BusinessMagazin

Tag: casa

  • Cum a ajuns o piartră găsită de un puşti de 12 ani să valoreaze azi 80 milioane de dolari

    Când Roy Spencer, un băieţel de 12 ani, a găsit în 1938, în Queensland, Australia, o piatră neagră, tatăl său, miner într-un centru de exploatare minieră a bijuteriilor, nu şi-a dat seama că ceea ce părea un simplu cristal negru era de fapt un safir de 1, 156 carate. 

    Tratat timp de nouă ani ca răţuşca cea urâtă din povestea lui Hans Christian Andersen, safirul stea a fost folosit ca opritor pentru uşă în casa familiei Spencer. Abia când Harry Spencer, tatăl copilului, a aflat că safirele pot fi găsite în toate culorile curcubeului (mai puţin cele roşii, acelea fiind rubine), şi-a dat seama că poate obţine o avere, găsind cumpărătorul potrivit. Acesta nu a întârziat să apară.

    Aflând de safirul scos la vânzare, bijutierul armean Harry Kazanjian a călătorit din Los Angeles în Queensland, oferindu-i minerului 18,000 de dolari (aproape 185,000 de dolari în valoarea actuală).

    Convins că sub forma brută a pietrei se află ceva mai preţios, după doua luni de gândire, Kazanjian s-a decis să taie safirul, în urma acestei operaţii găsind înăuntru modelul unei stele cu şase colţuri, care poate fi văzut privind safirul cu o singură sursă de lumină deasupra capului. 

    Chiar daca a trebuit să sacrifice 423 de carate tăind piatra, valoarea de după a safirului stea era de 1 milion de dolari în 1949.

    “The Black Star of Queensland” (Steaua neagră a Queensland-ului n-red.), cum a fost numit preţiosul safir, a fost transformat într-un pandativ încadrat de 35 de diamante şi este unul dintre cele mai faimoase din lume, valoarea lui actuală fiind de aproape 80 de milioane de dolari.
     

  • Cifre dureroase: Conflictele şi dezastrele naturale au forţat o persoană să îşi părăsească propria casă în fiecare secundă din 2020

    Conflictele şi dezastrele naturale au forţat pe cineva să îşi părăsească propria casă în fiecare secundă a anului trecut, ducând numărul persoanelor strămutate intern la un nivel record, au declarat joi instituţiile de monitorizare.

    Acest lucru s-a produs în ciuda restricţiilor stricte impuse circulaţiei pe tot globul în eforturile de a opri răspândirea Covid-19, restricţii ce se credea că vor duce la o scădere a numărului.

    Însă 2020 a fost, de asemenea, marcat de furtuni intense, conflicte persistente şi episoade de violenţă, care au forţat 40,5 milioane de oameni să îşi părăsească casele, potrivit unui raport comun al Centrului de Monitorizare a Dislocărilor Interne (IDMC) şi al Consiliului Norvegian pentru Refugiaţi (NRC) .

    Acesta este cel mai mare număr raportat în ultimii 10 ani şi aduce numărul total de persoane strămutate interne din întreaga lume la un record de 55 de milioane, se arată în raport.
    Numărul persoanelor strămutate intern este acum mai mult decât dublu faţă de cele aproximativ 26 de milioane de oameni care au fugit peste graniţe ca refugiaţi.

    “Este şocant faptul că cineva a fost forţat să fugă de acasă în propria ţară în fiecare secundă anul trecut. Nu reuşim să protejăm oamenii cei mai vulnerabili din lume de conflicte şi dezastre”, a declarat şeful NRC Jan Egeland într-o declaraţie.
    Raportul a constatat că trei sferturi dintre persoanele au fost victime ale dezastrelor naturale, în special cele legate de vremea extremă, relatează France 24.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un nou trend printre miliardari. Pentru ce plătesc aceştia sute de mii de dolari

    O  casă mare şi frumoasă care stârneşte invidia nu-i mai dă motive de mândrie proprietarului ca altădată, tot mai mulţi simţind nevoia să-şi demonstreze reuşita în viaţă prin grădinile lor şi mai ales prin ceea ce experţii în peisagistică numesc copacii-trofeu.

    Copacii-trofeu nu sunt copaci oarecare crescuţi în curtea sau grădina proprie, ci copaci falnici luaţi din natură şi transplantaţi în spaţiile desemnate de cei dornici de aşa ceva.

    De câţiva ani, nu puţini sunt bogaţii, în special din SUA, care apelează la firme specializate de amenajări grădini şi curţi care să-i ajute să găsească arborele mult dorit, scrie Wall Street Journal.

