BusinessMagazin

Tag: castigare

  • Lupoaica moralistă: În vreme ce salariaţii din Ministerul Muncii iau sporuri de 2.200 de lei pentru “condiţii vătămătoare” şi ajung să câştige 3-4.000 de euro pe lună, ministrul de resort a pus gând rău “asistaţilor social” care primesc, lunar, 141 de lei, adică 27 de euro

    Secretarul general al Ministerului Muncii a avut, în septembrie 2020, un salariu brut de 15.503 lei, la care s-a adăugat un “spor de condiţii vătămătoare” de 2.258 de lei – cât un salariu minim brut pe economie. Astfel, el a câştigat, în totat, 17.761 lei brut şi a luat în mână 10.390 de lei.

    Secretarul general adjunct a câştigat din “spor de condiţii vătămătoare” (brut) 1.736 de lei, un director 1.511 lei, un auditor, 1.220 de lei, un consilier oarecare, 1.000 de lei.

    Sediul ministerului se află în centru Bucureştiului, în clădirea fostului Comitet Central al PCR, de acolo de unde a fugit Ceauşescu. Cunosc bine clădirea pentru că am fost reporter la Senat, instituţie care a funcţionat, multă vreme, în clădirea fostului Comitet Central. Nu m-am simţit niciodată vătămat de ceva. Apoi, cum poţi fi “vătămat” într-un birou destul de larg, în care-ţi începi munca la 8.30 9.00, iar la 16.30 spargi poarta? Uitaţi-vă pe Google, la programul ministerului. Ministerul se închide la 16.30!

    Raluca Turcan, noul ministru al muncii, a anunţat că începe o verificare a “ajutoarelor sociale”. Sunt prea mulţi care atârnă la buget, spune ea.

    În România, “ajutorul social” este de 141 de lei (27 de euro), lunar, pentru o persoană şi de 527 de lei (107 euro) pentru o familie compusă din 5 persoane. Un prânz, în Centrul Vechi, acolo unde mănâncă şefii ministerului, costă mai mult de 27 de euro. Un singur prânz este mai scump decât ajutorul social primit de un “asistat social”, într-o lună.

    Sporul de “vătămat” al secretarului general al ministerului este de 1.361 de lei, net. Salariul minim net, în România, este de 1.386 de lei, egal cu “prima” primită de secretarul general al ministerului amintit. În România, 1,5 milioane de angajaţi au salariul minim net pe economie, lucrează, majoritatea, în condiţii cu adevărat “vătămătoare”, dar nu primesc nimic în plus.

    În România, sunt 168.000 – 170.000 de “asistaţi social” care benficiază de “venitul minim garantat” (datele sunt ale Ministerului Muncii, acestea fluctuează de la o lună la alta).

    Să facem o socoteală: 170.000 (numărul de asistaţi social) x 141 de lei ajutorul lunar x 12 luni, înseamnă 289,6 mil. lei pe an. Asta înseamnă sub 0,1% din bugetul de 322 mld. lei al României, în 2020. Spre comparaţie, cheltuielile bugetului cu salariile angajaţilor la stat au fost, în 2020, de 110 miliarde de lei, adică 34% din veniturile de 322 mld. lei ale bugetului consolidat. Nimeni nu vrea să spună cât înseamnă sporurile din sectorul public, dar, observându-le pe cele din Ministerul Muncii, pare că, la nivelul sistemului, ele sunt de cel puţin 20 de ori mai mari decât sumele acordate „asistenţilor social”.

    România este ţara cu cea mai slabă protecţie socială din UE. Pentru toată protecţia socială – aici vorbim de bătrâni, familii cu copii, şomaj, boală, dizabilităţi – România alocă 11% din PIB, spun datele Eurostat. Media în UE, la acest capitol, este de 19%, ca să nu vorbim de 33% din PIB cât alocă Franţa sau 30% cât alocă Germania, Austria sau Olanda.

    Liberalii au început însă reforma cu cei mai năpăstuiţi dintre oamenii de pe aici, dar, când au ajuns la pensiile speciale şi la sporurile aberate, s-au înpotmolit. De la anu’! De la anu’, ce?

