam ceva care să facă ambele lucruri, dar să fie într-o carcasă din oţel şi să arate mai bine decât Pebble.“S-a asociat cu designerul Irina Alexandru, cât şi cu profesorul Dan Tudose, specialist în hardware, şi au început să construiască prototipul. „Irina făcea desenele, Dan hardware‑ul, iar eu făceam software-ul ca să demonstrez că poate să funcţioneze.“ La momentul când au ajuns să prezinte proiectul lui Radu Georgescu, partener fondator al grupului Gecad, în vederea obţinerii primei finanţări, aveau un prototip dreptunghiular. „Am făcut pitch-ul proiectului, iar sâmbătă am primit mesajul că vom obţine finanţarea de 500.000 de euro.“

    Andrei Pitiş îşi aminteşte cum prezentarea era construită din mai multe prezentări mici, cu mai multe finaluri – o construise astfel pentru a se opri în cazul în care i-ar fi plictisit pe investitori. Investitorii nu s-au plictisit, aşa că luni, după obţinerea finanţării, a început deja să sune specialişti pentru a forma echipa de software – majoritatea participanţi la primul eveniment Innovation Labs. „Căutam programatori care să gândească dincolo de cod, la cum vor arăta produsele.“

    Ca în mai toate poveştile cu antreprenori din zona IT, odată ce au format echipa de aproximativ 10 dezvoltatori, au început să lucreze la primele prototipuri într-un apartament din apropiere de Piaţa Victoriei. „Primul era ca un panou, iar pentru al doilea am făcut chiar şi carcasă la un bijutier. Este foarte greu să faci ceasul propriu-zis şi să îl vinzi. Să găseşti producători care să construiască designul tău este iarăşi foarte complicat, trebuie să îi convingi, să pui la punct linia de producţie, să faci ingineria produsului.“ Acesta a fost principalul motiv pentru care, în iunie 2014, au prezentat proiectul fostului CEO al Timex, Joe Santana. Necesitatea de a aduce la conducerea Vector Watch un specialist din industria ceasurilor s-a dovedit ulterior un atu important al produsului, produsul fiind lansat la târgul de ceasuri de la Basel de către fostul CEO al Timex, care a devenit CEO al Vector Watch. Referitor la producţia în China, spune că aceasta a fost singura variantă de a produce smartwatch-urile: „Am căutat şi fabrici în România, m-am uitat spre exemplu în Braşov, unde avem fabrici pentru componente din industria auto, dar mi s-a spus că nimeni din România nu va face ceva atât de mic şi la precizia aceasta“.