    Aceste firme pun la dispoziţia clientului consultanţi care-l însoţesc în căutarea copacului perfect, iar când îl găsesc, de exemplu, în curtea cuiva sau în faţa unei firme, fac împreună cu clientul o ofertă proprietarului. La cerere se oferă şi sfaturi cu privire la cel mai potrivit copac pentru locul în care se doreşte a fi replantat, precum şi la poziţia arborelui faţă de locuinţă, dacă se amplasează aproape de aceasta.

    Asemenea servicii sunt solicitate fie de vedete, fie de oameni foarte bogaţi şi,  dacă un copac este dorit de mai multă lume, se ajunge la un război al ofertelor, care se pot situa la sume de sute de mii de dolari. Preţul variază în funcţie de aspectul copacului şi de cât de uşor sau greu se ajunge la amplasamentul său.

    Afacerile firmelor care oferă servicii de găsire şi transplantare de arbori au crescut foarte mult de când cu pandemia, dat fiind că potenţialii clienţi au fost nevoiţi să petreacă mai mult timp acasă. Aceştia solicită copaci frumoşi gata crescuţi pentru că nu au răbdare să aştepte să crească, fiind însă avertizaţi că noul lor trofeu s-ar putea să se usuce oricât de bine ar fi îngrijit, iar procesul de căutare poate dura şi mai bine de un an.

  • Cum au reuşit doi ŞOMERI din Timişoara să creeze o afacere de 5 MILIOANE de EURO chiar în curtea casei

    Doi soţi din Timişoara au deschis o brutărie tradiţională în curtea casei, după ce au rămas fără loc de muncă, în urmă cu 26 de ani. La început, Prospero producea 500 de pâini pe zi, iar acum, pe poarta fabricii ies de circa 15 ori mai multe.

    Brutăria Prospero, cu afaceri anuale ce se învârt în jurul a 5 milioane de euro, produce în fiecare săptămână pâine din 22 de tone de făină, cumpărată direct de la moară. Prospero este una dintre cele mai cunoscute firme din Timişoara şi operează în oraş 15 magazine şi cinci cafenele. Pâinea care ajunge pe rafturile magazinelor Prospero este realizată într-o fabrică deschisă în 2008, în Parcul Tehnologic şi Industrial Timişoara. Până atunci, pâinea era coaptă într-o brutărie tradiţională realizată, în anul 1991, în curtea casei celor doi soţi din Timişoara, în cuptoare din cărămidă, pe vatră.

    Adina Bugescu, pre-sales manager la Prospero, povesteşte că părinţii săi, de profesie ingineri mecanici, au rămas fără loc de muncă imediat după Revoluţie. „În anul 1991 au decis să înceapă afacerea asta; cred că le plăcea mult pâinea de casă. Au luat un credit şi au garantat cu casa. Înainte să înceapă producţia, pentru că a fost nevoie să fie construite cuptoare din cărămidă, plus clădirea, lângă casă, dobânda a ajuns la 80%. A fost o lovitură mare, foarte greu ne-am descurcat, riscam să pierdem casa”, povesteşte Adina Bugescu.

    Timişoreanca spune că primele pâini au fost vândute abia în 1993; erau livrate cu o Dacia 1.300, în cutii de banane, în medie fiind coapte aproximativ 500 de pâini zilnic. „Ţin minte că eu şi fratele meu eram mici şi făceam de toate; am participat inclusiv la cărat de cărămidă, la descărcat de pâini. La început, tata era şi cel care distribuia pâinea. Îmi aduc aminte că ne lua şi pe noi în maşină, stăteam în faţă şi ştergeam geamurile, pentru că pâinea era foarte caldă, iar afară era rece.

    Noi chiar am făcut de toate”, spune Adina Bugescu. În anul 2000, îşi aminteşte reprezentanta brutăriei Prospero, pentru că firma nu reuşea să fie competitivă din cauza cuptoarelor încălzite cu motorină pe care le folosea, părinţii săi au mai luat un credit, al doilea. Cu aceşti bani au fost cumpărate cuptoare noi pe gaz, dar şi unul de patiserie. 2008 a fost un alt an important pentru afacere, pentru că brutăria s-a mutat în Parcul Tehnologic Timişoara, unde a fost realizată o adevărată fabrică de pâine şi de patiserie.

    La început, Prospero realiza doar trei sortimente de pâine, iar în prezent, numărul lor a ajuns la 30. Adina Bugescu spune că pâinea realizată de Prospero nu are niciun fel de amelioratori. „În 2006, aveam doar două-trei magazine deschise în Timişoara, restul produselor erau vândute prin comerţul tradiţional. Însă au apărut key accounts (reţelele de magazine) care au sufocat producătorii. Atunci am fost nevoiţi să creştem prin magazinele noastre. Acum, 95% din producţie o vindem prin spaţiile noastre, iar restul la restaurante, grădiniţe etc.”, explică timişoreanca.

