BusinessMagazin

Tag: capitalistul saptamanii

  • Cine este omul care a renunţat la unul dintre cele mai dorite locuri de muncă din lume şi a decis sa facă ceva total surprinzător. Ce a ajuns acesta să facă acum

    Cu un job de inginer la Google şi parte din echipa care a lansat operaţiunile gigantului american pe piaţa din China, Colin Huang părea că a reuşit să îşi construiască cariera la care alţii nici nu visează. Pentru el însă nu a fost suficient, aşa că a decis să renunţe la statutul de angajat şi să se avânte în lumea antreprenoriatului. O mişcare riscantă, dar care i-a adus o avere de zeci de miliarde, transformându-l în unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara natală.

    Colin Huang s-a născut în 1980, în împrejurimile oraşului chinez Hangzhou, într-o familie de clasă mijlocie. În timp ce studia informatica la o facultate locală, a fost selectat de fundaţia americană Melton pentru o bursă, cu ajutorul căreia a urmat masterul în Statele Unite, la Universitatea din Wisconsin, specializându-se tot în informatică. După un internship la Google şi Microsoft, în 2004 s-a angajat ca inginer la Google, iar la doi ani distanţă s-a întors în China pentru a extinde serviciile gigantului în ţara natală.

    După acest pas a mai rămas în echipa jucătorului american pentru încă un an, iar apoi a demisionat pentru a porni propriul business, intrând în antreprenoriat cu platforma de e-commerce Oku, pe care a vândut-o, în doar trei ani, pentru 2,2 milioane de dolari. În 2015 a lansat o nouă companie, retailerul online Pinduoduo, cu ajutorul căreia, în urma listării la bursa NASDAQ, când participaţia sa de 47% a fost evaluată la 14 miliarde de dolari, a devenit a 13-a cea mai bogată persoană din China. Compania a devenit, de asemenea, un jucător puternic pe piaţa chineză, ajungând la un moment dat să aibă o capitalizare de 135 de miliarde de dolari, mai mare decât a altor giganţi, precum Sony, potrivit Business Insider. În 2021 fondatorul s-a retras din funcţia de CEO, păstrându-şi însă statutul de unul dintre cei mai importanţi acţionari.

    Sub umbrela PDD Holdings, sub care Pinduoduo operează, se regăseşte şi marketplace-ul Temu, unul dintre competitorii majori ai platformei Shein, deţinută de miliardarul chinez Sky Xu. Lansată în 2022 în Statele Unite, Temu este astăzi şi cea mai descărcată aplicaţie de pe piaţa americană.

    Huang e cunoscut şi pentru activitatea sa caritabilă, donând procente importante din participaţia în Pinduoduo către fundaţii de profil. Cândva, el a spus că „a trebuit să învăţ cum să accept şi să manageriez statutul de om bogat încă dinainte de a deveni bogat”. În prezent, averea investitorului depăşeşte 52 de miliarde de dolari.

     

    Carte de vizită

    Colin Huang, fondator, Pinduoduo

    1. S-a născut pe 1 ianuarie 1980 în Hangzhou, China;

    2. A studiat la Zhejiang University şi University of Wisconsin, specializându-se în informatică;

    3. În 2004 s-a angajat ca inginer la Google, iar apoi a fost cooptat în echipa care a lansat operaţiunile companiei americane pe piaţa din China;

    4. În 2007 a demisionat şi a lansat un prim business, platforma de e-commerce Oku, pe care a vândut-o ulterior cu 2,2 milioane de dolari;

    5. În 2015 a pus bazele gigantului Pinduoduo, care i-a adus o avere evaluată în prezent la peste 52 de miliarde de dolari.

     

  • Povestea antreprenorului care a renunţat la o carieră de succes în echipa Google pentru a porni propria afacere. Cum a ajuns unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa

    Cu un job de inginer la Google şi parte din echipa care a lansat operaţiunile gigantului american pe piaţa din China, Colin Huang părea că a reuşit să îşi construiască cariera la care alţii nici nu visează. Pentru el însă nu a fost suficient, aşa că a decis să renunţe la statutul de angajat şi să se avânte în lumea antreprenoriatului. O mişcare riscantă, dar care i-a adus o avere de zeci de miliarde, transformându-l în unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara natală.

    de andra stroe

     

    Colin Huang s-a născut în 1980, în împrejurimile oraşului chinez Hangzhou, într-o familie de clasă mijlocie. În timp ce studia informatica la o facultate locală, a fost selectat de fundaţia americană Melton pentru o bursă, cu ajutorul căreia a urmat masterul în Statele Unite, la Universitatea din Wisconsin, specializându-se tot în informatică. După un internship la Google şi Microsoft, în 2004 s-a angajat ca inginer la Google, iar la doi ani distanţă s-a întors în China pentru a extinde serviciile gigantului în ţara natală.

