BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Criza actuală: marele moment al start-up-urilor tech

    Acesta este crezul după care se ghidează echipa ROCA X – un vehicul investiţional dedicat start-up-urilor de tehnologie.
    „Considerăm că în această situaţie de criză companiile tech se pot adapta foarte rapid şi pot fi flexibile, aşadar este un moment în care să nu ne retragem şi să stăm deoparte, ci dimpotrivă, să susţinem mai departe creşterea acestui ecosistem care aduce valoare adăugată. Ne propunem să fim tot mai activi în această perioadă deoarece domeniul start-up-urilor este cel care ar trebui să dea acum foarte multă speranţă prin faptul că sunt de obicei foarte agile – au echipe suple care se pot adapta uşor şi face faţă acestui nou mod de lucru remote, şi care în sine vin cu modele disruptive”, a spus Alexandru Bogdan, manager investiţii în cadrul ROCA X, la emisiunea ZF IT Generation.
    Lansat în iunie anul trecut de un grup local de antreprenori, ROCA X a finanţat până în prezent 11 start-up-uri de tehnologie, iar echipa îşi continuă strategia şi planul de a adăuga în portofoliu încă
    14 businessuri noi până la finalul acestui an.
    „Obiectivul nostru este foarte ambiţios. Acum avem în portofoliu 11 companii pe care le susţinem în varii formule, iar obiectivul până la sfârşitul anului ar fi să ne apropiem de 25 de start-up-uri în portofoliu. Deci vom menţine acest ritm destul de alert. În acest moment suntem în curs de a perfecta cinci tranzacţii care se află în diferite stadii ale deal-ului, semnării actelor ş.a.m.d. Continuăm să investim şi niciunul dintre lead-urile consistente pe care le avuseserăm înainte nu a fost stopat în contextul crizei”, a punctat el.
    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi marketplace.
    „Considerăm că este foarte important ca aceste start-up-uri să fie pregătite şi pentru schimbările comportamentale din viitor. Nu vedem nevoia unui focus pe lucrurile contextuale care pot să aibă tracţiune în aceste zile de lockdown, de work from home, ci mai degrabă pe cele care vor rămâne în comportamentul consumatorilor şi vor putea să se adapteze mai departe”, a subliniat Alexandru Bogdan. 
    Astfel, echipa ROCA X se ghidează în continuare după aceleaşi criterii de selecţie pentru start-up-urile tech pe care le finanţează, însă este atentă la capacitatea lor de a se adapta noului context, precum şi la ceea ce va urma apoi.
    „Există un set de criterii universal valabile pe care trebuie să le aplicăm cu toţii – de la evaluarea echipei de fondatori la capacitatea tehnică şi planurile de «go to market». Sunt anumite ajustări şi este evident că în momentul în care întâlnim un nou model de business, o nouă iniţiativă de start-up, trebuie să punem lucrurile în contextul curent, în ce măsură pot fi afectate, în ce măsură activează în aceste domenii afectate de criza curentă, dar, evident, încercăm să îi susţinem cât mai mult cu sfaturi despre cum să se ajusteze şi adapteze acestei noi situaţii”, a explicat el.
    În contextul actual al crizei declanşate de pandemia de COVID-19, echipa ROCA X a analizat toate businessurile din portofoliul său şi a conceput un plan de măsuri dedicat pentru fiecare din cele trei categorii –  companii care sunt favorizate de această criză, companii care se află la început de drum şi companii afectate direct de criză. Astfel, în cazul companiilor care înregistrează creşteri acum, echipa ROCA X le-a sfătuit să monetizeze momentul, să profite de oportunitate, dar fără să fie oportunişti, a punctat Alexandru Bogdan.
    „În cazul celei de-a doua categorii – companii aflate la început de drum, acestea au acum o gură de aer pentru a se adapta şi pentru a lucra la îmbunătăţirea produselor lor. Iar în cazul companiilor afectate, fiindcă activează în mod direct în domeniile lovite acum, a trebuit să fim alături de ele pentru a optimiza cashflow-ul şi pentru a face planuri de backup. Majoritatea companiilor în care noi am investit sunt însă într-o poziţie favorabilă acum.”
    Printre start-up-urile din portofoliul actual al ROCA X care se află în prezent într-o poziţie favorabilă se numără MedicAI, Beez, Frisbo şi Milluu.
    „MedicAI a creat o platformă de procesare de imagistică complexă care înregistrează o adopţie accelerată în rândul clinicilor mici şi mijlocii ce au nevoie să rămână în contact cu pacienţii cronici al căror tratament trebuie să continue. De asemenea, Beez şi Frisbo, care acţionează în zona de e-commerce, înregistrează pe de o parte creşteri, iar pe de altă parte se adaptează, au idei de spin-off-uri în materie de extindere a portofoliului pe care le pregătesc pentru perioada următoare. Iar cei de la Millu (aplicaţie mobilă pentru închiriere de apartamente – n.red.) s-a implicat social pentru cei care luptă acum în prima linie împotriva răspândirii virusului prin campania «Locuinţe pentru medici»”, a explicat el.
    În portofoliul ROCA X există însă şi un start-up din Portugalia – BetMarkets, care tocmai în perioada izbucnirii crizei vroia să lanseze platforma online dedicată pariurilor sportive, însă acum competiţiile sportive nu mai au loc, aşa că fondatorii au fost nevoiţi să amâne lansarea. De asemenea, un alt proiect din portofoliul ROCA X care are parte de un moment de respiro acum este yeParking din Cluj-Napoca – o aplicaţie mobilă care le oferă utilizatorilor de smartphone-uri posibilitatea de a găsi cu uşurinţă un loc de parcare în oraş.
    „În condiţiile în care acum lumea nu se mai deplasează atât de mult cu maşina, echipa yeParking are un moment de respiro pentru a finaliza anumite implementări în zona B2B ce vor fi anunţate cât de curând”, a menţionat Alexandru Bogdan. Totodată, a adăugat el, start-up-ul Feexers din portofoliu, care a dezvoltat o aplicaţie mobilă ce pune în legătură clienţii cu diverşi furnizori verificaţi de servicii de îngrijire personală şi de întreţinere a locuinţei (electricieni, instalatori, zugravi, cosmeticieni etc.), se confruntă cu o reticenţă a utilizatorilor în această perioadă.
    „Chiar dacă echipa Feexers a luat măsuri şi a făcut traininguri cu feexerii în ceea ce priveşte conduita şi igiena, există acum această reticenţă de a invita oameni străini în casă.”
    În cazul în care start-up-urile din portofoliu vor întâmpina probleme, fondatorii ROCA X vor lua măsurile necesare pentru a-i ghida şi ajuta să îşi redreseze businessul.
    „Pentru fiecare caz în parte vom analiza în ce măsură se confruntă cu astfel de situaţii care doar amână momentul în care ele vor confirma dezvoltarea, în ce măsură este nevoie să se adapteze şi să ajusteze modelele de business pe care le au într-o direcţie în care credem că vor avea succes, şi vom susţine mai departe start-up-urile respective sau cele care sunt în faza de decolare, astfel încât să primească şi mai mult suport pentru a se lansa rapid”, a spus managerul de investiţii al ROCA X.
    În plus, echipa ROCA X are în plan să facă runde de follow-up pentru o parte din start-up-urile în care a investit deja.
    „Noi ne-am propus să facem runde de followup, să fim mai mult timp alături de start-up-urile în care avem încredere. În domeniul investiţiilor în start-up-uri tech, procentele/şansele nu sunt neapărat de partea companiilor de venture capital. Este cunoscut faptul că 65% dintre investiţii au un randament subunitar şi toată lumea mizează pe acele 2-3 câştigătoare care să crească rapid şi să ajungă la multipli de 10x, 20x, 30x şi poate chiar 100x, la care sperăm cu toţii, că de aceea vorbim de unicorni.”