    Adina Bugescu îşi aduce aminte că în momentul în care Prospero a scris pentru prima dată pe etichete că pâinea este fără amelioratori, clienţii întrebau ce sunt, astfel că vânzătorii au început să le explice. „Ar fi fost mult mai profitabil şi am fi crescut mult mai repede dacă am fi mers pe ce vrea piaţa. Însă noi am încercat să tragem piaţa după noi, să educăm şi să explicăm. Pe principiul: dacă voi nu vreţi, noi vrem. Am crescut atât de mult pentru că am fost încăpăţânaţi şi am muncit foarte mult. Ne-am încăpăţânat, deşi clientul a spus că pâinea asta e prea mică, nu era umflată ca altele din comerţ. În final, clienţii au ajuns la concluzia că pâinea contează şi poate să facă diferenţa. Aici intervine responsabilitatea producătorului, de fapt. Pot să fac pâine din prafuri, cu făină şi cu prafuri sau pâine doar din făină, apă, sare, un pic de drojdie şi fără niciun fel de praf. Dar să fac pâine fără prafuri este mai costisitor, iar cel mai important şi costisitor ingredient este timpul. Însă, la finalul zilei este important să te uiţi în ochii clientului când te întreabă ce e în produsul respectiv, iar ce-i spui, aia să fie în pâine”, povesteşte Adina Bugescu. Ea povesteşte că o pâine Prospero se face între şapte şi 24 de ore, pe când cele din comerţ, care conţin amelioratori, în cel mult două ore.

    De zece ani, firma produce şi prăjituri, iar de câţiva ani, biscuiţi, toate din ingrediente naturale. Astfel, Adina Bugescu spune că nu se foloseşte margarină sau frişcă vegetală, ci doar unt şi frişcă naturală. „Am început cu amandine şi cremeş, iar acum facem doboş cu 40 de straturi. Noi facem şi gemurile pe care le punem în prăjituri, deşi ar fi mult mai ieftin să le cumpărăm, pentru că vrem ca totul să fie cât mai sănătos. De asemenea, realizăm şi pâine fără gluten, biscuiţi. Cu cât sunt mai multe produse, cu atât responsabilitatea este mai mare. Eşti responsabil de ce mănâncă un om, faci un produs pe care omul îl consumă în fiecare zi. Ne interesează ca fiecare ingredient din produse să aibă un beneficiu pentru organism, să nu fie o calorie goală. De aceea, pentru noi este vital ce e în interior şi cum se face produsul respectiv”, detaliază reprezentanta Prospero.

    În prezent, brutăria timişoreană numără aproximativ 170 de angajaţi, iar cifra de afaceri de anul trecut a fost un pic sub 5 milioane de euro. Adina Bugescu spune că în fabrica deschisă în Parcul Industrial Timişoara tehnologia este folosită doar ca să scape angajatul de munca fizică, astfel încât „să se concentreze pe realizarea produsului. Putem spune că avem mai multe «bunici» care fac pâinea ca pe vremuri, doar că partea din spate a fost tehnologizată”.

    Pentru ca pâinea să aibă gustul ca al celei făcute în casă, făina folosită de Prospero este cumpărată direct de la mori din ţară sau din străinătate, pentru că este important pentru reprezentanţii brutăriei să nu fie ameliorată.

    Prospero are sloganul „Brutarul tău este un tip de treabă”, care este legat „de ideea că la finalul zilei vrei să faci bine”, explică Adina Bugescu, care precizează că pâinea ei preferată este un sortiment numit „Tradiţie”. „Eu compar pâinea cu vinul. O pâine bună este ca un vin de colecţie, are un gust aparte. O pâine adevărată este cea pe care poţi s-o mănânci singură cu ulei de măsline şi un pahar de vin şi poate să constituie o masă mai faină, mai interesantă şi mai plină de gust decât dacă ai mânca o friptură. Pâinea poate să facă diferenţa, te poate îngrăşa sau nu, te poate balona sau nu”, precizează reprezentantul brutăriei Prospero din Timişoara.

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, Adina Bugescu spune că îşi doreşte ca Prospero să scoată pe piaţă noi produse, dar vrea ca firma să crească organic, pentru că „Prospero nu a apărut brusc şi nu s-a dezvoltat peste noapte”.

    Sectorul de morărit şi panificaţie, unde activează peste 6.000 de companii, ajunge anual la circa 10 miliarde de lei, fiind una dintre cele mai importante categorii din industria alimentară, o piaţă de peste 40 miliarde de lei, conform calculelor ZF făcute pe baza datelor de pe mfinante.ro. ZF a luat în calcul codurile CAEN fabricarea pro-duselor de morărit, a amidonului şi fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase. În total, primii zece jucători din industrie au împreună afaceri de peste 2 miliarde de lei, deci au 20% din piaţă. Industria de panificaţie este un domeniu în care cele mai multe companii sunt deţinute de români, iar în clasamentul celor mai mari zece jucători domină antreprenorii locali.