    După acest pas a mai rămas în echipa jucătorului american pentru încă un an, iar apoi a demisionat pentru a porni propriul business, intrând în antreprenoriat cu platforma de e-commerce Oku, pe care a vândut-o, în doar trei ani, pentru 2,2 milioane de dolari. În 2015 a lansat o nouă companie, retailerul online Pinduoduo, cu ajutorul căreia, în urma listării la bursa NASDAQ, când participaţia sa de 47% a fost evaluată la 14 miliarde de dolari, a devenit a 13-a cea mai bogată persoană din China. Compania a devenit, de asemenea, un jucător puternic pe piaţa chineză, ajungând la un moment dat să aibă o capitalizare de 135 de miliarde de dolari, mai mare decât a altor giganţi, precum Sony, potrivit Business Insider. În 2021 fondatorul s-a retras din funcţia de CEO, păstrându-şi însă statutul de unul dintre cei mai importanţi acţionari.

    Sub umbrela PDD Holdings, sub care Pinduoduo operează, se regăseşte şi marketplace-ul Temu, unul dintre competitorii majori ai platformei Shein, deţinută de miliardarul chinez Sky Xu. Lansată în 2022 în Statele Unite, Temu este astăzi şi cea mai descărcată aplicaţie de pe piaţa americană.

    Huang e cunoscut şi pentru activitatea sa caritabilă, donând procente importante din participaţia în Pinduoduo către fundaţii de profil. Cândva, el a spus că „a trebuit să învăţ cum să accept şi să manageriez statutul de om bogat încă dinainte de a deveni bogat”. În prezent, averea investitorului depăşeşte 52 de miliarde de dolari.

     

    Carte de vizită

    Colin Huang, fondator, Pinduoduo

    1. S-a născut pe 1 ianuarie 1980 în Hangzhou, China;

    2. A studiat la Zhejiang University şi University of Wisconsin, specializându-se în informatică;

    3. În 2004 s-a angajat ca inginer la Google, iar apoi a fost cooptat în echipa care a lansat operaţiunile companiei americane pe piaţa din China;

    4. În 2007 a demisionat şi a lansat un prim business, platforma de e-commerce Oku, pe care a vândut-o ulterior cu 2,2 milioane de dolari;

    5. În 2015 a pus bazele gigantului Pinduoduo, care i-a adus o avere evaluată în prezent la peste 52 de miliarde de dolari.

     

  • Cine este omul care a ajuns de la a fi ucenicul unui fierar, la a construi de la zero o companie de sute de milioane de euro. Produsele lui sunt folosite de milioane de oameni din toată lumea

    Se spune că noaptea e cel mai bun sfetnic, iar pentru Peter Bang a fost, în multe rânduri, cea mai bună sursă de inspiraţie pentru invenţiile sale sclipitoare. Transformate în electronice de larg consum, acestea au adus succesul companiei care poartă numele său şi al prietenului şi partenerului de business, Olufsen.

    Născut în 1900, Peter Boas Bang a crescut într-o familie înstărită din Copenhaga, într-o casă bine echipată pentru vremea aceea, cu lumini electrice, serviciu telefonic şi un fonograf; familia deţinea chiar şi o maşină. Interesat de tehnologie şi radiouri încă de la o vârstă fragedă, Bang obişnuia să îşi cheltuie banii de buzunar pe baterii, sonerii şi întrerupătoare.

    La 14 ani a părăsit internatul Nærum Kostskole, unde a locuit timp de cinci ani, şi a intrat la gimnaziu, timp în care şi-a explorat în continuare pasiunea pentru tehnologie şi mecanică, ajutat de vărul lui, Isse Wulff, care era asistent la Institutul Tehnic. În 1917 a terminat şcoala, unde îi fuseseră deja evidenţiate abilităţile practice.

    Tatăl său i-a găsit apoi un loc de muncă, ucenic fierar la forja Siemens & Halske, unde Peter obişnuia, în afara orelor de muncă, chiar şi noaptea, să facă experimente, inclusiv făurirea unei mori de vânt pentru a alimenta casa de vară a familiei cu energie electrică. A rămas în atelierul de fierărie patru ani şi, după o scurtă pauză, tatăl său a fost de acord să-l lase să studieze inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum. Aici, a construit mai multe staţii radio pentru familia sa, iar în al treilea an de studii a dezvoltat un receptor care nu se baza pe baterii.

