BusinessMagazin

Tag: CC

  • CC: Abrogarea articolului 276 din Codul Penal, privind presiunile asupra justiţiei, este constituţională

    Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi.

    Preşedintele Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, în 10 octombrie, în cazul legii de abrogare a articolului 276 din Codul Penal, care prevede că “fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.

    Legea de abrogare a articolul 276 din Codul Penal a fost adoptată de Parlament şi după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că ar afecta independenţa justiţiei.

    Traian Băsescu a arătat în sesizare că atunci când a retrimis legea la Parlament, a propus să nu se abroge acest articol, însă Legislativul şi-a menţinut poziţia, iar Guvernul a încuviinţat abrogarea.

    “Atac legea aşa cum ea a fost votată de Parlament, cu acceptul Guvernului, o atac la Curtea Constituţională. Motivul fundamental pentru care o atac este legat de independenţa justiţiei. Avem cazuri pe care le trăim cu ochii noştri, campaniile furibunde pe care le-a dus trustul Intact împotriva procurorilor, judecătorilor, declaraţiile ticăloase ale unora de prin dubă: «I-am dat bani şefului DNA şi preşedintei Înaltei Curţi». De aceea, cel puţin în acest stadiu, menţinerea acestui articol pentru independenţa justiţiei este necesar”, a precizat Băsescu.

    El a adăugat că Guvernul susţine abrogarea articolului 276 “în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare”. “Libertatea de exprimare are limitele ei până când afectează dreptul tău la imagine, dreptul tău la o viaţă decentă şi nesupusă oprobiului public doar pentru că cineva are interes să murdărească imaginea unui magistrat”, a arătat şeful statului.

    În sesizarea către Curtea Constituţională trimisă de şeful statului se arată că legea este neconstituţională deoarece contravine articolelor 1, 30 şi 124 din Constituţie.

    “Legea pentru abrogarea art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transmisă preşedintelui României spre promulgare este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate», Art. 124 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin care se stipulează că «(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii», precum şi prevederilor Art. 30 alin. (6) din Constituţia României, republicată, prin care se stipulează următoarele: «(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine»”, potrivit sesizării.

    De asemenea, în sesizare se mai arată că infracţiunea stabilită în articolul 276 din Codul Penal face parte din categoria infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală. Potrivit şefului statului, principiul imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor pot fi afectate prin abrogarea articolului 276.

    “Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declaraţii publice ce nu sunt reale, care privesc săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, având drept scop să influenţeze soluţia sau să intimideze pe cei care sunt răspunzători pentru soluţia pronunţată, nu va mai răspunde penal, potrivit noii legi. Considerăm că prin abrogarea acestei infracţiuni este eliminată protecţia ce se acordă justiţiei, necesară pentru ca aceasta să fie imparţială şi înfăptuită de judecători independenţi, astfel cum prevede Constituţia”, se mai arată în sesizare.

    Băsescu a explicat “raţiunile” care au vizat introducerea acestei infracţiuni în Codul penal, acestea fiind “asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora”.

    “Faptele incriminate sunt inspirate din realităţile practicii judiciare, dar mai ales de frecvenţa, intensitatea şi de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influenţare sau intimidare din partea părţilor sau a reprezentanţilor acestora, în modalităţile arătate, pe durata desfăşurării unui proces, obţinându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparţialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obţinerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obţinerea unei atitudini ostile din partea magistraţilor”, conform sursei citate.

    Preşedintele a mai arătat că existenţa statului de drept implică acţiuni din partea statului prin care să se garanteze buna funcţionare a autorităţilor publice, inclusiv a autorităţii judecătoreşti.

    “Justiţia este imparţială, fiind strâns legată de independenţa judecătorului. Totodată, justiţia trebuie să hotărască în cauzele aduse în faţa ei pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, fără influenţe nedorite, amăgiri, presiuni, ameninţări sau amestecuri, directe ori indirecte, ale nimănui, indiferent de motiv”, se mai menţionează în sesizare.

    Preşedintele a mai arătat în sesizare că imparţialitatea fără independenţă nu poate exista, iar “un judecător imparţial este cel care menţine balanţa şi judecă fără frică sau favoare”. În consecinţă, împiedicarea justiţiei de a-şi îndeplini rolul său în societate, în condiţii de imparţialitate şi independenţă, se impune a fi sancţionată, iar Codul penal reprezintă instrumentul juridic adecvat.