  • Comerţul tradiţional a primit o gură de oxigen în pandemie, când oamenii au fost nevoiţi să meargă la magazinul de lângă casă

    ♦ Cele 60.000 de mici magazine au beneficiat de o creştere a vânzărilor anul trecut ♦ Comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, o piaţă de 20-22 mld. euro anual, conform estimărilor ZF ♦ Astfel, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual.

    Comerţul tradiţional, mai exact acele mici magazine şi chioşcuri din comerţul alimentar ce se găsesc în special în rural şi în oraşele mici, deşi nu numai, au reuşit să îşi majoreze vânzările în pandemie când oamenii au fost sfătuiţi şi totodată nevoiţi să meargă la cumpărături la magazinul cel mai apropiat de casă. Acest obicei de consum a rămas şi după lockdown, când de teamă sau din comoditate unii consumatori au ales un magazin de bloc sau un chioşc apropiat şi mai puţin aglomerat în detrimentul unui magazin modern, arată datele din piaţă culese de la executivi din industrie şi de la companii de cercetare de piaţă.

    „Fără îndoială, creşterea a fost influenţată şi de pandemie. Perioada aceea în care oamenii nu puteau circula fără declaraţie ne-a adus cu siguranţă o creştere a vânzărilor chiar dacă am şi pierdut o parte din clienţii ocazionali care veneau din trafic. Lunile martie, aprilie şi mai au adus creşteri oarecum atipice. În condiţii normale acele creşteri de 35 -40% în cele trei luni nu ar fi fost posibile“, spune Ionel Popa, proprietarul magazinului LaDoiPaşi din comuna Băleni, judeţul Galaţi.

    Compania şi-a majorat vânzările în pandemie pe aproape toate categoriile de produse – peste 60 -, scăderi consemnând produsele congelate, covrigeii, carnea congelată şi cartelele prepay. Mierea, băuturile spirtoase, compoturile şi gemurile se află în topul celor mai mari creşteri de vânzări, de peste 100% fiecare. Per ansamblu, compania Dinatos, care operează magazinul ce măsoară 140 mp, şi-a majorat veniturile cu 26% în 2020, până la peste 4,8 mil. lei (aproape 1 mil. euro).

    „Sunt convins că unii consu­matori şi-au schimbat atitudinea faţă de comerţul tradiţional şi ne-au obligat în acelaşi timp pe noi să listăm şi produse mai scumpe, de o calitate superioară“, adaugă el.

    Comerţul tradiţional a revenit în atenţia consumatorilor după ani de zile în care reţelele internaţionale se extindeau agresiv şi duceau astfel la închiderea de mii sau chiar peste 10.000 de mici chioşcari anual. În 2020 însă, când autorităţile le-au reco­mandat consumatorilor să meargă la magazinul cel mai apropiat de casă, chioşcurile, alimentarele şi în general unităţile mici, mai puţin aglomerate, au devenit o opţiune.

    În comerţul tradiţional mai sunt astăzi circa 60.000 de astfel de magazine tradiţionale, faţă de circa 150.000 la jumătatea anilor ‘90 când au început să se dezvolte reţelele internaţionale. Acestea au astăzi la mai puţin de 4.000 de hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry sau proximitate modernă. Totuşi, aceste unităţi acoperă mai bine de 60% din vânzări.

    „Cele circa 60.000 de magazine din comerţul tradiţional din România acoperă în continuare  peste o treime din vânzări, dar sunt depăşite ca rată de creştere prin dezvoltarea accelerată a reţelelor de comerţ modern“, spun analiştii companiei de cercetare Nielsen. Astfel, vânzările au fost în creştere pentru comerţul tradiţional, după o perioadă dificilă, însă ritmul este sub cel al comerţului modern, astfel că în total cota de piaţă scade în continuare.

    Piaţa de bunuri de larg consum – alimente, bunuri de îngrijire per­sonală sau a locuinţei – este estimată la 22-24 mld. euro, conform celor mai recente date ale ZF. Pentru analiza acestei pieţe sunt luate în calcul vânzările atât din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi discount, cât şi din benzinării şi chioşcuri sau alte unităţi din comerţul tradiţional. Dacă se consideră că astăzi comerţul tradiţional reprezintă 35-38% din tot comerţul cu bunuri de larg consum, aceste magazine au vânzări de 7-8 mld. euro anual, conform estimărilor ZF.