    România, cum spuneam, este ţara din UE cu cel mai mic procent din venituri (şi din PIB) alocat asistenţei sociale, dar cu cel mai mare procent ca venituri la buget (şi din PIB) alocat de o ţară europeană pentru salariile din sectorul public – 34% din venituri în 2020, într-un an de criză cumplită. În UE media salariilor publice raportată la venituri este de 22%.

    Aşa că lupoaica moralistă de la Ministerul Muncii trebuie să-şi ţină gura, măcar până nu-şi taie sporurile aberante ale propriilor săi angajaţi.

    Este greu însă pentru că garnitura PSD este înlocuită cu cea a PNL, USR, UDMR, iar aia se bosumflă: dacă pesediştii au avut sporuri, noi de ce să n-avem?

    „Eu am vrut mai mult”, se lamentează premierul Florin Cîţu, cu referire la sporurile aberante din administraţie. Ai vrut mai mult, dar ce?

    Un guvern care-şi face gargară cu apă dintr-o băltoacă stătută.

     

     

  • The Economist: „Dacă înainte asistam la un exod al creierelor, acum vedem un câştig al acestora. În 2020, circa 1,3 milioane de români s-au întors acasă. Un post de dezvoltator IT în Bucureşti întrece un job similar în Bruxelles”

    În 2020, Europa a trecut printr-un trend inversat al migraţiei, iar mulţi dintre cei care lucrau în străinătate s-au întors acasă, scrie The Economist. Publicaţia observă că, deşi este greu de spus care sunt cifrele exacte, estimările arată că 1,3 milioane de români s-au întors în România, echivalentul a de trei ori mai mult decât populaţia celui de al doilea cel mai oraş al ţării. Este posibil ca, în acelaşi timp, circa 500.000 de bulgari să se fi întors în Bulgaria – un număr uriaş dacă ne gândim la faptul că ţara are o populaţie de 7 milioane de locuitori.

    Lituania a avut mai mulţi cetăţeni care s-au întors decât au plecat pentru prima dată după mai mulţi ani.

    „În Varşovia, aplicaţiile de dating înfloresc datorită polonezilor care vor să caute distracţie nedistanţată. Politicienii din Europa de Est s-au plâns de mult timp de un exod al creierelor pe măsură ce cei mai străluciţi studenţi au plecat în căutarea unor salarii mai mari în Vest. Acum, în pandemie, într-o economie în schimbare şi cu schimbarea tiparelor de muncă, mulţi dintre ei se întorc acasă. Un câştig al creierelor a început”, scrie The Economist.

    Migraţia din diverse colţuri ale lumii este deseori temporară. În Europa, anumiţi factori aduc oamenii acasă. Liam Patuzzi, care lucrează pentru Institutul European pentru Politici Migraţioniste, punctează că gap-ul economic dintre Est şi Vest începe să se închidă. „Pieţele muncii din Europa de Est sunt fierbinţi. Înainte de pandemie, rata şomajului era de 2% în Cehia, de la 9% în 2004. Decalajele salariale, chiar dacă sunt în continuare mari, sunt în scădere. În 2010, un român care se muta în Italia putea să câştige şi de cinci ori mai mult decât în ţara de origine, iar în 2019, doar de trei ori mai mult. Pentru cei mai talentaţi, acest decalaj este chiar şi mai mic. Dezvoltatorii români de software au numeroase avantaje, printre care şi faptul că sunt scutiţi de taxa pe venituri, un loc de muncă în acest domeniu Bucureşti îl întrece pe unul în Bruxelles”, mai scrie The Economist.


     

  • Ce salariu are Nicuşor Dan. Cât câştigă ceilalţi angajaţi din Primăria Capitalei

    Mulţi bucureşteni se întreabă, şi o fac pe bună dreptate, pe ce se duc banii din bugetul PMB. Ei bine, o parte iau drumul lefurilor şi sporurilor oferite angajaţilor, în frunte cu primarul general. Aşadar, dacă te întrebi ce salariu are Nicuşor Dan, răspunsul este 20.000 de lei pe lună!

    Atât câştigă primarul general al Capitalei, un salariu suficient pentru ca Nicuşor Dan să fie un edil independent, nu-i aşa?!