    Preşedintele Traian Băsescu invocă în argumentele sale Decizia Curţii Constituţionale nr.70/2000, dar şi punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii adresat Parlamentului în care “subliniază importanţa menţinerii acestei incriminări, precizând că actuala infracţiune prevăzută la Art. 276 din Codul penal are în vedere doar declaraţiile publice nereale făcute cu scopul de a influenţa sau intimida, ceea ce echivalează cu o distorsionare a realităţii, operată cu rea-credinţă care, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), depăşeşte limitele unei critici acceptabile”.

    Potrivit lui Băsescu, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenţa sau intimida magistratul este în acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora.

    “Libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credinţe, sens în care considerăm că menţinerea în Codul penal a infracţiunii de «presiuni asupra justiţiei» ar avea un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influenţa sau a intimida magistraţii, prin declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs”, se mai arată în sesizare, adăugându-se că abrogarea articolului 276 ar intra în contradicţie cu articolul 30 din Constituţie.

  • Trei sesizări prin care se cere anularea rezultatelor primului tur de scrutin, analizate de Curtea Constituţională

    Cei trei cetăţeni care au depus aceste sesizări sunt Diana Fanea, Dragoş Nicolae Şaramet şi Irina Drăgan, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.

    Aceştia au reclamat proasta organizate a alegerilor, neregulile, dar şi scandalurile care au însoţit alegerile prezidenţiale de duminică, au spus sursele citate.

    Contestaţiile trebuie soluţionate până vineri, 7 noiembrie, când, conform calendarului electoral, trebuie anunţate şi validate de către CC rezultatele primului tur.

     

  • CC: Trecerea de acţiuni ale Portului Constanţa la Consiliul Local, neconstituţională

    CC a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.

    Avocatul Poporului arăta, în sesizare, că prin actul normativ criticat se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut de articolul 136, alineatul 2 din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe, municipii şi judeţe, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative.

    În prezent, Ministerul Transporturilor este acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60%, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţin fiecare câte 20% din capital.

    Guvernul şi Primăria Constanţa vor ca Ministerul Transporturilor să cedeze 13% din acţiuni Consiliului Local şi să listeze pe bursă un pachet de 14% din titluri. Posibilitatea creşterii participaţiei Primăriei Constanţa a stârnit numeroase critici din partea operatorilor portuari şi a sindicatelor din port, dar şi în mediul politic de la nivel central.

    Premierul Victor Ponta declara, în 12 august, că transferul de acţiuni de la Portul Constanţa la municipalitate este un proiect care va fi dus la bun sfârşit.

    “Răspunsul Comisiei Europene a fost că se recomandă României, după alte experienţe europene, ca statul român, într-o formă sau alta, pentru că statul român înseamnă autoritatea publică centrală – Guvern şi autoritatea publică locală, să deţină peste 50 la sută. În ceea ce eu am propus şi ce se va face până la urmă, statul român, prin autoritatea publică centrală – minister şi locală – Primărie, Consililul Local, va deţine chiar mai mult decât 51 la sută, va deţine 65 la sută, restul trebuie intrat în procedura de listare la Bursă. Deci, încă 15 la sută din ceea ce are ministerul eu cred că este bine să fie scos pe Bursă pentru că în acest fel Portul Constanţa va putea să fie o companie în primul rând transparentă, deschisă să atragă investiţii, să se poată dezvolta”, spunea atunci Victor Ponta.

  • CC: Trecerea de acţiuni ale Portului Constanţa la Consiliul Local, neconstituţională

    CC a admis astfel excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului cu privire la dispoziţiile Legii 216/2008 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui pachet de 1.369.125 de acţiuni deţinute de stat la Compania Naţională “Administraţia Porturilor Maritime” Constanţa către Consiliul Local al Municipiului Constanţa.

    Avocatul Poporului arăta, în sesizare, că prin actul normativ criticat se aduce atingere dreptului de proprietate al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, astfel cum este prevăzut de articolul 136, alineatul 2 din Constituţie, întrucât titularii dreptului de proprietate nu pot fi decât statul şi unităţile administrativ-teritoriale, respectiv comune, oraşe, municipii şi judeţe, iar nu consiliile locale sau consiliile judeţene, care sunt autorităţi deliberative.

    În prezent, Ministerul Transporturilor este acţionar majoritar la Administraţia Porturilor Maritime Constanţa, cu 60%, iar Fondul Proprietatea şi Primăria Constanţa deţin fiecare câte 20% din capital.

    Guvernul şi Primăria Constanţa vor ca Ministerul Transporturilor să cedeze 13% din acţiuni Consiliului Local şi să listeze pe bursă un pachet de 14% din titluri. Posibilitatea creşterii participaţiei Primăriei Constanţa a stârnit numeroase critici din partea operatorilor portuari şi a sindicatelor din port, dar şi în mediul politic de la nivel central.

    Premierul Victor Ponta declara, în 12 august, că transferul de acţiuni de la Portul Constanţa la municipalitate este un proiect care va fi dus la bun sfârşit.

    “Răspunsul Comisiei Europene a fost că se recomandă României, după alte experienţe europene, ca statul român, într-o formă sau alta, pentru că statul român înseamnă autoritatea publică centrală – Guvern şi autoritatea publică locală, să deţină peste 50 la sută. În ceea ce eu am propus şi ce se va face până la urmă, statul român, prin autoritatea publică centrală – minister şi locală – Primărie, Consililul Local, va deţine chiar mai mult decât 51 la sută, va deţine 65 la sută, restul trebuie intrat în procedura de listare la Bursă. Deci, încă 15 la sută din ceea ce are ministerul eu cred că este bine să fie scos pe Bursă pentru că în acest fel Portul Constanţa va putea să fie o companie în primul rând transparentă, deschisă să atragă investiţii, să se poată dezvolta”, spunea atunci Victor Ponta.

  • CC discută în 4 noiembrie sesizarea preşedintelui privind abrogarea articolului 276 din Codul Penal

    Potrivit unor oficiali din cadrul Curţii Constituţionale, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu a fost înregistrată vineri şi urmează să fie luată în discuţie de judecătorii CC în 4 noiembrie.

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că atacă la CC legea de abrogare a articolului 276 din Codul Penal privind presiunile asupra justiţiei, pe motivul independenţei justiţiei, arătând că sunt cazuri de “campanii furibunde” împotriva magistraţilor, “declaraţii ticăloase ale unora din dubă”.

    “Din păcate, Parlamentul şi-a menţinut poziţia, pentru că eu am trimis o dată la Parlament legea, propunând să nu se abroge acest articol. Parlamentul, Guvernul de asemenea, a încuviinţat abrogarea acestui articol. Atac legea aşa cum ea a fost votată de Parlament, cu acceptul Guvernului, o atac la Curtea Constituţională. Motivul fundamental pentru care o atac este legat de independenţa justiţiei. Avem cazuri pe care le trăim cu ochii noştri, campaniile furibunde pe care le-a dus trustul Intact împotriva procurorilor, judecătorilor, declaraţiile ticăloase ale unora de prin dubă: «I-am dat bani şefului DNA şi preşedintei Înaltei Curţi». De aceea, cel puţin în acest stadiu, menţinerea acestui articol pentru independenţa justiţiei este necesar”, a afirmat Băsescu.

    El a adăugat că spera ca la Curtea Constituţională să aibă câştig de cauză, arătând că Guvernul susţine abrogarea articolului 276 “în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare”.

    “Atac propunerea legislativă de abrogare la CC în speranţa că acolo voi avea câştig de cauză, dacă nu am avut în relaţia cu Guvernul, care susţine abrogarea articolului în numele unei iluzorii libertăţi de exprimare. Libertatea de exprimare are limitele ei până când afectează dreptul tău la imagine, dreptul tău la o viaţă decentă şi nesupusă oprobiului public doar pentru că cineva are interes să murdărească imaginea unui magistrat”, a arătat şeful statului.

    Textul de lege a cărui abrogare a fost votată de Parlament prevede că “fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 1 an sau cu amendă”.

    Legea de abrogare a articolul 276 din Codul Penal a fost adoptată de Parlament şi după ce preşedintele Traian Băsescu a cerut reexaminarea ei pe motiv că ar afecta independenţa justiţiei.

    În sesizarea către Curtea Constituţională trimisă de şeful statului se arată că legea este neconstituţională deoarece contravine articolelor 1, 30 şi 124 din Constituţie.