    Cota va continua să scadă, spun însă jucătorii din industrie, dar acest segment nu va dispărea.

    „Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state“, crede Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash&Carry.

    Spre deosebire de retaileri, care se adresează clientului final, grupul german Metro e activ în comerţul cash&carry (angro), astfel că se adresează companiilor. Nemţii au două categorii mari de clienţi – revânzătorii (micile magazine) şi jucătorii HoReCa.

    În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30% din totalul vânzărilor, iar în orice piaţă matură ea are o pondere de 15% – 20%, restul fiind comerţ modern.

    Nemţii de la Metro au 30 de ma­ga­zine proprii sub brandul propriu. Totodată, în 2012 ei au lansat reţeaua LaDoiPaşi, ca o soluţie pentru hemoragia din comerţul tradiţional.

    Această reţea LaDoiPaşi nu este deţinută de grupul german, ci de antreprenori români parteneri în franciză ai Metro.

    În acest moment, reţeaua de magazine LaDoiPaşi numără peste 1.400 de unităţi, iar la sfârşitul acestui an ţinta este de peste 1.550 de unităţi. „Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine“, a adăugat Ariciu.

    Comerţul tradiţional este extrem de fragmentat, cele mai multe fiind afaceri de familie, iar de regulă antreprenorii nu operează decât 1-2 unităţi. Aceste unităţi sunt mai prezente în oraşele mici şi în zona rurală unde străinii încă nu au pătruns, sau nu în forţă cel puţin. Limitarea libertăţii de mişcare a însemnat pentru aceste magazine un avantaj adus de pandemie.

    „Pandemia a însemnat o oportunitate de creştere. Mai exact, cifra de afaceri a crescut cu 19% faţă de 2019, când s-a apropiat de 24 mil. euro. Această evoluţie pozitivă se datorează atât unor deschideri de magazine de la finalul lui 2019, cât şi faptului că pandemia a făcut ca lucrurile să se îndrepte în retail către proximitate, oamenii axându-se, mai ales în lockdown, pe magazinele din apropierea casei“, confirma recent şi Feliciu Paraschiv, fondatorul retailerului Paco Supermarket, un business cu afaceri de peste 25 mil. euro. Lanţul de magazine numără 15 unităţi pe format mic în Vrancea şi un cash&carry în acelaşi judeţ, fiind unul dintre cei mai puternici retaileri deţinuţi de antreprenori români.

     

  • Bălăceală în culori

    La o casă simplă merge o pată de culoare, oferită în unele cazuri de piscină, graţie unei artiste americane de origine germană care pictează manual bazine de înot publice sau de pe lângă locuinţe, scrie Dezeen. Pentru lucrările sale, artista alege modele geometrice şi culori vii în funcţie de inspiraţie şi forma piscinelor, făcând schimbări doar dacă nu e mulţumită de rezultat.


     

  • Business Magazin. Lucratul de acasă readuce în prim plan o tendinţă a anilor ’90: Plantele de interior. Oamenii au început să renunţe la mobilarea masivă a caselor şi caută ceva care să nu fie monoton

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe pe perioada pandemiei

    Locuinţele, mai ocupate ca niciodată după mutarea activităţilor aproape în totalitate acasă, au trecut şi acestea prin schimbări radicale anul trecut. Cum au încercat oamenii să aducă o gură de aer proaspăt în propriile locuinţe şi ce s-a schimbat în materie de design interior a povestit Sergiu Călifar, designer de interior şi fondatorul Pure-Mess Design.

    Se pune un accent mai mare pe plantele de interior, deoarece oamenii lucrează mai mult de acasă şi în general petrec mai mult timp în acest spaţiu, dar şi pe zone de birou mai atent organizate şi plasate. Amenajările au prins un caracter mai îndrăzneţ, o nouă dinamică. Spun acest lucru, deoarece oamenii îşi doresc amenajări care să nu fie monotone şi cu care să se identifice în funcţie de comfortul fiecărui spaţiu”, descrie designerul de interior Sergiu Călifar tendinţele de amenajare născute în pandemie. Iar în ceea ce priveşte bugetele alocate amenajărilor de interior, acesta adaugă că au crescut, deoarece oamenii pun mai mult accent pe calitate şi doresc ca bunurile şi produsele pe care le achiziţionează să dureze mai mult.

    „Bugetele au crescut, se pune accentul pe calitate, chiar dacă uneori acest lucru presupune un stil de viaţă mai minimalist şi atrage după sine renunţarea la anumite obiecte, în special în mobilarea masivă a caselor.” Practic, după un an în care locuinţa a fost poate cel mai sigur loc şi a reprezentat spaţiul în care am petrecut „o viaţă” într-un an, majoritatea oamenilor au simţit nevoia de spaţiu şi au preferat să înlocuiască mobila masivă cu plante sau cu elemente minimaliste şi adaptate în funcţie de proiect. „Anul trecut, cel mai mult s-a căutat versatilitatea designului customizat. Au fost la căutare branduri italieneşti pentru canapele, paturi şi scaune. A fost o cerinţă mare pentru lastre sau formate mai mari ale plăcilor de ceramică, deoarece pe lângă aspectul spectaculos, acestea oferă şi o întreţinere bună. S-a căutat mix&matchul stilurilor, adică amenajările moderne cu inserţii clasice sau retro, dar şi piesele de mic mobilier sau corpuri de iluminat de dimensiuni mai mari”. În plus, având în vedere trecerea la interacţiunea şi comunicarea în mediul online, care se preconizează că va rămâne în trend şi după această pandemie, oamenii au apelat mai mult la designeri de interior anul trecut, pentru a-şi amenaja zonele dedicate videoconferinţelor.

    „La începutul pandemiei mulţi intrau în videoconferinţă de oriunde, chiar şi de pe telefon, având cadre întunecate, din unghiuri necorespunzătoare, chiar din dormitoare sau bucătărie, în care poate se vedea toată casa şi elemente pe care nu le-am fi dorit expuse. Pe parcurs, s-a înţeles cât de important este să acordăm atenţie acestui spaţiu şi mulţi au apelat la designeri de interior pentru consultanţă sau chiar pentru implementarea planului propus. Mai mult, mulţi dintre cei care achiziţionează apartamente şi case noi, au inclus în planul de amenajare şi astfel de corner special pentru conferinţe video”, a mai spus Sergiu Călifar. El consideră că anul acesta, proiectele de amenajări interioare vor fi din ce în ce mai curajoase, dar şi mai atent detaliate, având în vedere că oamenii deja încearcă să se documenteze mai mult şi „pun preţ pe ce îşi doresc cu adevărat”.  Designerul şi antreprenorul Sergiu Călifar, absolvent al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” Bucureşti, a pus pe picioare compania de design interior Pure-Mess Design în 2014, după ce a avut parte de câteva schimburi de experienţă petrecute în America şi în alte câteva ţări din Europa. Întrebat ce l-a atras la acest domeniu şi ce l-a convins să îşi dezvolte o carieră în acest sector, Sergiu Călifar a spus că cel mai mult l-a atras „flexibilitatea creativă”. „Faptul că poţi vedea rezultatul muncii relativ rapid, poţi finaliza câteva proiecte în decursului unui an. Am luat această decizie cu puţin înainte să termin facultatea, mă aflam într-un schimb de experienţă în SUA, unde am avut ocazia să lucrez la amenajarea unui restaurant de la zero. Acela a fost momentul în care mi s-a deschis apetitul către amenajări interioare ca parte de business.”

    În tot acest timp, compania a luat parte la proiecte de amenajări interioare pentru mai multe companii active în diverse sectoare economice. Printre acestea se numără diverse proiecte imobiliare, din sectorul HoReCa, medicină dentară sau cabinete şi birouri – precum NAR Apartment, The Park House sau Hotel Mandachi, restaurantul Spartan (Sibiu), Dental Clinic, Bio Transylvania Spa sau Restaurant Hercule.  „Printre cele mai spectaculoase proiecte la care am luat parte anul trecut se numără Casa din Sibiu, o amenajare a unei locuinţe individuale cu grădină interioară, proiectarea (arhitectură Ă design) a unei case individuale în Timişoara şi proiectare unei clinici dentare ce include şi zona de beauty (salon beauty, cabinete dermato etc). Pentru ultimul proiect încă lucrăm la implementare.” În prezent, Pure-Mess Design înregistreză clienţi atât din zona de B2B (business to business), cât şi din cea de B2C (business to cosnumer), însă, anul trecut, fiind un an mai special, compania a atras mai mulţi clienţi persoane fizice.