    Ce salarii au angajaţii Primăriei Capitalei. Secretarul general, leafă de milionar!
    Dacă Nicuşor Dan câştigă puţin peste 4000 de euro, viceprimarul Capitalei bagă în buzunar lună de lună aproape 19.000 de lei. Un paznic, portar ori simplu curier, angajat fără studii superioare, primeşte între 3.000 şi 4.000 de lei, la care se adaugă un spor de aproape 500 de lei.

    Totuşi, hai mai bine să vedem ce salarii sunt în Primăria Capitalei:

    Primarul general – 20.000 de lei;
    Secretarul gereral – 18.148 de lei, plus spor de condiţii vătămătoare în valoare de 2.319 de lei;
    Director general adjunct – 17.687 de lei, plus spor de condiţii vătămătoare în valoare de 2.260 de lei;
    Un consilier juridic superior – 10.613 de lei, plus spor de condiţii vătămătoare în valoare de 1.356 de lei;
    Un consilier juridic debutant – 5.384 de lei, plus spor de condiţii vătămătoare în valoare de 688 de lei;

    Cititi continuarea pe gandul.ro

  • Anunţ demoralizator de la Digi. Ce se întâmplă

    Gigantul din cablu Digi şi-a publicat rezultatele preliminare pe 2020 iar cifrele sunt unele demoralizatoare pentru concurenţii care încearcă să-i facă faţă pe piaţa cheie de internet fix: compania miliardarului Zoltan Teszari din Oradea a câştigat în medie 1.469 de clienţi noi pe zi, mai mult decât dublu faţă de anul 2019, arată raportul publicat marţi seară de companie.

    La finele anului 2020 Digi avea în România 3,313 milioane de clienţi pe net fix, faţă de 2,775 în anul anterior, conform documentului citat. În 2019 compania câştigase 247.000 de clienţi noi pe net fix şi date, conform datelor Digi.

    Cifrele Digi sunt demoralizatoare pentru competitori în condiţiile în care aceştia au raportat creşteri mult mai mici sau chiar scăderi pentru 2020. Orange, liderul pieţei locale, a avut cea mai bună performanţă – un plus de 40.100 de clienţi – până la 403.000, în timp ce Vodafone, care a preluat compania de cablu UPC, a raportat un plus de 15.000 de clienţi până la 708.000. Grupul Telekom raportase pentru primele trei trimestre din 2020 o scădere a numărului total de clienţi pe net fix de 133.493, la 934.159. Telekom urmează să-şi anunţe rezultatele financiare pe întreg anul 2020. Divizia fixă a Telekom, fostul Romtelecom, urmează să fie preluată de Orange, după obţinerea aprobărilor de la Comisia Europeană.
     

  • (P) ANUL ACESTA SE POARTĂ ECO. Imprimantele ecologice câştigă tot mai mulţi adepţi

    De la materiale de ambalare sau textile până la echipamente tehnologice şi autoturisme electrice, opţiunea pentru produse ecologice câştigă teren în faţa alternativelor tradiţionale, iar opţiunile ECO sunt astăzi mai mult decât oricând la modă, în întreaga lume.

    Echipamentele de printing ecologice Kyocera asigură consum redus de energie şi costuri mici de întreţinere.

    În urmă cu 10-15 ani, în afara acelor A-uri destul de căutate la produsele electrocasnice, orice iniţiativă cu componentă ecologică era greu de digerat în România. Prea puţinul – de la bani, până la educaţie şi informaţie – determină decizii diferite.

    Alegeri ECO la nivel individual

    Între timp, situaţia a evoluat semnificativ. Am început să colectăm selectiv, suntem tot mai atenţi la ceea ce punem în coşul de cumpărături şi în stomac, altfel spus alegerile noastre tind să ţină seama tot mai mult de factorul ecologic, pentru sănătatea noastră şi a mediului în care trăim.

    Poate că “de vină” sunt ştirile despre încălzirea globală şi soarta nesigură a ursului polar, purificatorul din sufragerie ai căror indicatori cresc de la o zi la alta, subvenţiile acordate de stat pentru proiecte eco sau – pur şi simplu – dorul după ierni înzăpezite…

    Ceva se întâmplă, fără nici un dubiu: cu planeta, cu noi toţi. Alegerile responsabile îşi fac locul, încet, dar sigur. În 2020, în România, piaţa autoturismelor electrice a raportat o creştere de peste 30% faţă de anul anterior, chiar dacă reprezintă abia puţin peste 7% din totalul întregii pieţe auto.