    Atunci când industria audiovizualului a început să se dezvolte rapid, în special în Statele Unite, Bang a călătorit peste ocean pentru a-şi continua studiile, iar în următoarele şase luni a studiat producţia de radiouri şi a lucrat într-o fabrică de echipamente radio. Înainte de a pleca, a vorbit cu tatăl său despre ideea de a înfiinţa o fabrică în Danemarca. Nu a putut începe imediat, dar, odată întors în Copenhaga, a fost contactat de un fost coleg, Svend Andreas Grøn Olufsen, care construise un mic receptor în Quistrup şi avea nevoie de un partener pentru a dezvolta afacerea.

    Nu a durat mult până când ambii tineri ingineri şi-au dat seama că lucrează bine împreună, iar Camillo Cavour Bang, tatăl lui Peter, a înţeles că este un proiect serios şi le-a cerut să vină la Copenhaga pentru a finaliza formalităţile lansării a A/S Bang & Olufsen, fondată la data de 17 noiembrie 1925. Capitalul iniţial a fost de 10.000 de coroane daneze; fiecare fondator avea o cotă de 4.000 kr, iar taţii lor aveau fiecare câte 1.000 kr. Camillo Cavour Bang a fost ales preşedinte al consiliului de administraţie.

    După un început lent şi un succes modest cu un receptor alimentat de la reţea, ei au aflat că există o piaţă mai profitabilă pentru un produs care a furnizat receptoare alimentate cu baterii cu energie de la reţea. Acest produs, care corespunde cel mai îndeaproape adaptorului de alimentare de astăzi, a fost numit Eliminator. A fost lansat în 1926 ca primul produs comercial al companiei şi a fost mijlocul de existenţă al acesteia în primii câţiva ani. Bang & Olufsen a devenit din nou un producător de radio, în sarcina lui Peter Bang revenind responabilitatea inovaţiilor. Aşa că şi-a păstrat obiceiul de a rămâne treaz nopţile pentru a face experimente. După ce Svend Olufsen a murit în 1949, Peter Bang a condus singur compania până la moartea sa, în 1957; a apucat totuşi să fie martorul lansării unui nou produs al Bang & Olufsen, televizorul, în 1952.

    Compania a încheiat anul 2021 cu venituri de circa 230 de milioane de dolari.  

     

    Carte de vizită

    Peter Boas Bang, cofondator, Bang & Olufsen

    1. S-a născut pe 14 martie 1900 în Frederiksberg, Danemarca;

    2. A fost căsătorit de două ori şi a avut patru copii, doi băieţi şi două fete. Ambii fii au călcat pe urmele tatălui lor, devenind ingineri şi lucrând la fabrica din Struer a companiei;

    3. Primul său loc de muncă a fost ca ucenic fierar la forja Siemens & Halske;

    4. A studiat inginerie electrică la Aarhus Electrotechnikum;

    5. În 1925 a cofondat, alături de Svend Andreas Grøn Olufsen, compania Bang & Olufsen;

    6. A murit în anul 1957.

  • Cum a transformat un tânăr o pasiune într-un conglomerat mondial

    Jack O’Neill a devenit un simbol al perseverenţei şi inovaţiei în lumea nautică. El a fondat un brand ce a redefinit moda şi sporturile nautice, iar prin echipa sa de surfing şi programele educative marine, a lăsat o moştenire durabilă în lumea  pasionaţilor de sporturi acvatice şi nu numai.

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei

    Cu un pansament peste un ochi şi o barbă deasă şi stufoasă, chipul lui Jack O’Neill, care a murit la vârsta de 94 de ani, era cunoscut în întreaga lume ca un logo al companiei care îi purta numele. (…) Compania care a crescut din micul său magazin de surf a ajuns să vândă îmbrăcăminte sportivă care a captivat imaginaţia surferilor şi skateboarderilor, devenind în cele din urmă o marcă de modă căutată”, scrie The Guardian în deschiderea articolului obituar de la moartea antreprenorului american la 94 de ani, în 2017. Jack O’Neill a fost un om de afaceri american şi fondatorul companiei de îmbrăcăminte şi plăci de surf O’Neill. El s-a născut în Denver, Colorado, dar familia sa s-a mutat în Long Beach, California, unde a devenit un pasionat de surf.

    După al Doilea Război Mondial, unde a fost aviator în Marina SUA, s-a mutat în Oregon pentru a studia business la Universitatea din Portland. După absolvirea din 1949, O’Neill s-a stabilit în Ocean Beach, lucrând ca salvamar, muncitor portuar, pescar, şofer de taxi şi vânzător. A continuat să facă surf şi a povestit cum a fost concediat de la un loc de muncă când a eliminat apă sărată din nas în timpul unei întâlniri de vânzări. În 1952, el şi soţia sa, fosta Marjorie Bennett, au deschis ceea ce el numea Magazinul de Surf într-un garaj. „Toţi prietenii mei au spus: «Jack, vei vinde pentru cinci prieteni pe plajă şi apoi vei falimenta»”, îşi amintea el. În 1959, familia s-a mutat în Cowell Beach din Santa Cruz, unde a deschis un alt magazin.

    Deşi a înregistrat marca Surf Shop, el nu a impus exclusivitatea împotriva celorlalte sute de magazine care foloseau acelaşi titlu. Costumul de neopren O’Neill, vândut cu sloganul „Întotdeauna este vară înăuntru”, o referire la documentarul clasic despre surf The Endless Summer, a dus la o creştere rapidă a vânzărilor şi la extinderea în alte produse. În 1971, O’Neill a pierdut un ochi în timpul testării curelei de surf, acum comună, dezvoltată de fiul său, Pat. În mod caracteristic, a transformat apoi plasturele de ochi într-un simbol al companiei sale.

    O’Neill a inventat vehiculul cu vele pe nisip, o ambarcaţiune cu vele pentru utilizare pe plajă şi a continuat să zboare, în principal în baloane cu aer cald, decorate în culorile O’Neill, în care ateriza la competiţii de surfing. Până în anii ‘80, când costumul său de neopren era cel mai vândut în lume, marca de surfing a companiei sale a devenit un accesoriu de modă. În cele din urmă, firma a devenit parte a unui conglomerat internaţional, deşi Pat conduce încă afacerea.

    În 1964, a înfiinţat Echipa de Surf O’Neill, care a furnizat plăci noi pentru copiii din zona Santa Cruz, iar în 1996 a înfiinţat O’Neill Sea Odyssey, un program de educaţie ecologică maritimă care a dus aproximativ 100.000 de copii pe catamaranul său în Sanctuarul Marin Naţional Monterey Bay. Propria sa casă, de pe Pleasure Point din Santa Cruz, avea vedere la ceea ce acum este desemnat oficial ca o rezervaţie mondială de surfing. „Oceanul este viu şi trebuie să avem grijă de el”, spunea el.  O’Neill este supravieţuit de a doua sa soţie, Noriko, fiii săi, Pat, Tim şi Jack, şi fiicele, Cathi, Bridget şi Shawne.

  • Povestea celui mai mare faliment din Europa. Cine este miliardarul care a pierdut tot şi a ajuns la puşcărie după ce a lăsat compania cu datorii de 14 miliarde de dolari

    De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis.

    Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei.

    La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat. În urma unei călătorii făcute în Suedia, antreprenorul a venit cu ideea lansării de produse UHT, al căror ambalaj era mult mai ieftin şi versatil. Mai târziu, a adoptat acest model de fabricare şi pentru restul articolelor din portofoliu – conserve şi sucuri, devenind un jucător internaţional.

    Între anii 1970 şi 1980 Tanzi a investit sume importante în publicitate, în paralel cu susţinerea mai multor echipe sportive, în special din fotbal, schi şi Formula 1, fiind inclusiv proprietar al echipei de fotbal AC Parma. Până în 2001, ajunsese la o avere de circa 1,3 miliarde de euro. Politica de achiziţii rapide a mai multor producători alimentari, inclusiv companii din SUA precum Beatrice Foods, şi lipsa unei recapitalizări adecvate a adus însă probleme financiare majore companiei.

    În 2003, businessul a intrat într-un faliment răsunător, având datorii de peste 14 miliarde de dolari. Fondatorul a fost condamnat la 18 ani de închisoare, ca urmare a celei mai mari fraude corporative din istoria Europei, estimată la 800 de milioane de euro. După doi ani de ispăşire a sentinţei a fost mutat în arest la domiciliu.

    În 2005, compania a renăscut, fiind în prezent subsidiară a grupului francez Lactalis, care a achiziţionat-o în urmă cu 11 ani. Cu 140 de centre de producţie şi 16.000 de angajaţi, Parmalat S.p.A. îşi desfăşoară operaţiunile la nivel global. În România compania este prezentă încă din 1991. Prima zi a acestui an a adus un val de reacţii în presa internaţională, care a anunţat moartea lui Calisto Tanzi, în Parma, în urma unei pneumonii.

  • Cum a reuşit un inginer să ajungă printre cei mai bogaţi oameni din ţara sa

    Antreprenorul Dietmar Hopp s-a născut în în Germania anilor ’40, într-o perioadă în care a avut ocazia să fie martor la fazele incipiente ale revoluţiei digitale din timpul reconstrucţiei statului. Cum i-a influenţat acest cadru dezvoltarea viitoare şi ce paşi a urmat pentru a ajunge unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţara sa, din poziţia de cofondator al gigantului SAP?

    Pasionat de informatică şi programare încă din copilărie, Hopp a absolvit facultatea cu o diplomă în Ingineria Comunicaţiilor, dobândită din partea Universităţii Karlsruhe, unde a avut ocazia să pună bazele primelor cunoştinţe profunde de tehnologie, care aveau să îi folosească în viitoarea călătorie antreprenorială.

    Înainte de a fonda compania care avea să îi aducă succes şi notorietate a trecut însă prin experienţa multinaţionalei din perspectiva angajatului, lucrând în echipa IBM.

    La începutul anilor ‘70, alături de alţi patru foşti colegi de lucru – Hans Werner Hector, Klaus Tschira, Claus Wellenreuther şi Hasso Plattner – avea să ia calea businessului, punând împreună cu aceştia bazele SAP (Sisteme, Aplicaţii, Produse) în Mannheim, Germania. Viziunea celor cinci a fost, încă de la început, să creeze soluţii software standardizate pentru afaceri. De altfel, el a jucat un rol important şi în dezvoltarea primului produs al companiei, un sistem de contabilitate financiară, care a fost piatra de temelie pentru succesul viitor, dar şi pentru construirea unei averi de ordinul miliardelor de dolari (4,6 în prezent), transformându-l pe Hopp într-unul dintre cei mai bogaţi oameni din Germania.

    Începând cu anul 1988, în care SAP s-a listat la bursă, fondatorul a deţinut, timp de un deceniu, rolul de co-CEO, pe care l-a schimbat ulterior cu cel de preşedinte al consiliului de supraveghere, în care a rămas până în 2003. La doi ani distanţă antreperenorul s-a retras din companie, însă a rămas conectat cu mersul lucrurilor în calitate de acţionar.

    În paralel, s-a implicat în alte direcţii, printre care filatropia şi diverse investiţii suplimentare. Împreună cu Fundaţia Bill & Melinda Gates, Hopp este unul dintre cei care au investit în CureVac, dezvoltatorul german de vaccinuri destinate combaterii COVID-19. Antreprenorul e căsătorit şi are doi copii.

    Pasionat totodată de fotbal, el este principalul finanţator al clubului sportiv TSG 1899 Hoffenheim, la care a jucat în copilărie şi pe care l-a salvat când se afla pe marginea prăpastiei, ducându-l în liga I a ţării. Familia Hopp deţine, de asemenea, şi resortul de gold de lux Domaine de Terre Blanche, aflat în regiunea franceză Provence, pe care l-au cumpărat de la actorul Sean Connery.

    În 2022, SAP a înregistrat, la nivel internaţional, venituri de peste 30 de miliarde de euro, iar pe plan local a încheiat anul cu o cifră de afaceri netă de 456 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.  

     

    Carte de vizită

    Dietmar Hopp, cofondator, SAP

    1. S-a născut pe 26 aprilie 1940 în Heidelberg, Germania;

    2. A studiat ingineria telecomunicaţiilor şi şi-a început cariera în cadrul IBM, ca software developer şi consultant;

    3. În 1972 a pus bazele SAP, alături de alţi patru foşti colegi de lucru;

    4. În paralel, s-a implicat şi în alte direcţii, precum cauzele filantropice şi finanţarea unui club de fotbal;

    5. Are o avere de 4,6 miliarde de dolari, este căsătorit şi are doi fii.

  • Povestea lui Mosaburo Makita, omul care a fondat compania de unelte electrice folosite azi de meşterii şi utilizatorii casnici din întreaga lume

    Mosaburo Makita s-a numărat printre cei care nu au ars etape: pasionat de mecanică încă din copilărie, a urmat o facultate de profil, nu s-a dat în lături în a face ucenicie în ateliere, a lucrat ca inginer pentru alte companii şi, când a simţit că e pregătit să revoluţioneze piaţa, a pus bazele propriei companii, Makita, astăzi un gigant cu prezenţă internaţională.

    Născut într-o familie de negustori de lemn din Japonia, în 1894, Mosaburo Makita a fost, încă de la o vârstă fragedă, extrem de interesat de mecanică, pasiune pe care părinţii săi au făcut tot posibilul să o încurajeze, văzând potenţialul pe care fiul lor îl avea.

    Astfel, peste ani, tânărul a reuşit să se înscrie la o şcoală de ingineri din Tokyo,  unde a avut ocazia să îşi consolideze abilităţile de inginerie. În paralel cu noţiunile teoretice a explorat şi latura practică a acestui univers, mergând în ucenicie la diverse ateliere de mecanică, pentru a învăţa să construiască singur diverse maşinării. După terminarea studiilor a lucrat ca inginer pentru diverse companii, deprinzând totodată cunoştinţe despre piaţă şi preferinţele consumatorilor, experienţe care l-au ajutat ca, în 1915, convins că va putea să revoluţioneze industria, să pună bazele Makita Corporation. Piatra de temelie în pornirea businessului a fost achiziţia liniilor de producţie ale unei fabrici din Tokyo, Meiji Electric, care se confrunta în acel moment cu dificultăţi financiare, fapt care i-a determinat pe proprietari să îşi vândă echipamentele către Makita.

    Primii ani din istoria businessului au fost plini de provocări, fiind marcaţi de resursele încă limitate şi de competiţia acerbă. În 1958 fondatorul a creat însă o unealtă care avea să dea startul succesului în evoluţia businessului: prima rindea electrică fabricată în Japonia, care i-a transformat în pionieri pe această nişă. Ulterior, gama companiei a fost extinsă cu alte produse, printre care bormaşinile şi ferăstraiele electrice, Makita reuşind să evolueze într-unul dintre cei mai mari jucători globali din industrie, odată cu extinderea operaţiounilor pe alte pieţe.

    În paralel cu activitatea antreprenorială, Mosaburo Makita a reuşit să se dedice şi vieţii de familie, dar şi activităţilor caritabile şi hobby-urilor personale. Căsătorit cu Yuki Makita, cuplul a avut trei copii. Printre pasiunile fondatorului s-au numărat grădinăritul şi artele japoneze.

    În prezent, compania – prezentă şi în România – are, la nivel internaţional, o echipă de peste 18.000 de angajaţi, şi a închis anul 2022 cu venituri de
    5,8 miliarde de dolari.

     

    Carte de vizită

    Mosaburo Makita, fondator, Makita Corporation

    1. S-a născut pe 17 martie 1894, în Nagoya, Japonia;

    2. A studiat inginerie în Tokyo şi, după absolvire, a lucrat o perioadă ca inginer;

    3. În 1915 a pus bazele companiei Makita, şi a inventat o serie de unelte electrice care au adus succesul businessului;

    4. A fost căsătorit cu Yuki Makita, alături de care a avut trei copii, iar printre pasiunile sale s-au numărat grădinăritul şi artele japoneze.

  • Cum a reuşit un inginer să transforme un singur produs într-un imperiu cu peste 15.000 de angajaţi şi afaceri de miliarde de dolari

    Pasionat de inginerie, Alfred Kärcher a reuşit să transforme un singur device în piatra de temelie pentru unul dintre cei mai importanţi producători europeni de aparate de curăţare cu înaltă presiune căruia i-a dat propriul nume. Ce momente au marcat istoria companiei de-a lungul timpului?

    Alfred Kärcher s-a născut în Germania începutului de secol XX, iar după finalizarea liceului a studiat inginerie mecanică şi electrică la Universitatea Tehnică din Stuttgart, inspirat de tatăl său, care comercializa produse din sfera tehnică.  

    În 1924, la finalizarea studiilor, s-a angajat în compania familiei, unde vindea articole şi electrocasnice de uz casnic, folosite pentru spălat sau gătit. În scurt timp, folosindu-se de cunoştinţele acumulate în studenţie, a început să construiască propriile device-uri, inclusiv încălzitoare pentru uz industrial, iar în 1935 a pus bazele propriei afaceri. În curând, a început să primească cereri pentru încălzitorul produs inclusiv din aviaţie, către care vânduse deja peste 1.000 de unităţi până în 1945.

    Ulterior, Lufthansa a apelat la serviciile sale pentru a construi un device cu ajutorul căruia să încălzească motoarele, rezultatul fiind, la rândul său, un succes, care a atras atenţia armatei aviatice, pentru care a primit încă o comandă de 120 de unităţi.

    Antreprenorul a decis apoi să vândă patentul pentru invenţia sa, cu banii obţinuţi deschizând, în 1939, o fabrică cu 120 de angajaţi. Aflându-se însă în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial, focusul a fost pus, iniţial, pe producţia de armament. Abia în 1945, la finalul conflictului, s-a dat startul producţiei de cuptoare şi încălzitoare, compania trecând totodată printr-un proces de denazificare. De la 40 de angajaţi, câţi rămăseseră pe timpul războiului, echipa businessului a crescut iarăşi, ajungând, în 1948, la peste 140 de angajaţi. La doi ani distanţă, fondatorul a vândut primul său aparat de curăţare cu apă caldă sub presiune, inspirat din aparatele pe care le reparase pentru americani, în calitate de Aliaţi.

    Alfred Kärcher a murit în 1959, în urma unui atac de cord, chiar în clădirea companiei. După moartea sa conducerea businessului a fost preluată de soţia sa, Irene, care a crescut vânzările cu 70% încă din primul an. În 1962 a extins, de asemenea, producţia şi în Franţa, căreia i-au urmat apoi Austria, Elveţia, Italia şi Belgia, pentru ca în prezent compania să aibă o prezenţă internaţională în aproximativ 80 de pieţe şi circa 150 de subsidiare la nivel de grup, cu o echipă de peste 15.000 de angajaţi. În România, compania a închis anul trecut cu venituri de aproape 127 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile. 

    Carte de vizită
    Alfred Kärcher,     fondator, Kärcher

    1. S-a născut pe 27 martie 1901, în Canstatt, Germania;

    2. A studiat inginerie mecanică şi electrică la Universitatea Tehnică din Stuttgart;

    3. În 1935 a pus bazele companiei Kärcher;

    4. A fost căsătorit cu Irene Herzog, alături de care a avut un fiu şi o fiică;

    5. A a murit în 1959, în urma unui atac de cord, chiar în clădirea companiei.

  • Cum a reuşit un inginer pasionat să creeze unul dintre cele mai cunoscute dispozitive de curăţat ale lumii?

    Pasionat de inginerie, Alfred Kärcher a reuşit să transforme un singur device în piatra de temelie pentru unul dintre cei mai importanţi producători europeni de aparate de curăţare cu înaltă presiune căruia i-a dat propriul nume. Ce momente au marcat istoria companiei de-a lungul timpului?

     

    Alfred Kärcher s-a născut în Germania începutului de secol XX, iar după finalizarea liceului a studiat inginerie mecanică şi electrică la Universitatea Tehnică din Stuttgart, inspirat de tatăl său, care comercializa produse din sfera tehnică.  

    În 1924, la finalizarea studiilor, s-a angajat în compania familiei, unde vindea articole şi electrocasnice de uz casnic, folosite pentru spălat sau gătit. În scurt timp, folosindu-se de cunoştinţele acumulate în studenţie, a început să construiască propriile device-uri, inclusiv încălzitoare pentru uz industrial, iar în 1935 a pus bazele propriei afaceri. În curând, a început să primească cereri pentru încălzitorul produs inclusiv din aviaţie, către care vânduse deja peste 1.000 de unităţi până în 1945.

    Ulterior, Lufthansa a apelat la serviciile sale pentru a construi un device cu ajutorul căruia să încălzească motoarele, rezultatul fiind, la rândul său, un succes, care a atras atenţia armatei aviatice, pentru care a primit încă o comandă de 120 de unităţi.

    Antreprenorul a decis apoi să vândă patentul pentru invenţia sa, cu banii obţinuţi deschizând, în 1939, o fabrică cu 120 de angajaţi. Aflându-se însă în pragul celui de-Al Doilea Război Mondial, focusul a fost pus, iniţial, pe producţia de armament. Abia în 1945, la finalul conflictului, s-a dat startul producţiei de cuptoare şi încălzitoare, compania trecând totodată printr-un proces de denazificare. De la 40 de angajaţi, câţi rămăseseră pe timpul războiului, echipa businessului a crescut iarăşi, ajungând, în 1948, la peste 140 de angajaţi. La doi ani distanţă, fondatorul a vândut primul său aparat de curăţare cu apă caldă sub presiune, inspirat din aparatele pe care le reparase pentru americani, în calitate de Aliaţi.

    Alfred Kärcher a murit în 1959, în urma unui atac de cord, chiar în clădirea companiei. După moartea sa conducerea businessului a fost preluată de soţia sa, Irene, care a crescut vânzările cu 70% încă din primul an. În 1962 a extins, de asemenea, producţia şi în Franţa, căreia i-au urmat apoi Austria, Elveţia, Italia şi Belgia, pentru ca în prezent compania să aibă o prezenţă internaţională în aproximativ 80 de pieţe şi circa 150 de subsidiare la nivel de grup, cu o echipă de peste 15.000 de angajaţi. În România, compania a închis anul trecut cu venituri de aproape 127 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile. 

    Carte de vizită
    Alfred Kärcher,     fondator, Kärcher

    1. S-a născut pe 27 martie 1901, în Canstatt, Germania;

    2. A studiat inginerie mecanică şi electrică la Universitatea Tehnică din Stuttgart;

    3. În 1935 a pus bazele companiei Kärcher;

    4. A fost căsătorit cu Irene Herzog, alături de care a avut un fiu şi o fiică;

    5. A a murit în 1959, în urma unui atac de cord, chiar în clădirea companiei.

  • Cine este omul despre care puţini ştiu că a ajutat la construirea celor mai celebre reţele sociale din lume precum LinkedIn, OpenAI, Facebook sau AirBNB

    De numele lui Garrett Hoffman se leagă, în diverse feluri, unele dintre cele mai cunoscute platforme şi reţele sociale din lume, indiferent că a fost investitor, membru al boardului sau cofondator al acestora. Vorbim de LinkedIn, OpenAi, Facebook sau Airbnb. Cum a decurs parcursul său profesional?

    Născut în 1967, în Statele Unite, una dintre primele pasiuni ale lui Reid Garrett Hoffman a fost gamingul. A urmat cursurile Universităţii Stanford, cu o diplomă de licenţă în Ştiinţa Sistemelor Simbolice şi a Ştiinţei Cognitive, iar mai târziu şi-a luat diploma de master în filosofie.

    El şi-a început cariera în 1994, în cadrul companiei Apple, unde a luat parte la dezvoltarea serviciului online eWorld. S-a angajat apoi la Fujitsu, înainte de a cofonda, în 1997, platforma de dating SocialNet.com, care nu a avut succes, dar a fost, totuşi, socotită de unii drept prima platformă socială. În paralel cu activitatea în acest business a fost şi membru al boardului în compania PayPal, unde şi-a continuat activitatea, începând cu anul 2000, din rolul de COO.

    La doi ani distanţă, alături de alţi doi colegi din SocialNet, antreprenorul a pus bazele companiei LinkedIn. Lansată în 2003, platforma s-a numărat printre primele reţele sociale orientate spre zona de business. În primii patru ani Hoffman a deţinut funcţia de CEO, trecând ulterior în poziţia de preşedinte executiv.

    Sub conducerea sa, businessul a cunoscut o creştere abruptă, listându-se la bursă în 2011. După alţi cinci ani, LinkedIn a primit o ofertă de achiziţie în valoare de peste 26 de miliarde de dolari din partea Microsoft, companie căreia Hoffman i s-a alăturat în consiliu.

    El s-a implicat, de asemenea, activ şi în domeniul inteligenţei artificiale, numărându-se printre investitorii fondatori ai OpenAI.

    Anul trecut a pus, de asemenea, bazele Inflection AI, un startup menit să dezvolte produse software AI care să îmbunătăţească comunicarea dintre oameni şi computere.

    Ca investitor, el a pariat şi pe numeroase platforme cunoscute, precum Facebook şi Airbnb.

    Este, totodată, autor/coautor al mai multor cărţi din zona de antreprenoriat şi management, printre care „The Start-Up of You”, „The Alliance” şi „Blitzscaling”.

    Anul acesta a lansat o nouă carte, „Impromptu: Amplifying Our Humanity Through AI”, pe care a susţinut că a scris-o folosind AI-ul ChatGBT.

    În paralel cu toate activităţile de business, Hoffman se implică şi în numeroase iniţiative filantropice, fiind membru al boardului în mai multe organizaţii caritabile, dar şi în zona politică, ca membru al Consiliului SUA pentru Relaţii Externe.

    În prezent este partener la firma de Venture Capital Creylock Partners şi are, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, o avere de 2,1 miliarde de dolari.  

     

    Carte de vizită

    Reid Garrett Hoffman

    1. S-a născut pe 5 august 1967;

    2. A absolvit Stanford University;

    3. Şi-a început cariera în cadrul Apple şi s-a angajat ulterior la Fujitsu;

    4. În 1997 a pornit propriul business, platforma de dating SocialNet;

    5. A fost, pentru o vreme, membru al boardului şi COO al PayPal;

    6. În 2002 a cofondat LinkedIn, reţea pe care a vândut-o, la trei ani distanţă, către Microsoft;

    7. Este, totodată, cofondator al OpenAI şi fondator al Inflection AI;

    8. A scris mai multe cărţi de management şi antreprenoriat;

    9. E un cunoscut filantrop, are o avere de 2 mld. dolari şi este căsătorit cu Michelle Yee.