    Tranzacţiile la care lucrează acum ROCA X sunt investiţii în start-up-uri ce activează în domeniile eHealth, digital learning, cybersecurity, deep tech şi market-place.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.

  • Experimentul gastronomic transformat în business

    Soţii Crina şi Geo Dobre sunt din Bucureşti şi, înainte de a intra în lumea antreprenoriatului, au lucrat timp de peste 15 ani în diverse companii multinaţionale în marketing, publicitate şi vânzări. Ideea de a pune bazele businessului de import cu ulei de măsline le-a venit dintr-o nevoie personală, în timp ce căutau ulei de măsline extravirgin, pentru o problemă de sănătate despre care citiseră că s-ar ameliora „prin consumul unui ulei de măsline tradiţional”.

    Fiind gurmanzi, au realizat rapid că uleiul de măsline extravirgin produs corect are un gust cu totul diferit faţă de ceea ce găseau în supermarket. „Făcusem câteva degustări în vacanţe în toate dintre cele trei ţări mari producătoare de ulei, Spania, Grecia şi Italia, şi ştiam că gustul uleiului este foarte diferit în funcţie de loc şi de soiul măslinei.” Au aprofundat aşadar cât au putut informaţiile despre efectul curativ al uleiului de măsline, iar în final s-au urcat în maşină şi au petrecut trei săptămâni în Italia, căutând mici producători de ulei de măsline care să pună calitatea înaintea volumului. „Deşi am fost cu adevărat impresionaţi de doar doi dintre cei peste 15 producători pe care i-am vizitat, am ales să începem business-ul de import, nu doar să cumpărăm pentru consumul propriu, pentru că ni s-a părut că am găsit cu adevărat ceva ce merită împărtăşit şi cu alţii”, povesteşte Crina Dobre.

    Businessul a fost înfiinţat în vara anului 2018, cu o investiţie iniţială de 10.000 de euro, exclusiv din surse proprii, sumă folosită la crearea site-ului, la promovarea în online şi la realizarea stocului iniţial de marfă. Cei doi nu s-au oprit însă la colaborările iniţiale, ci au continuat să caute mici producători şi în alte ţări, iar în acest moment „portofoliul businessului numără unele dintre cele mai premiate uleiuri de măsline din Europa, inclusiv pe cel mai premiat din lume în ultimii cinci ani, provenind din Italia, Spania şi Franţa.”

    Pe lângă prezenţa din online, prin platforma companiei, antreprenorii participă aproape lunar la diverse târguri de mâncare şi produse sănătoase şi organizează, de asemenea, degustări în diverse locaţii pe care le anunţă în avans pe pagina de Facebook. În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de 50.000 de euro, profitul fiind încă negativ, „ca urmare a investiţiilor consecvente în comunicare şi participări la evenimente”. În acest moment, spun soţii Dobre, este destul de greu să anticipeze cum va continua acest an, din cauza pandemiei de COVID-19. „Efectul direct al acesteia este lipsa târgurilor şi a evenimentelor de degustare, care sunt motorul principal al atragerii noilor clienţi.” În plus, tot anul acesta aveau în plan şi deschiderea unei prime locaţii permanente.

    „Şi acest plan este în aşteptare până după încheierea problemelor legate de sănătatea mondială, şi, posibil, economia mondială.” O altă provocare vine dinspre importurile intracomunitare, mult întârziate de centrele logistice care lucrează la minimă capacitate, şi de transportatorii care petrec mult mai mult timp la graniţe decât de obicei. „De exemplu, ultimul import din Spania a durat patru săptămâni în loc de zece zile cât le lua înainte”, spune Crina Dobre. La nivel de vânzări antreprenorii spun că nu înregistrează scăderi, ba dimpotrivă, acestea sunt în creştere pentru că oamenii caută în această perioadă produse alimentare de bună calitate, mai ales că se consumă cu preponderenţă mâncare gătită în casă. În prezent, portofoliul de produse numără în jur de 100 de articole.

    „Multe dintre produsele noastre sunt în serie limitată – avem uleiuri Grand Cru care se produc în cantităţi de doar 1.800 sau 2.000 de sticle pe an -, iar unele produse sunt de sezon, deci numărul acestora are variaţii destul de mari de la un moment la altul.” Preţurile variază, de la condimente cu peperoncino şi usturoi în ulei de măsline, de pildă, care costă 12 lei, până la oţetul balsamic de Modena, original, învechit peste 25 de ani, care costă 900 de lei. În funcţie de sezon şi de evenimentele la care participă, numărul clienţilor este cuprins, lunar, între 30 şi 150 de persoane.

    „În general clienţii noştri au peste 30 de ani, venituri peste medie şi vor să cumpere cele mai bune produse de pe piaţă. Câteva zeci dintre ei sunt clienţi care se întorc cel puţin o dată pe lună pentru a face noi cumpărături.” Între timp, soţii Dobre au urmat şi o serie de cursuri pentru degustători de ulei de măsline. „Încercăm să educăm publicul din România, indicându-le diferenţele de gust între uleiuri realizate din soiuri diferite de măsline (sunt peste 600 în lume, din care în jur de 500 doar în Italia şi Spania) şi compatibilităţile cu diverse alimente şi preparate culinare”, spune Crina Dobre. Pe termen lung, fondatorii Măslinescu spun că, fiind „prima cramă de uleiuri de măsline din România, ne dorim, pe de o parte să ne extindem cu magazine fizice în mai multe oraşe, iar pe de altă parte să ne mărim reţeaua de parteneri B2B, reprezentată de restaurante şi firme de catering. În final, ceea ce ne dorim este să aducem adevăratul ulei de măsline în farfuriile românilor”.

  • Izolarea în imobiliare

    Locuinţa destinată izolării poate să fie în ziua de azi, cel puţin în Marea Britanie, situată la ţară sau chiar la oraş, aceasta din urmă doar închiriată, pentru cei care nu vor să-şi contamineze reşedinţa principală. De închiriat închiriază şi cei care încă nu sunt siguri că vor să păstreze locuinţa, aceştia căutând proprietăţi la ţară, mai mari sau mai mici. Au apărut astfel oferte imobiliare pentru cei care vor să se izoleze cu familia sau, dacă se tem să nu-i apuce depresia de singurătate, se pot izola şi cu prietenii. Casele cu piscină, cinema, teren de sport şi multe dormitoare sunt foarte apreciate astfel şi se dau repede. Dintre cei care fug din Londra, de exemplu, nu puţini sunt dispuşi să plătească chiria pe un an chiar dacă nu vor locui atâta în casa de izolare, doar ca să fie siguri că găsesc repede ce vor. Nu contează nici dacă proprietatea e nouă şi nemobilată, doar să fie suficient de mare, să aibă anexă pentru personal, piscină şi sală de fitness, că de rest se ocupă locatarii temporari. 

  • Criza începe să se instaleze pe piaţa muncii: Poziţiile pentru profesioniştii cu un grad ridicat de senioritate se reduc major, companiile caută juniori şi angajaţi pentru sectoarele care funcţionează, consum de vicii şi raportări obligatorii către stat

    Pentru valul 2 al studiului din aprilie 2020, MAD intelligence a aprofundat radiografia pieţei muncii din România, urmărind evoluţia ofertelor locurilor de muncă promovate pe website-urile de specialitate.

    În analiza noastră, au fost indexate peste 3,5 milioane de joburi încărcate în ultimii 15 ani pe principalele platforme HR din România. Acestea sunt grupate, la rândul lor, în 64 de industrii şi departamente şi separate pe două sectoare, public şi privat. În graficul 1 prezentăm dinamica generală a tuturor posturilor publicate online, indiferent de industria sau sectorul de bază din care acestea proveneau, în intervalul 2005-2020.
     
    Pe diagramă vedem cu uşurinţă impactul celor două crize majore din ultimii 13 ani: prima, din 2007-2008, resimţită în 2009 şi urmată de un ecou de aproximativ 6 ani, până în 2014, când apar primele semne ale revitalizării pieţei muncii şi o a doua, provocată de pandemia COVID19 (martie 2020). Este devreme să ne pronunţăm cu privire la impactul pandemiei cu coronavirus în industriile din România, angajatorii, în marea lor majoritate comutându-se pe modulul stand-by în această perioadă. Dar, chiar şi în acest context, putem vedea cu uşurinţă acele activităţi care se evidenţiază în tabloul amorţit de business.
     
    Astfel, dacă privim asupra principalelor posturi promovate în 2020, în intervalul 1 ianuarie – 8 aprilie, o să vedem cum piaţa şi-a închis pe rând oportunităţile dedicate profesioniştilor cu grad ridicat de senioritate, lăsând loc pentru acele posturi cu rol în salvarea sau supravieţuirea pieţei în ansamblu.
     
    Pe datele din graficul 2 putem imagina mai multe faţete din care putem deduce că joburile rămase active în piaţă sunt cele legate direct de vicii (consultant vânzări ţigarete electronice) şi alte activităţi obligatorii în evoluţia firească a vieţii socio-economice (contabilitatea). Chiar şi aşa, numărul lor este mult mai mic decât cel al posturilor promovate în lunile anterioare. Dintre acestea, joburile de contabil sau contabil senior s-au transformat în oportunităţi de angajare pentru junior accountant, deci specialişti cu expertiză redusă, iar asta ne poate spune că a crescut interesul pentru personalul cu pregătire limitată, suficientă pentru a livra documente de avarii. Conform acestor rezultate, asistăm la o stafidire a întregii activităţi economice şi la un blocaj al pieţei muncii, centrată în principal, în acest moment, pe funcţiile vitale ale societăţii– consum, consum de vicii şi raportări obligatorii către stat în vederea evitării amenzilor.
     
    Acest tablou nu prezintă prin el însuşi nişte soluţii, ci mai degrabă creionează o stare de fapt, dar considerăm că înţelegerea status-quo-ului reprezintă fundamentul în imaginarea unor scenarii de reactivare socio-economică.
     
    Insistăm pe acest aspect, al diferenţei dintre criza financiară din 2007-2008 şi cea din 2020 pentru că ultima aduce un impact global geografic şi disciplinar deopotrivă. Acest lucru presupune necesitatea unei regândiri a proceselor cu care eram obişnuiţi până la începutul acestui ani şi proiectarea unor noi roluri sau comasarea mai multora într-unul singur.
     
    Graficul 3 – Într-o analiză comparativă cu una dintre cele mai negre luni ale crizei economice anii 2007-2013, evoluţia din 2020 surprinde un blocaj mult mai puternic al pieţei muncii (o scădere cu 94% a ofertei locurilor de muncă în aprilie, faţă de luna anterioară). Desigur, acest blocaj este unul temporar, până la reluarea activităţii economice, dar revenirea la o stare iniţială este cel puţin improbabilă, aşa că trezirea pieţei se va face sacadat, în funcţie de industrii şi puterea financiară a angajatorilor.
     
    În graficul 4 aducem în atenţie o evoluţie a promovării joburilor din Call-center. Prezentăm aceste date ca reacţie la mesajele transmise în presă, de reprezentanţii anumitor organizaţii active pe acest sector, care sugerau faptul că această zonă a rămas neatinsă. Invităm la o atitudine rezervată în legătură cu mesajele de PR din această perioadă. Astfel, chiar dacă garantarea actualelor locuri de muncă, din departamentele de Call-center, Marketing, Publicitate, IT&C şi altele este ridicată, îngheţarea locurilor de muncă este o caracteristică specifică tuturor industriilor. În acest fel, recomandăm angajaţilor să îşi conserve colaborările prezente, să încerce să profite de acest timp, aceia dintre ei care lucrează în regim de telemuncă şi să îşi dezvolte competenţe tehnice exersate mai puţin sau deloc în ultima perioadă şi să se asigure că gândesc un back-up de reinserţie socio-profesională.
     
    În ceea ce îi priveşte pe angajatori, subliniem nevoia de a imagina ipoteze pentru care, în mod obişnuit, nu au putut aloca prea mult timp în ultimii ani. Printre acestea propunem exersarea ideii de permanentiazare a muncii de la distanţă pentru peste 50% dintre angajaţi, cu toate implicaţiile – reducerea costurilor cu spaţiile de lucru, consum, menţinerea unui plafon salarial decent pentru angajat, reorientarea serviciilor de HR şi consiliere psihologică în gestiunea activităţii din mediu familial ş.a. Fiecare dintre industrii şi fiecare angajator ar trebui să îşi analizeze statusul în contextul comunitar, naţional şi chiar global, după care să traseze mai multe scenarii de evoluţie dintre care să le aleagă pe cele durabile, cu impact pozitiv asupra cât mai multor actori sociali implicaţi (angajaţi/ parteneri/ clienţi).

    MAD intelligence reprezintă un think tank digital care sprijină clienţii în luarea celor mai bune decizii de business, prin raportarea propunerilor la trendurile din industrie, la statusul socio-demo-economic şi la aşteptările beneficiarilor.

    Organizaţia are mai multe proiecte de Artificial Intelligence, Sentiment Analysis şi cercetare sociologică în desfăşurare şi este partenerul IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie pe analiză de statistici publice.

    Boardul director este compus din Prof. Dragoş Ilie, Prof asoc dr. Antonio Amuza şi Mihai Constantinescu

    Autor articol:  Antonio Amuza – cadru didactic la Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie, co-partener la MAD Intelligence şi cercetător sociolog la Institutul Român pentru Evaluare şi strategie.

     
     

  • ​Nemţii ţin la productivitate: plătesc la „lădiţa” de sparanghel cules

    Pe site-urile de recrutare sunt zeci de anunţuri că în Germania se caută persoane dornice să culeagă sparanghel, o plantă prea puţin cultivată în România. Plata se face la „lădiţa” de sparanghel cules şi este de 60 de cenţi, spune un român de 43 de ani, dintr-o localitate din judeţul Timiş, care în prezent culege sparanghel şi, uneori, căpşuni, în Germania. 

    „Sunt zile în care culeg 50 de lădiţe de sparanghel sau zile în care culeg 100 de lădiţe de sparanghel, în funcţie de vreme, de orele suplimentare pe care vreau să le lucrez sau de cât de mult chef am”, susţine el, iar patronul îl plăteşte în funcţie de productivitatea pe care o are.

    Totuşi, mai există şi opţiunea de a fi plătit la oră, pentru care ar primi 9,19 euro, dar, la finalul lunii, când se fac socotelile, compania angajatoare îi scade din această sumă cazarea şi mâncarea. Practic, rămâne cu 6 euro/oră, iar dacă lucrează 8 ore/zi şi 22 de ore pe lună, rămâne în mână cu aproximativ 1.000 de euro.

    Până la apariţia noului coronavirus în Germania, lucra non-stop, chiar şi duminica, însă pentru a reduce răspândirea bolii, angajatorul a oprit activitatea în această zi. Totodată, fiecare angajat are echipamente de protecţie, mănuşi şi măşti a căror cost l-a suportat angajatorul, iar pe câmp sunt supravegheaţi de poliţişti pentru a respecta distanţa impusă, ca nu cumva să intre în contact cu cineva care ar putea fi infectat cu COVID-19.

    El lucrează în Germania, la cules de sparanghel, de aproape 10 ani şi anul acesta a plecat în luna martie acolo, în plină pandemie. Ieri, 9 aprilie, de pe aeroportul din Cluj au plecat aproape 2.000 de români cu chartere în Germania, să lucreze în agricultură.

     

  • Prima veste buna venită de la mai multe guverne din Europa. Cetăţenii mai multor ţari ar putea beneficia de măsuri de izolare mai relaxate

    Guvernele din Europa au început pregătirile pentru o reducere treptată a măsurilor de izolare, iar autorităţile sunt în căutarea unei strategii sigure pentru ca ţările să se întoarcă la normalitate, potrivit Financial Times.
    Franţa, Spania, Belgia şi Finlanda se numără printre ţările care au întrunit comisii de experţi pentru a găsi căile prin care angajaţii a câteva companii şi unele şcoli să se întoarcă la programul normal de funcţionare.

    Aceste comisii au misiunea de a aduce economia înapoi în acţiune fără pericolul de a crea un nou val de infecţii care să depăşească puternile serviciilor de sănătate.

    Premierul spaniol, Pedro Sacnhez, a extins măsurile de izolare cu 15 zile, până pe 26 aprilie, spunnd că anumite restricţii economice vor fi ridicate după Paşte. Se aşteaptă ca Italia, în care există de asemenea un declin al numărului de decese cauzate de coronavirus, să îşi extindă măsurile de izolare. Ministrul sănătăţii italian, Roberto Speranza, a spus însă că guvernul plănuieşte o fază a doua a crizei, când măsurile de izolare ar putea fi relaxate, înainte de o întoarcere la condiţii normale.

  • BestJobs: Ofertele pentru joburi de acasă au fost cele mai căutate în luna martie

    Dacă în lunile anterioare, angajaţii îşi căutau joburi pornind în principal de la criterii precum domeniul de activitate sau compania angajatoare, în luna martie cele mai multe căutări pe platforma Bestjobs.ro au fost pentru job-uri remote sau work from home, cu un volum total de peste 250.000 de căutări.

    Angajaţii din financiar, transporturi sau inginerie au fost şi ei activi în căutarea unui nou loc de muncă, nu neapărat remote, cu un volum total de căutări pentru aceste domenii de aproape 80.000.
    În luna martie, se observă o scădere a interesului pentru un job nou din partea candidaţilor din domeniul medical&pharma. Astfel, aceştia au realizat cu 20% mai puţine căutări de job-uri în acest domeniu comparativ cu luna februarie a acestui an.

    De partea cealaltă, domeniile în care angajarea de personal nou a scăzut semnificativ, în vremea epidemiei de coronavirus sunt transporturile, turismul şi HoReCa, cu un minus care ajunge şi la 25% doar în luna martie. În ceea ce priveşte recrutarea de personal specializat, din categoria white collars, numărul de posturi promovate a fost relativ stabil în raport cu perioada anterioară.

    Dacă în lunile anterioare topul companiilor care primeau cei mai mulţi aplicanţi era condus mai ales de jucătorii din domeniul retail sau financiar, în luna martie candidaţii s-au uitat mai ales la companiile din zona de telecom, tehnologie, energie şi farma. Huawei Technologies, Enel şi Vodafone au atras cei mai mulţi candidaţi în luna martie, cu aproape 6.000 de aplicanţi.

  • Oale şi ulcele pentru secolul XXI: cum a reuşit un atelier britanic să redefinească olăritul

    Întemeiat în 1851, atelierul, pe nume Burleigh, poate produce atât porţelanuri ce amintesc de cele chinezeşti, precum şi diverse alte articole, unele chiar în colaborare cu branduri internaţionale ca Ralph Lauren Home, scrie Financial Times. Promovarea se face în parte pe Instagram, unde se caută şi inspiraţie prin studierea ultimelor tendinţe în materie de luat masa şi socializare, care arată că multă lume preferă produse de lux, o farfurie simplă modernă de la Burleigh costând echivalentul a 25 de euro.

  • Ca la nimeni altul: ce obiecte de artă mai caută bogaţii lumii

    Un atelier din Paris, Rinck, a primit, de exemplu, comandă pentru o reproducere a unei mese de secol XVIII de la Versailles, cunoscută drept „Table des Muses”, dar cu mici modificări. Piesa de mobilier livrată, care a costat echivalentul a 56.000 de dolari, a fost rotundă şi nu pătrată ca originalul şi a fost decorată cu trei muze, cu chipul fiicelor clientului, scrie New York Times. Altcineva şi-a dorit o uşă de alamă lustruită, grea de aproape 250 de kilograme, pe care i-a realizat-o o firmă din Philadelphia, Amuneal, în colaborare cu un designer din Los Angeles, Adam Hunter, uşa fiind instalată la camera de refugiu dintr-o zonă a casei străjuită de un robot din serialul „Lost in Space” din anii ’60. Un rus bogat şi-a dorit un candelabru de vis pe care să-l instaleze în zona scării din casa sa, apelând pentru asta la compania franceză producătoare de cristal Saint Louis. Candelabrul rezultat este înalt de aproape 10 metri, are 12 straturi, cântăreşte mai bine de 2.500 de kilograme şi are 3.000 de elemente de cristal şi 220 de becuri.
    La rândul său, un arhitect american, Tom Kundig, a proiectat o casă în San Juan Islands din statul american Washington construită pe un afloriment şi parţial acoperită de stânci, care dă impresia privitorului că răsare din piatră. 

  • O pată de culoare

    Soluţia ar putea-o reprezenta curelele, scrie Wall Street Journal, tot mai mulţi producători de astfel de accesorii începând să ofere unele vesele confecţionate din piele sau nailon împletite care li se potrivesc şi celor care nu caută un aspect ţipător. Companii ca Stussy sau Bottega Veneta, dar nu numai, au în ofertă asemenea curele, care au avantajul că se potrivesc şi la ţinute elegante, dar şi la ţinute sport.