    “Legea pentru abrogarea Art. 276 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal transmisă preşedintelui României spre promulgare este neconstituţională deoarece contravine dispoziţiilor Art. 1 alin (3) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate», Art. 124 alin. (2) şi (3) din Constituţie, prin care se stipulează că «(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi. (3) Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii», precum şi prevederilor Art. 30 alin. (6) din Constituţia României, republicată, prin care se stipulează următoarele: «(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine»”, potrivit sesizării.

    De asemenea, în sesizare se mai arată că infracţiunea stabilită în articolul 276 din Codul Penal face parte din categoria infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei şi instituie o protecţie atât pentru judecător, cât şi pentru organele de urmărire penală. Potrivit şefului statului, principiul imparţialităţii justiţiei şi independenţei judecătorilor pot fi afectate prin abrogarea articolului 276.

    “Astfel, persoana care, pe parcursul procedurilor judiciare, va face declaraţii publice ce nu sunt reale, care privesc săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, având drept scop să influenţeze soluţia sau să intimideze pe cei care sunt răspunzători pentru soluţia pronunţată, nu va mai răspunde penal, potrivit noii legi. Considerăm că prin abrogarea acestei infracţiuni este eliminată protecţia ce se acordă justiţiei, necesară pentru ca aceasta să fie imparţială şi înfăptuită de judecători independenţi, astfel cum prevede Constituţia”, se mai arată în sesizare.

    Băsescu a explicat “raţiunile” care au vizat introducerea acestei infracţiuni în Codul penal, acestea fiind “asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora”.

    “Faptele incriminate sunt inspirate din realităţile practicii judiciare, dar mai ales de frecvenţa, intensitatea şi de modul de manifestare a acestor fapte în ultimii ani, constând în încercările de influenţare sau intimidare din partea părţilor sau a reprezentanţilor acestora, în modalităţile arătate, pe durata desfăşurării unui proces, obţinându-se astfel o atmosferă de natură să vicieze grav imparţialitatea judecătorilor sau procurorilor, atmosferă care poate fie să profite celor ce recurg la asemenea mijloace în cazul obţinerii efectului scontat, fie să-i dezavantajeze prin obţinerea unei atitudini ostile din partea magistraţilor”, conform sursei citate.

    Preşedintele a mai arătat că existenţa statului de drept implică acţiuni din partea statului prin care să se garanteze buna funcţionare a autorităţilor publice, inclusiv a autorităţii judecătoreşti.

    “Justiţia este imparţială, fiind strâns legată de independenţa judecătorului. Totodată, justiţia trebuie să hotărască în cauzele aduse în faţa ei pe baza faptelor şi în conformitate cu legea, fără restricţii, fără influenţe nedorite, amăgiri, presiuni, ameninţări sau amestecuri, directe ori indirecte, ale nimănui, indiferent de motiv”, se mai menţionează în sesizare.

    Preşedintele a mai arătat în sesizare că imparţialitatea fără independenţă nu poate exista, iar “un judecător imparţial este cel care menţine balanţa şi judecă fără frică sau favoare”. În consecinţă, împiedicarea justiţiei de a-şi îndeplini rolul său în societate, în condiţii de imparţialitate şi independenţă, se impune a fi sancţionată, iar Codul penal reprezintă instrumentul juridic adecvat.

    Preşedintele Traian Băsescu invocă în argumentele sale Decizia Curţii Constituţionale nr.70/2000, dar şi punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii adresat Parlamentului în care “subliniază importanţa menţinerii acestei incriminări, precizând că actuala infracţiune prevăzută la Art. 276 din Codul penal are în vedere doar declaraţiile publice nereale făcute cu scopul de a influenţa sau intimida, ceea ce echivalează cu o distorsionare a realităţii, operată cu rea-credinţă care, astfel cum a statuat şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), depăşeşte limitele unei critici acceptabile”.

    Potrivit lui Băsescu, incriminarea anumitor fapte ce au rolul de a influenţa sau intimida magistratul este în acord cu recomandarea Comisiei Europene privind introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora.

    “Libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credinţe, sens în care considerăm că menţinerea în Codul penal a infracţiunii de «presiuni asupra justiţiei» ar avea un efect descurajant pentru posibilele încercări de a influenţa sau a intimida magistraţii, prin declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legate de instrumentarea respectivei cauze pe durata unei proceduri judiciare în curs”, se mai arată în sesizare, adăugându-se că abrogarea articolului 276 ar intra în contradicţie cu articolul 30 din Constituţie.

  • Articol de lege în baza căruia ANI a declarat incompatibili aleşi locali, discutat de Curtea Constituţională

    Articolul de lege în cazul căruia Curtea Constituţională (CC) urmează să stabilească dacă este sau nu constituţional prevede că un ales local se află în stare de incompatibilitate dacă este şi reprezentant în adunările generale ale societăţilor de interes local.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, potrivit articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    CC a fost sesizată în acest sens de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, pe numele căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    Curtea Constituţională dezbate frecvent excepţii de constituţionalitate cu privire la Legea ANI.

    “Din câte ştiu, mai avem decizii pe acest text de lege. Sunt decizii mai vechi pe acest text de lege, nu pe acest articol, dar pe legile astea sunt foarte multe contestaţii”, a declarat marţi, înainte de începerea şedinţei publice, preşedintele Curţii Constituţionale, judecătorul Augustin Zegrean.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009.

    Constantin Micu a contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată. Hotărârea a fost contestată de Florin Micu, în 2 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

  • Articol de lege în baza căruia ANI a declarat incompatibili aleşi locali, discutat de Curtea Constituţională

    Articolul de lege în cazul căruia Curtea Constituţională (CC) urmează să stabilească dacă este sau nu constituţional prevede că un ales local se află în stare de incompatibilitate dacă este şi reprezentant în adunările generale ale societăţilor de interes local.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, potrivit articolului 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

    CC a fost sesizată în acest sens de primarul comunei constănţene Tuzla, Constantin Micu, pe numele căruia Agenţia Naţională de Integritate a întocmit un raport de incompatibilitate.

    Curtea Constituţională dezbate frecvent excepţii de constituţionalitate cu privire la Legea ANI.

    “Din câte ştiu, mai avem decizii pe acest text de lege. Sunt decizii mai vechi pe acest text de lege, nu pe acest articol, dar pe legile astea sunt foarte multe contestaţii”, a declarat marţi, înainte de începerea şedinţei publice, preşedintele Curţii Constituţionale, judecătorul Augustin Zegrean.

    În iulie 2013, ANI arăta că 22 de aleşi locali din judeţul Constanţa s-au aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a exercitării simultane atât a funcţiei de primar sau viceprimar, cât şi a calităţii de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor SC RAJA SA Constanţa.

    Printre aceştia a fost şi Florin Constantin Micu, ANI susţinând că primarul comunei Tuzla a fost în incompatibilitate în perioada 24 iulie 2008 – 29 iunie 2009.

    Constantin Micu a contestat decizia la Curtea de Apel Constanţa, care în 26 iunie i-a respins cererea de anulare a deciziei ANI, pe motiv că este neîntemeiată. Hotărârea a fost contestată de Florin Micu, în 2 septembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care va da o decizie definitivă în acest caz.

  • Alte 11 contestaţii faţă de candidaturile la alegerile prezidenţiale, respinse de Curtea Constituţională

    Celelalte zece contestaţii au vizat înregistrarea candidaturilor lui Kelemen Hunor (trei), Elena Udrea (două), Victor Ponta, Klaus Iohannis, Teodor Meleşcanu, Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei, Corneliu Vadim Tudor şi Gheorghe Funar – câte una.

    Înregistrarea candidaturii lui Funar a fost contestată de “Partidul România Mare, prin preşedintele acestuia, domnul Corneliu Vadim Tudor”.

    Constestaţii similare au fost respinse de CC în ultimele zile, primele dezbătute fiind, în ordinea înregistrării, două care îl vizau pe Victor Ponta.

    Termenul legal în care Curtea trebuie să soluţioneze astfel de contestaţii este de 48 de ore de la înregistrarea lor.

    Hotărârile Curţii privind contestaţiile de acest fel sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.

    Duminică, înaintea dezbaterii contestaţiilor, preşedintele CC, Augustin Zegrean, declara că nu-şi aminteşte ca vreo astfel de contestaţie înaintată Curţii să fi fost admisă, însă trebuie judecate toate. Zegrean arăta că o contestaţie de acest fel înaintată CC trebuie dezbătută chiar dacă în ea nu sunt reclamate aspecte ce ţin de prevederile legale privind candidatura pentru Cotroceni.

  • Alte două contestaţii la CC, faţă de candidaturile lui Ponta şi Macovei

    Potrivit surselor citate, contestaţiile vor fi judecate marţi de judecătorii constituţionali.

    “Contestaţiile au fost depuse, în nume propriu, de doi cetăţeni cu drept de vot care nu sunt persoane publice”, au mai spus aceleaşi surse.

    Termenul legal în care Curtea trebuie să soluţioneze astfel de contestaţii este de 48 de ore de la înregistrarea lor.

    CC a judecat, duminică seară, alte două contestaţii faţă de candidatura lui Ponta, ambele fiind respinse.

    Curtea a precizat că deciziile de respingere a contestaţiilor au fost luate cu unanimitate de voturi.

    Potrivit CC, contestaţiile soluţionate duminică au fost depuse de Marin Duţă şi Robert Dragomirescu şi au vizat “înregistrarea candidaturii domnului Victor-Viorel Ponta la funcţia de Preşedinte al României”.

    Hotărârile Curţii sunt definitive şi se comunică Biroului Electoral Central.

    Înaintea dezbaterii contestaţiilor, preşedintele Curţii, Augustin Zegrean, a declarat că nu-şi aminteşte ca vreo astfel de contestaţie înaintată CC să fi fost admisă, însă trebuie judecate toate.

    “Verificăm toate contestaţiile”, a spus preşedintele CC, la intrarea în sediul instituţiei.

    Zegrean a explicat că o contestaţie de acest fel înaintată CC trebuie dezbătută chiar dacă în ea nu sunt reclamate aspecte ce ţin de prevederile legale privind candidatura pentru Cotroceni.

  • Procurorul şef DIICOT: Criticile Avocatului Poporului referitoare la Legea “Big Brother”, neîntemeiate

    “În sesizarea de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arăta faptul că prin adoptarea acestei legi se încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 şi art. 147 alin. 4 din Constituţia României. DIICOT consideră neîntemeiate criticile formulate de Avocatul Poporului, subliniind că legea satisface toate criteriile de constituţionalitate pentru a putea fi pusă în vigoare având caracterul unei legi previzibile şi accesibile”, arată Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), într-un docmunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Acest punct de vedere a fost transmis în condiţiile în care judecătorii constituţionali urmează să ia în discuţie, marţi, excepţia ridicată în 9 iulie de Avocatul Poporului, care a atacat Legea cartelelor prepay – aşa-numita Lege “Big-Brother” – pe raţiuni legate, între altele, de ocrotirea vieţii intime şi de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabillire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

    În susţinerea obiecţiei de neconstituţionalitate, Avocatul Poporului arată că soluţia legislativă referitoare la obligaţia de a stoca datele cu caracter personal pentru o perioadă de şase luni de la data reţinerii acestora este afectată de un viciu de constituţionalitate.

    Sesizarea Avocatului Poporului a fost transmisă după ce în 8 iulie Curtea Constituţională a decis, că Legea ”Big Brother” este neconstituţională, hotărârea fiind luată după ce în instanţă a fost ridicată această problemă.

    Astfel, Curtea ”a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile Legii nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale”.

    Potrivit Constituţiei, ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

    Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 12 iunie 2012, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, cunoscută şi ca “Legea Big Brother”.

    Legea prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină timp de şase luni anumite date ale abonaţilor care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave.

    “Furnizorii de telefonie fixă, mobilă şi internet sunt obligaţi să stocheze timp de şase luni toate datele legate de convorbirile telefonice şi schimbul de email-uri, cu excepţia conţinutului corespondenţei electronice sau al convorbirii telefonice. În cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă trebuie să se reţină numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărul celui spre care a fost redirecţionat apelul, precum şi numele acestora. În cazul serviciilor de internet, se vor reţine utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit”, prevede actul normativ.

    Furnizorii de telefonie şi internet au obligaţia ca timp de 48 de ore de la cererea organelor de urmărire să transmită datele solicitate, iar dacă acest lucru nu este posibil în 48 de ore, datele trebuie transmise în cel mult cinci zile.

    Legea privind stocarea datelor de trafic de telefonie şi internet mai prevede că organele de urmărire penală au obligaţia de a informa persoana ale cărei date sunt reţinute în termen de 48 de ore de la momentul transmiterii solicitării, cu excepţia cazurilor în care persoana este implicată în acţiuni care periclitează siguranţa naţională.