    „Anul trecut au predonaminat ca număr persoanele fizice, iar cererea continuă să crească şi în acest început de an. Proiectele corporate ce ne aduceau rulajul au scăzut pentru că o mare parte sunt din zona horeca (restaurante), dar nu au fost complet blocate. Suntem deja în discuţii pentru noi proiecte cu diferite companii, anul acesta am început să lucrăm la două restaurante noi, două clinici şi un hotel”, a adăugat Sergiu Călifar. Însă cererea crescută din segmentul de B2C nu a reuşit să compenseze rulajul pe care l-ar fi adus zona de B2B, astfel că per total, la finalul anului 2020 Pure-Mess Design a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 448.876 de lei, în scădere cu circa 19% comparativ cu anul 2019, când compania înregistra afaceri de aproximativ 555.100 de lei. De asemenea, pentru anul în curs, antreprenorul şi fondatorul studioului de creaţie Pure-Mess Design are ca obiectiv să atingă „o cifră de afaceri mai mare ca cea de anul trecut”, însă nu a oferit mai multe detalii. „Pandemia a venit într-un moment neaşteptat, deşi un eveniment de o asemenea anvergură disruptiva nu şi-ar putea găsi momentul potrivit nicicând. Din fericire, activitatea proiectelor de design interior a continuat, chiar dacă am fost nevoiţi să ne desfăşurăm partea de creaţie acasă, iar, după luna mai, ne-am întors din nou la sediul nostru obişnuit. Planurile pe termen scurt putem spune că au fost reconsiderate, concentrându-ne pe terminarea proiectelor existente înainte de a prelua o mini avalanşă de alte poiecte noi”, a explicat fondatorul Pure-Mess Design. În prezent, în cadrul studioului de design interior lucrează o echipă de cinci persoane, din care patru sunt designeri. Anul acesta, fondatorul companiei a mai angajat o persoană.

    „Am ajuns să am încă cinci colegi în birou. Da, am făcut o nouă angajare la începutul acestui an, o colegă nouă ce a fost în practică trei luni şi pe care am hotărât să o păstrăm în echipă.” În ceea ce priveşte calitatea forţei de muncă dedicată acestui sector de activitate, Sergiu Călifar spune că aceasta necesită muncă şi pregătire. „Depinde ce înseamnă pregătiţi, au o viziune bună, iar personal, cel mai mult îmi place că fiecare designer are un stil diferit, dar pe care îl pot adapta. Din păcate şcoală nu învaţă lucruri funcţionale, ci doar utopice, de aceea experienţă cu care vin nu se aplică la partea practică. Pentru asta există „şcoala Pure-Mess” şi spun acest lucru pentru că noi facem doar amenajări customizate de la zero, proiecte unice.” Pe lângă lipsa forţei de muncă calificate, o altă provocare regăsită în acest sector este reprezentată de lipsa interacţiunii fizice, generată de pandemie. „Este destul de greu să lucrăm online, pentru că activitatea noastră presupune şi implementarea proiectelor, ceea ce implică prezenţa noastră fizică la locaţie pentru a pune în scenă conceptele gândite. Anul trecut, interacţiunea pot spune că a existat pe tot parcursul anului, nu am avut nici o săptămână în care să nu lucrăm. La început a fost mai dificil. Astfel am redus întâlnirile cu clienţii şi vizitele în showroom-urile specializate, ne-am descurcat prin trimiterea fotografiilor sau prin video call-uri. În schimb, pentru şantiere, a fost o mică provocare. Am organizat fiecare echipă astfel încât să nu se intersecteze cu o altă echipă”, a povestit antreprenorul. Planurile acestuia pe termen scurt vizează finalizarea proiectelor care au fost blocate sau au necesitat schimbări, în urma măsurilor implementate în vederea limitării răspândirii noului coronavirus, iar pe termen mediu vizează creşterea businessului. „Ne dorim să ne nişăm pe proiectele custom, atât din sectorul HoReCa, cât şi din zona de rezidenţial, astfel încât să avem din ce în ce mai multe proiecte pe segmentul mediu/high, cu amenajări complexe şi provocări pe măsură.”’’

     

    Cum îţi amenajezi spaţiul pentru videoconferinţe

    Pandemia şi distanţarea socială au mutat întâlnirile şi şedinţele clasice în mediul online, dar şi angajaţii în propriile case, cei din urmă fiind „obligaţi” să amenajeze în interiorul locuinţei un spaţiu care să le permită interacţiunea online cu colegii şi nu numai. Sergiu Călifar atrage atenţia însă că amenajarea acestui spaţiu nu înseamnă doar achiziţia de echipamente care să ofere utilizatorilor cele mai bune experienţe online ci este important şi decorul spaţiului dedicat acestei activităţi. „Pentru designul spaţiilor pentru videoconferinţe cred că e important să gândim un design tip scenografie astfel încât să existe în spate un fundal care să completeze stilul personal sau care să spună povestea domeniului profesional în care activezi. Pe lângă detalii ce ţin de lumină sau amplasare, este important să ştim ce includem în spaţiul ce se va vedea tot timpul pe ecran în jurul nostru şi care ne va avantaja”, a adăugat fondatorul Pure-Mess Design.

  • Comisionul de administrare al creditului Noua Casă a fost redus la 0,30% din soldul garanţiei. Cererile pentru finanţare pot fi depuse la bănci începând de vineri

    Guvernul a aprobat plafonul de garantare a Programului Noua Casa, editia 2021, in valoare de 1,5 miliarde lei, iar Ministerul de Finanţe a diminuat comisionul de administrare de la 0,40% la 0,30% din soldul garanţiei.

    În paralel, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri a finalizat procedura de alocare a plafoanelor anuale ale garanţiilor care pot fi emise de către băncile participante, în funcţie de ponderea garanţiilor acordate de către fiecare finanţator în anul precedent.

    Plafonul va fi distribuit cu acordul Ministerului Finanţelor, urmând ca aplicaţia informatică să fie deschisă pentru cele 14 bănci participante în program: BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Romaneasca, Unicredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Vista Bank, Intesa Sanpaolo Bank şi Alpha Bank.

    Cererile pentru finanţare pot fi depuse la bănci începând de vineri.

     ”Programul Noua Casă işi pastrează şi în anul 2021 principalele avantaje majore, faţă de orice alt credit ipotecar: avansul minim, dobânda avantajoasă şi garanţia de stat. Plafonul de garantare pe care il avem la dispozitie anul acesta, va răspunde solicitarilor a peste 18.000 aplicanţi în program. Având în vedere particularităţile acestui an, Guvernul a decis diminuarea comisionului de administrare, pentru a uşura sarcina tuturor românilor care au apelat la un credit ipotecar cu garanţie de stat”, a declarat Dumitru Nancu, Directorul General, FNGCIMM.

    Soldul garanţiilor Prima Casă şi Noua Casă, aflate în portofoliul FNGCIMM, începând cu anul 2009, a ajuns la un număr de peste 275.000, cu o valoare totală de 24,5 miliarde lei ce susţin finanţări de 50 miliarde lei. Rata de default se menţine subunitară, la 0,30%.   

    În anul 2020, FNGCIMM a acordat prin cele două programe, Prima Casă, şi Noua Casă un număr de 16.102 garanţii, pentru credite de aproximativ 3,6 miliarde lei.

    De la lansarea programului Noua Casă, in trimestrul III 2020, au fost acordate 7.882 garanţii, ce susţin finanţări în valoare de 1,95 miliarde de lei.

    La acestea se adauga un număr de 2.188 promisiuni de garantare, emise in anul 2019-2020, in valoare de 299 milioane lei, din care un număr de 213 promisiuni de garantare, au fost deja onorate pana la 15 martie 2021.

  • Dr. Flavia Groşan, noi declaraţii controversate: „Statul în casă şi masca scad imunitatea / Nu mă tem de COVID. Am schema mea de 100 de lei”

    Dr. Flavia Groşan, medicul pneumolog care a generat atât de multe controverse cu tratamentul său pentru coronavirus, vine cu noi declaraţii, care vor pune, cu siguranţă, paie pe foc! Medicul spune că nu înţelege purtatul măştii anti-COVID.

    Flavia Groşan spune că statul în casă, izolarea, lockdown-ul şi masca de protecţie nu fac altceva decât să ne scadă imunitatea, care este foarte importantă în această perioadă.

    „Eu zic că lockdownul nu face bine, eu zic că masca nu face bine. Eu aş fi mers pe varianta englezească cu imunizarea de turmă. Am fi scăpat… Eu vorbeam şi cu pacienţii, Dumnezeu a lăsat orificiile astea, de ce le blocăm? Tot întreb… ne-au scăzut imunitatea în ultimul hal, d-aia nu mai ştim ce e gripă, ce e viroză, ce e COVID. Nu mai ştim nimic. Imunitatea noastră e prăbuşită. Statul în casă, masca şi aici am ajuns…” a spus dr. Flavia Groşan, în intervenţia sa la Luis Lazarus-Zeus Tv, citată de Antena3.ro.

    Flavia Groşan: „Nu mi-e frică de COVID. Am schema mea, o bijuterie. Costă 100 de ron”
    „Eu nu am avut acces la Kaletra, la Remdesivir pentru că nu sunt în spital, am cabinetul meu. Dar eu am văzut pacienţi ieşiţi din spital care erau foarte rău şi atunci am zis ce medicamente nu îmi plac. Eu am schema mea proprie cu care am vindecat foarte bine mii de oameni.

    Mie nu mi-a fost frică de COVID, am luat-o pe cont propriu şi am schema mea pe care o am de 10 ani şi care am adaptat-o acum un pic cu pandemia, a ieşit o bijuterie. Costă până în 100 de lei. Cum e posibil ca o schemă în banii aştia cu medicamente din nomenclatorul medicamentelor compensate din Ministerul Sănătăţii să işte un aşa zbucium mediatic. Am o schemă în primul rând uman, organismul e oricum firav, nu-l poţi să-l abrutizezi. Aşa că medicamentele mele uşoare, drăguţe, frumoase le prescriu” a spus Dr. Flavia Groşan.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro