BusinessMagazin

Tag: cafenele

  • Mâncarea potrivită la muzeul potrivit

    Aceştia, scrie The Guardian, sunt de părere că preparatele lor trebuie să încânte simţurile celor care trec pragul galeriilor de artă sau muzeelor, la fel ca operele de artă pe care le admiră în cadrul acestora.

    La rândul lor, galeriile de artă sau muzeele care se respectă pun la dispoziţie patronilor de restaurante sau cafenele din cadrul lor programul expoziţional şi le prezintă acestora lucrările expuse ca să-i ajute în alegerea meniului, mai ales dacă exponatele provin din alte colţuri ale lumii.

     

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marii retaileri au deschis cu 18% mai puţine magazine în 2017

    În cadrul studiului au fost analizate ritmul de expansiune şi evoluţia cifrei de afaceri ale unui număr de 99 de companii de retail care operează magazine sub 120 de branduri din domeniile FMCG, Fashion, Electro-IT, Cosmetice, Articole Sportive, Încălţăminte, Magazine pentru Copii, Bijuterii, Restaurante şi Cafenele, Home & Deco şi Librarii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce la Timişoara se poate şi la Bucureşti nu? Încep lucrările la o parcare supraetajată de 9 etaje

    În următoarele zile vor demara lucrările la una din cele mai înalte parcări supraetajate din ţară, desfăşurată pe 9 etaje şi cu o capacitate de peste 700 de locuri. Parcarea va deservi noua clădire de birouri din proiectul multifuncţional ISHO,  dar va putea fi folosită şi de şoferii care au nevoie să acceseze zona centrală a oraşului. Lucrările vor fi finalizate la mijlocul anului viitor şi noua facilitate va putea fi dată în folosinţă, contribuind la îmbunătăţirea condiţiilor de trafic din zona Take Ionescu – Punctele Cardinale.

    Celor 700 de locuri de parcare disponibile odată cu darea în folosinţă a noii facilităţi, li se vor adăuga alte 1.300 în zona subterană a clădirilor de locuinţe şi birouri care vor constitui proiectul multifuncţional ISHO, astfel încât în noul cartier să fie disponibile peste 2.000 de locuri de parcare. ISHO va deveni astfel cel mai bine deservit cartier din Timişoara din punct de vedere a spaţiilor de parcare.

    Organizarea parcajului în cartierul ISHO, în subteranul clădirilor de locuinţe şi în parcarea supraetajată, este gândită pentru a putea crea o zonă rezidenţială complet pietonală la nivelul solului. Spaţiul care rezultă este utilizat pentru amenajarea unui parc generos, pentru piste de biciclete, precum şi pentru crearea unui frumos parcurs pietonal care va fi animat de magazine, restaurante şi cafenele. ISHO va asigura astfel cel mai plăcut mediu de locuire din oraş, lipsei autovehiculelor adăugându-se şi poziţionarea ideală pe malul Begăi şi posibilitatea de a ajunge în Piaţa Unirii în 10 minute de mers pe jos.

    Mulberry Development este o companie specializată în dezvoltarea proiectelor imobiliare, fondată de antreprenorul Ovidiu Şandor. Compania este cunoscută pentru realizarea a două proiecte majore în cele mai importante oraşe secundare din România: City Business Centre, Timişoara şi The Office, Cluj-Napoca. În prezent, Mulberry Development dezvoltă ISHO, un proiect major în Timişoara. La final celor trei etape de dezvoltare,ISHO va forma un cartier nou cu peste 1.000 de apartamente, 50.000 mp de birouri de nouă generaţie, 2.000 de locuri de parcare, spaţii verzi de peste 7.500 mp,locuri de joacă, after-school, supermarket, un centru medical, farmacie, bănci şi alte funcţiuni comerciale complementare. Zona pietonală a ansamblului va oferi restaurante, cafenele, terase şi alte spaţii de socializare şi relaxare.

  • La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Pe coperta revistei numărul 16 din 2007 (25 aprilie – 1 mai) zâmbesc patru tineri, iar titlul este „Nişte băieţi de aur”. Sunt trei corporatişti şi un antreprenor, reprezentativi pentru noua generaţie de tineri prezenţi în catalogul acelui an. Antreprenorul se numeşte Tudor Dragomir Niculescu şi era proprietar al lanţului de cafenele Turabo.

    Avea 27 de ani şi conducea o companie cu cifra de afaceri de 5 milioane de dolari în 2006 şi care trebuia să se dubleze în 2007. Niculescu deschisese prima cafenea cu 250.000 de euro, împreună cu doi parteneri, care s-au retras după câteva luni. Antreprenorul a deschis alte nouă cafenele, din care trei în parteneriat cu BCR.

    În 2008, ultimul an de boom economic, Turabo număra circa 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Dar, cum criza a afectat puternic sectorul horeca, la sfârşitul lunii ianuarie 2011 Tribunalul Bucureşti a admis cererea dispunând deschiderea procedurii insolvenţei pentru firma Turabo Business Corporation.

    Ulterior, mai multe companii au solicitat insolvenţa companiilor din grupul Turabo. În decembrie 2011, omul de afaceri a fost executat silit, iar mărcile Turabo Cafe, Turabo Food, Turabo Grand Ballroom şi Turabo Society Club au fost scoase la licitaţie. În 2012, Tudor Niculescu vorbea în presă despre afaceri pe care vrea să le deschidă în Orientul Mijlociu, variante pe care le avea în calcul şi în anii de dinainte de criză. Eşecul Turabo nu este sfârşitul pentru antreprenorul Niculescu, care împreună cu doi parteneri de afaceri şi-a reluat discret activitatea şi a deschis Barletto (fostul Turabo Society Club). Barletto are trei săli de evenimente, club şi piscină pe malul lacului Tei.

    Mai multe poveşti despre antreprenori afectaţi de criză puteţi citi aici.

     

  • Câtă cafea se consumă în România

    Conform Euromonitor, 60% din valoarea cafelei consumate este cafea naturală (din care 90% măcinată şi 10% boabe), restul fiind consumat ca şi cafea instant. Potrivit aceleiaşi surse, brandurile de cafea cel mai cumpărate de români sunt Jacobs (Jacobs Douwe Egberts) – cu o cotă de piaţă în retail de 27,1%, Doncafé (Strauss Group) – 23,6%, Nescafé (Nestlé) – 10%, Tchibo (Tchibo) – 6,8%, Amigo – 4,4%. Cafeaua ocupă de departe cea mai mare felie din rândul băuturilor calde în România, iar specialiştii organizaţiei spun că, întrucât această băutură este cel mai des consumată în context de socializare şi relaxare, vânzările domeniului (deopotrivă ca volum şi valoare) au fost stimulate de revenirea economiei şi de creşterea încrederii consumatorilor români. Totuşi, consumul de 2 kg per capita este scăzut, prin comparaţie cu alte ţări din Uniunea Europeană; şi creşterea puterii de cumpărare a rămas în urma avansului economic.

     

    „Consumul de cafea per capita în România este cu aproximativ 60% mai mic decât media UE. Dacă în trecut consumul de cafea a fost afectat de perioada crizei, în viitor creşterea relativă a puterii de cumpărare în România, sentimentul de încredere în rândul consumatorilor, educarea consumatorilor, dezvoltarea cafenelelor specializate şi a segmentului “to go” sunt aşteptate să antreneze o creştere anuală medie a consumului per capita de aproximativ 2% în anii următori”, descrie tendinţele observate pe piaţa cafelei Diana Ionescu, manager în departamentul de consultanţă pentru management al PwC România.

    Ionescu observă cum cantitatea de cafea consumată a scăzut după anul 2009 pe fondul crizei economice, s-a stabilizat începând cu anul 2012 şi şi-a reluat tendinţa crescătoare începând cu anul 2015. Creşterea volumului de cafea consumat în România în 2016 a fost estimată la mai mult de 2% faţă de anul anterior.

    „Creşterea consumului a fost influenţată de creşterea puterii de cumpărare, scăderea TVA şi eliminarea accizei, de îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi de aparitia cafenelelor de tip nişă care oferă o mai bună educaţie clienţilor prin produsele şi experienţa oferite”, explică Ionescu.

    Ea sesizează cum piaţa se bazează în continuare pe consumul de cafea acasă, pe când cea “out of home” este marcată de preţurile relativ mari. „Cu toate acestea, în viitor creşterea pieţei cafelei este aşteptată să vină din segmentul “out of home” care prinde amploare, atât în privinţa numărului de locaţii, cât şi în varietatea ofertei de produse”, explică Diana Ionescu.

    De asemenea, specialista de la PwC observă că segmentul capsulelor a început sa fie explorat de consumatori, acest segment fiind marcat de existenţa unui număr din ce în ce mai mare de competitori şi de produse. Această tendinţă contribuie într-un mod activ la stabilirea unui standard mai înalt de calitate pentru consumator prin porţionarea şi metoda de preparare a acestui produs. Deşi volumul acestui segment rămâne încă mic relativ la volumul întregii pieţe (sub 1%), creşterea lui este de aproximativ 20% anual, potrivit PwC.

     

  • Starbucks deschide până la finalul anului un nou tip de magazin în România. Unde va fi amplasat

    Lanţul de cafenele Starbucks, liderul pieţei locale de profil, va merge până la finalul acestui an cu o unitate în centrul vechi al Capitalei, lângă sediul Băncii Naţionale, potrivit unor surse din piaţă, scrie Ziarul Financiar.

    Aceasta va măsura circa 500 mp şi va fi amplasată pe două etaje. Tot până la finalul acestui an compania controlată local de grupul polonez Amrest va mai inaugura şi primul său concept de tip drive-through în cartierul bucureştean Militari.

    Acesta va fi amplasat în centrul comercial Militari Shopping City, spre ieşirea către Autostrada Bucureşti-Piteşti, una dintre cele mai tranzitate şose­le din ţară. Acest concept este testat acum pentru prima dată în România, însă el a fost deja implementat pe alte pieţe euro­pene, respectiv Marea Brita­nie, Polonia şi Germania.

  • Antreprenorii români care şi-au dus afacerile în Praga la mai puţin de trei luni de la extinderea în Bucureşti

    Cu o investiţie de 80.000 de euro, Narcoffee Roasters Praga este cea de-a cincea unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din afara României la mai puţin de trei luni de la intrarea în Bucureşti. Până la finalul anului, cei doi antreprenori români îşi propun încă o franciză, dar şi extinderea reţelei proprii. De asemenea, în scurt timp, vor începe lucrările şi pentru a doua cafenea Narcoffee Roasters, în zona pietonală din centrul oraşului Praga.

    „Suntem în discuţii pentru a acorda francize în mai multe oraşe europene şi sperăm ca în anul 2018 să putem spune că Narcoffee Roasters este un lanţ european de cafenele pornit la Cluj” afirmă Dan Isai, cofondator Narcoffee Roasters şi fondator SaladBox.

    Noua cafenea din Praga respectă întocmai tipicul conceptelor autohtone, cu un meniu pe bază de espresso, adică specialităţi de cafea precum flat white, long black sau latte şi un meniu pe bază de cafea la filtru, precum V60, Chemex, Aeropress sau Cold Brew. În plus, meniul mai include şi infuzii de ceai negru Indian sau Matcha, precum şi răcoritoare din fructe presate la rece.

    „Praga nu este un oraş străin de cafeaua de specialitate. Dimpotrivă, vorbim de un oraş european care deja emite pretenţii când vine vorba de cafea de înaltă calitate. Acest lucru ne dă curaj şi ne motivează”, a menţionat Marius Nica, head barista în cadrul Narcoffee Roasters.

    Narcoffee Roasters este un concept de cafenele de specialitate fondat de oamenii de afaceri clujeni din domeniul HoReCa, Marcelus Suciu şi Dan Isai, cu o investiţie iniţială de 500.000 euro, sumă necesară pentru extinderea reţelei în Cluj şi Bucureşti. În acest moment, reţeaua numără 5 cafenele în Cluj, Bucureşti şi Praga.

     

                                       

     

  • Antreprenorii români care şi-au dus afacerile în Praga la mai puţin de trei luni de la extinderea în Bucureşti

    Cu o investiţie de 80.000 de euro, Narcoffee Roasters Praga este cea de-a cincea unitate din reţeaua proiectului clujean şi prima din afara României la mai puţin de trei luni de la intrarea în Bucureşti. Până la finalul anului, cei doi antreprenori români îşi propun încă o franciză, dar şi extinderea reţelei proprii. De asemenea, în scurt timp, vor începe lucrările şi pentru a doua cafenea Narcoffee Roasters, în zona pietonală din centrul oraşului Praga.

    „Suntem în discuţii pentru a acorda francize în mai multe oraşe europene şi sperăm ca în anul 2018 să putem spune că Narcoffee Roasters este un lanţ european de cafenele pornit la Cluj” afirmă Dan Isai, cofondator Narcoffee Roasters şi fondator SaladBox.

    Noua cafenea din Praga respectă întocmai tipicul conceptelor autohtone, cu un meniu pe bază de espresso, adică specialităţi de cafea precum flat white, long black sau latte şi un meniu pe bază de cafea la filtru, precum V60, Chemex, Aeropress sau Cold Brew. În plus, meniul mai include şi infuzii de ceai negru Indian sau Matcha, precum şi răcoritoare din fructe presate la rece.

    „Praga nu este un oraş străin de cafeaua de specialitate. Dimpotrivă, vorbim de un oraş european care deja emite pretenţii când vine vorba de cafea de înaltă calitate. Acest lucru ne dă curaj şi ne motivează”, a menţionat Marius Nica, head barista în cadrul Narcoffee Roasters.

    Narcoffee Roasters este un concept de cafenele de specialitate fondat de oamenii de afaceri clujeni din domeniul HoReCa, Marcelus Suciu şi Dan Isai, cu o investiţie iniţială de 500.000 euro, sumă necesară pentru extinderea reţelei în Cluj şi Bucureşti. În acest moment, reţeaua numără 5 cafenele în Cluj, Bucureşti şi Praga.

     

                                       

     

  • Cât de repede dau faliment restaurantele din România

    Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât românii sunt pe ultimul loc în clasamentul european al cheltuielilor la restaurante sau cafenele, ca procent din veniturile unei gospodării. Potrivit Eurostat, românii cheltuie doar 1,1% din venituri la restaurante sau cafenele, în timp ce spaniolii alocă 14,6%. Media UE este de 6,8%.

    În plus, economia românească se îndreaptă către o criză acută de personal calificat, în condiţiile în care datele statistice arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape s-a dublat, de la 38.625 în 2009 la 59.753 în 2016, potrivit unui studiu KeysFin – iar industria HORECA este printre cele mai afectate sectoare.

    Potrivit HORA, principala cauză pentru această întreagă situaţie o reprezintă lipsa educaţiei şi profesionalizării din industrie, care influenţează în mod direct politicile de personal şi managementul business-urilor.

    ”Să înţelegem o dată pentru totdeauna că nu mai putem face lucrurile după ureche! Educaţia şi formarea continuă reprezintă singura soluţie sustenabilă de a rezolva problema lipsei de personal calificat din industrie şi a combate managementul defectuos. Resursa umană este singura care poate, într-adevăr, să producă resurse noi. Un plan de business adaptat la realitatea economică românească este singurul care îţi poate oferi un viitor predictibil într-o piaţă mereu schimbătoare. De aceea, antreprenorii din HORECA trebuie să investească mai mult în obţinerea de know-how. Dacă vrei să fii mereu cu un pas în faţa celorlalţi, trebuie să participi constant la workshop-uri sau la cursuri de perfecţionare. Aşa că, înainte să dăm vina pe cauzele externe, să ne întrebăm dacă am făcut tot ce ţine de noi să ne asigurăm succesul”, arată Dragoş Petrescu, preşedinte HORA.