    Produsele eco sunt “cool” atât prin componenta de responsabilitate, dar şi din perspectivă economică, traducându-se printr-un cost mai redus al exploatării.

    La nivel de produs, ecologic înseamnă responsabilitate faţă de mediu şi avantaje pentru consumator

    Aceste două caracteristici esenţiale – responsabilitate şi cost redus – au fost constante şi în strategia Kyocera, care în 1992 patenta tehnologia ECOSYS aplicată echipamentelor de printing.

    Imprimantele şi multifuncţionalele ECOSYS generează o amprentă redusă de carbon, mai puţine deşeuri şi au costuri mai reduse de tipărire în comparaţie cu alte produse similare. Altfel spus, produse mai sănătoase pentru mediu şi mai avantajoase pentru buzunarul consumatorului.

    Prin ce se traduce tehnologia ECOSYS?

    KYOCERA a dezvoltat pentru prima oară în industrie un sistem de tipărire fără cartuş pentru imprimantele laser, având în vedere reducerea impactului asupra mediului (Ecologie), minimizarea costurilor de exploatare (Economie) şi asigurarea unei integrări simplificate a echipamentelor sale în infrastructurile existente (Sisteme).

    În plus, consumul de energie electrică al echipamentelor în modulul stand-by – şi timpul implicit necesar pentru a intra în acest mod – au un impact important asupra consumului total de energie al dispozitivelor.

    De aproape 30 de ani, Kyocera reprezintă un standard în materie de tipărire ecologică. 99% dintre produse sunt catalogate ca verzi: ceea ce înseamnă că aproape toate produsele KYOCERA sunt proiectate pentru ţine seama de factorul ecologic.

    Nu în ultimul rând, KYOCERA Document Solutions a creat un material special de ambalare a produselor, din pastă turnată, pentru a proteja alimentatoarele de hârtie ale imprimantelor în timpul expedierii şi a reduce impactul asupra mediului înconjurător, inovaţie care a fost în repetate rânduri premiată de analiştii din industrie.

    Pentru strategia sa ecologică, inovaţiile şi proiectele care le susţine, KYOCERA a fost recent aleasă de către Wall Street Journal în TOP 100 companii cu viziune şi acţiuni concrete de protejare a mediului înconjurător.

    Deciziile individuale cumulate – vectori ai schimbării

    Desigur, sunt sute, mii sau greu de numărat companiile care fac eforturi, au iniţiative şi dezvoltă proiecte complexe cu obiectivul de a proteja mediul înconjurător. Iar acest lucru nu poate fi decât îmbucurător.

    În paralel cu iniţiativele private, proiectele derulate de către stat sunt extrem de importante pentru a da un sens strategic tendinţelor ecologice.

    Dar, în cele din urmă, o responsabilitate egală îi revine şi consumatorului individual. Totalul este suma unor părţi mai mici, iar fiecare decizie contează!

     

  • Cât câştigă un angajat din fabricarea calculatoarelor

    ♦ Numărul salariaţilor din această industrie a crescut cu peste 50% în ultimii zece ani ♦ Un tehnician electronist câştigă un salariu lunar net de 3.400 de lei, iar un manufacturing specialist are un salariu net de circa 4.400 de lei.

    Un angajat dintr-o companie cu activităţi de fabricare a calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice câştiga un salariu lunar mediu net de puţin peste 4.000 de lei în decembrie 2020, cu circa 11% mai mult faţă de aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În ultimul deceniu, salariul angajaţilor din aceste companii a crescut cu peste 86%, însă ritmul lui de creştere nu s-a apropiat de cel al salariului mediu net din economie, de circa 125%.

    Numărul salariaţilor din această industrie a crescut cu 11.600 de persoane în ultimii zece ani, de la 23.100 în decembrie 2011 la 34.700 în aceeaşi lună a anului 2020, o creştere de peste 50%, conform statisticilor INS. Această diviziune cuprinde fabricarea calculatoarelor, a echipamentelor periferice, a echipamentelor de comunicaţii şi a produselor electronice similare, precum şi fabricarea componentelor pentru aceste produse.

    Procesele de producţie din această diviziune se caracterizează prin proiectarea şi utilizarea circuitelor integrate şi aplicarea tehnologiilor speciale de miniaturizare.

    Diviziunea cuprinde de asemenea fabricarea produselor electronice de larg consum, fabricarea de echipamente de măsură, verificare, navigaţie, fabricarea de echipamente de radiologie, electrodiagnostic şi electroterapie, fabricarea de echipamente şi instrumente optice şi fabricarea suporţilor magnetici şi optici destinaţi înregistrărilor. Astfel, un tehnician electronist câştigă un salariu lunar net de 3.400 de lei, un manufacturing specialist are un salariu net de circa 4.400 de lei, iar un inginer dintr-o fabrică de calculatoare şi echipamente periferice câştigă circa 5.000 de lei, conform datelor de pe platforma Undelucram.ro.  

    Printre cei mai mari actori din această industrie sunt companii precum Celestica România, Emerson, Plexus Services Ro, Flextronics România, Complet Electro Serv, Renaissance Public Service, Steinel Electronic sau Systronics, după cifra de afaceri înregistrată în 2019, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.

  • Ce salariu are patriarhul Daniel! Suma uriaşă pe care o câştigă lunar!

    Multă lume se întreabă cât câştigă pe lună Patriarhul Daniel, şeful Bisericii Ortodoxe Române! Potrivit Capital.ro, acesta ar avea un venit de 23.920 de lei.

    După majorările salariale de anul trecut, capul Bisericii Ortodoxe Române are un venit de 23.920 de lei, faţă de 16.600 cât lua înainte, notează Capital.ro

    Într-o comparaţie, Klaus Iohannis, preşedintele României, avea salariul de 22.800 de lei, mărit tot din ianuarie 2020 la aproape 25.000 de lei.

    Ce salariu are o asistentă în România. Cât câştigă în fiecare lună
    Salariile cadrelor medicale au fost majorate în urmă cu doi ani, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea cu nr. 153/2017, unde sunt precizate remuneraţiile acestora. În continuare, GÂNDUL.RO vă prezintă ce salariu are o asistentă medicală în România. Află suma pe care o câştigă în fiecare lună.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • I-a dat unui om al străzii 100.000 de dolari cu o singură condiţie. Ce a urmat e de necrezut

    Toată povestea a născut numeroase controverse, mai ales după apariţia la televiziune a documentarului realizat, “Reversal of Fortune”.

    În cadrul unui interviu, regizorul şi scenaristul Wayne Powers a spus că ideea i-a venit în Los Angeles, unde mulţi oameni ai străzii îi cereau bani. “Ce ar face un astfel de om dacă i-ai da o avere?”, se întreba Powers. A propus scenariul celor de la Showtime, iar aceştia i-au finanţat proiectul.

    Regizorul spune că l-a ales pe Rodrigue după ce a discutat cu mai mulţi oameni ai străzii, argumentând că cel ales era un om care avusese, pur şi simplu, mult prea mult ghinion în viaţă. “Atunci când mă gândesc la copilărie, cred că nimic nu a mers cum trebuia. Mama mea era alcoolică. Aveam petreceri tot timpul în casă, cred că am început să beau când aveam 13 ani”, a povestit Rodrigue. Înainte ca Powers să demareze proiectul, Rodrigue câştiga bani colectând sticle şi cutii. El câştiga în jur de 20 de dolari pe zi – suficient pentru a cumpăra mâncare, alcool şi ţigări.

    Odată cu începerea filmărilor, cei din echipa lui Powers nu au mai interacţionat cu omul străzii. I-au pus la dispoziţie un consultant financiar la care Rodrigue a apelat în prima zi; după întâlnire, el şi-a cumpărat o bicicletă şi s-a dus cu un prieten la un parc de distracţii. A închiriat o cameră la un motel, dar nu s-a obişnuit cu patul aşa că a dormit pe jos; părea că nu vrea să cheltuie mult şi ar putea să îşi schimbe viaţa.

    Ce a urmat seamănă destul de mult cu ceea ce se întâmplă cu majoraritatea celor care câştigă la loterie: toţi cunoscuţii au început să îi ceară bani, iar femeile au început să îi dea mai multă atenţie. După ce a cheltuit o sumă consistentă, Ted Rodrigue a plecat să îşi viziteze familia în Sacramento. S-a întors după o lună de zile, a închiriat un apartament şi şi-a cumpărat o camionetă.

    În 6 luni de zile, Ted Rodrigue a cheltuit toţi cei 100.000 de dolari; doi ani mai târziu, după ce a vândut tot ce putea, el a început din nou să colecteze sticle pentru a supravieţui.

    “A fost o perioadă frustrantă, pentru că a avut multe oportunităţi”, remarcă Powers. “Atunci când petreci mult timp cu cineva speri ca acea persoană să reuşească; din păcate, de data asta nu a fost cazul.”

    Sursa: Today i found out

  • Cât câştigă un medic de familie în România! Salariul pe care îl primeşte lunaciteşte tot

    În anul pandemiei de coronavirus – 2020 – medicii şi anumite categorii profesionale care lucrează în sistemul sanitar ar fi trebuit să primească un spor de 30%, reprezentând în fapt un spor de risc, valabil pe perioada stării de urgenţă şi alertă.

    Sporul de 30% a fost primit sau ar fi trebuit să fie primit, întrucât unele persoane susţin că nu au încasat aceşti bani, de cei care lucrează în gestionarea pacienţilor COVID-19. De asemenea, anumite categorii de personal din domeniul sanitar ar trebui să primească un spor curprins între 5% şi 20% din salariul de bază, dacă se ocupă de gestionarea pacienţilor care sunt doar suspecţi de infectare cu noul coronavirus, potrivit Ordinului comun al Ministerului Sănătăţii, Ministerului de Interne şi Ministerului de Finanţe nr. 1070/94/2087/2020, publicat în Monitorul Oficial.

    Ce salariu are un medic în România
    Totodată, datele conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, nivelul salariului de bază a ajuns la:

    Medic Şef Centru 8172 – 16.345 lei
    Medic 7.971 lei
    Medic primar 7.593 – 15.567 lei
    Medic rezident anul I 5.700 – 6.757 lei
    Medic rezident anul II 6.100 lei
    Medic rezident anul III 6.700 – 7.203 lei
    Medic specialist 6.165 – 12.330 lei
    Psiholog practicant 5.328 – 6.173 lei
    Psiholog principal 7.576 lei
    Psiholog specialist 6.347 lei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât câştigă un angajat din bănci: aproape 5.700 de lei, în creştere cu 53% în ultimul deceniu

    ♦ Numărul angajaţilor din acest sector al economiei a scăzut cu 12.700 de persoane în ultimul deceniu ♦ Un ofiţer bancar câştigă un salariu lunar net între 2.064 de lei şi 4.231 de lei, iar un analist financiar are un salariu net cuprins între 3.000 de lei şi 6.500 de lei.

    Un angajat din companiile şi instituţiile de intermedieri financiare aveau un salariu lunar mediu net de aproape 5.700 de lei în noiembrie 2020, în creştere cu 8% comparativ cu aceeaşi lună din anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În ultimii 10 ani, salariile angajaţilor din această industrie au crescut cu puţin peste 53%, de la 3.700 de lei în noiembrie 2011.

    Numărul angajaţilor din acest sector al economiei a scăzut cu 12.700 de persoane în ultimul deceniu, de la 79.400 în noiembrie 2011 la 66.700 în aceeaşi lună din anul 2020, conform statisticilor de la INS.

    Diviziunea de intermedieri financiare, cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii, include activităţi de obţinere şi redistribuire a fondurilor, altele decât în vederea asigurărilor sau a finanţării pensiilor ori a asigurărilor sociale de stat. Acordurile instituţionale la nivel national joacă un rol important în încadrarea unităţilor în această diviziune.

    Astfel, un ofiţer bancar câştigă un salariu lunar net între 2.064 de lei şi 4.231 de lei, un consultant în banking are un venit lunar net între 2.053 şi 4.564 de lei, iar un analist financiar are un salariu net cuprins între 3.000 de lei şi 6.500 de lei, conform datelor de pe platforma Paylab România.

    Printre cei mai mari jucători din această industrie din România sunt: Fondul Proprietatea, Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, ING Bank, CEC Bank şi UniCredit Bank, după cifra de afaceri înregistrată în 2019, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor.