BusinessMagazin

Tag: business

  • Frăţia criminală a „ochilor închişi“: Cum devine cazul exploziei de la Crevedia dovada clară că în România se poate face orice? Un business de aproape 600 mil. lei muta GPL dintr-o cisternă în alta, într-o parcare, la un kilometru de primăria oraşului şi la doi kilometri de sediul Poliţiei Crevedia şi nimeni nu a văzut nimic

    Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

    ♦ Toţi simţeau miros de gaz de la depozitul ilegal al companiei Flagas, dar nicio instituţie a statului nu a ridicat vreun deget ♦ Mai departe, doi oameni nevinovaţi au murit, dintr-un total de 58 de victime, aratând încă o dată că în România se poate face, sub nasul tuturor, business ilegal „pe propria răspundere“ dacă ochii care ar trebui să vegheze se uită în altă parte, pe lefuri grase plătite de contribuabili.

    Închiderea punctului de lucru al afacerii Flagas din Crevedia (Dâmboviţa) în octombrie 2020 a fost de fapt un nou început pentru un business ilegal, spun surse din industrie, acesta înflorind sub protecţia unor autoriţăţi locale oarbe.

    Totodată, în timp ce jucătorii tradiţionali din piaţa de GPL au avut anul trecut creşteri de 25-35%, Flagas a defilat cu peste 90%, „modest“ ce e drept faţă de dublarea de business din 2020.

    Nici faptul că zilnic veneau cisterne în parcarea improvizată din Crevedia să încarce şi să descarce GPL, nici mirosul de gaz nu au trezit autorităţile locale, iar la nivel naţional este acum în plină desfăşurare un concurs între instituţii pentru a arată cine a retras mai repede autorizaţia de funcţionare pentru un rezervor de GPL.

    Ceea ce nu explică nimeni este însă cum este posibil ca în România, în văzul tuturor, o companie de 600 de milioane de lei, de patru ori mai mult decât în 2020, să încarce şi să descarce GPL cu cisterne, fără niciun aviz, într-o omerta deplină zguduită doar de explozia devastatoare de pe 27 de august.

    Cum se spală pe mâini autorităţile?

    58 de victime dintre care două persoane şi-au pierdut viaţa este bilanţul intermediar al exploziei de la Crevedia, acolo unde aparent funcţiona în mod ilegal o instalaţie de transvazare (mutare dintr-o cisteră în alta) de GPL deţinută de firma Flagas.

    Cazul este şocant din mai multe puncte de vedere. Numărul victimelor este impresionant, în primul rând. Apoi, ceea ce iese la iveală este încrengătura inutilă de autorităţi ale statului care nu au făcut altceva decât să îi permită acestui business să înflorească. Dacă în 2020 Flagas era o afacere de 137 de milioane de lei, anul trecut a ajuns la 595 de milioane de lei, arată datele de pe Termene.ro.

    „Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii“, spun oamenii din industrie. Dar acest lucru nu a alertat pe nimeni.

    „Multe dintre staţiile de GPL din România au fost făcute în urmă cu 20 de ani, iar dacă acum schimbi ceva, nu mai primeşti autorizaţie pentru că între timp multe s-au modificat“, spun surse din piaţa de GPL.

    Exact acesta a fost şi cazul instalaţiei de GPL din Crevedia, acolo unde pe 30 iulie 2020 ISU Dâmboviţa a constatat că instalaţia monobloc de tip SKID are o nouă poziţie şi nu mai respetă distanţele de siguranţă, astfel că unitatea a pierdut autorizaţia de securitate la incendiu. Tot atunci s-a mai constat ceva şi anume utilizarea unei pompe neomologate de transvazare a GPL-ului dintr-o cisternă în alta şi existenţa pe amplasament a unei staţii de incintă pentru alimentarea cu motorină a autovehiculelor proprii care prezenta scurgeri de carburant. Pe 28 septembrie urmează un nou control, în urma căruia a rezultat că obiectivul continua să funcţioneze.

    Pe 30 septembrie, AGA Flagas decide închiderea punctului de lucru din localitatea Crevedia. Din acel moment, entitatea scapă şi de controale pentru că în acte punctul de lucru figura ca fiind închis. Activitatea a mers însă mai departe, la un kilomeru de Primăria Crevedia şi la doi kilometri de Poliţia Crevedia. Nimeni nu a simţit nimic.

     

    O simplă parcare unde dormeau şoferii de cisterne GPL

    „În acte, locul figura ca o parcare, erau birouri acolo“, mai spun surse din piaţă. „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo cisternele ca să să doarmă şoferii noaptea“, explică surse din sector. Aparent, nici produsele vândute nu erau conforme, Flagas ocupându-se de realizare unui amestec în incinta parcării care devenise, potrivit surselor din piaţă, un fel depozit clandestin.

    În mod normal, activitatea de comerţ cu produse petroliere este extrem de complicată din punctul de vedere al autorizării.

    „Ca să deschizi o staţie, ai nevoie de avize de la ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat) şi CNCIR (Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune), avize obligatorii.“ În prezent, ambele instuituţii sunt conduse politic. În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român. „Mai departe, pompierii trebuie să verifice dacă sunt îndeplinite normele ISU. Autoritatea Vamală Română şi ANAF cer instalarea de camere astfel încât să nu existe riscul de evaziune fiscală. Peste acestea se supapun controalele semestriale, anuale sau bianuale din partea autorităţilor satului, inclusiv INSEMEX pentru a vedea dacă echipamentele sunt sigure. De la Mediu ai nevoie anual de avize“, mai spun jucătorii din industrie.

     

    Inevitabilul discurs politic

    De la momentul exploziei, cea mai mare preocupare a tuturor autorităţilor statului de pe lanţul de avizare a fost să spună că fiecare a retras avizele de funcţionare încă din 2020. Dar în această cursă de a scăpa de vină, nimeni nu a precizat cum este posibil că afacerea din Crevedia să fi funcţionat în continuare, în văzul tuturor. „Cine a greşit trebuie să plătească, deşi nicio viaţă pierdută sau traumele suferite de oamenii de aici nu pot fi echivalate. Cer ca organele competente să clarifice cu celeritate ceea ce s-a întâmplat la Crevedia!  Vinovaţii trebuie să plătească!“, a spus apăsat pe Facebook Ştefan Corneliu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, la scurt timp de la explozia din Crevedia. Dar dincolo de discursurile pompoase, cert este că Primăria din Crevedia, Poliţia din Cre­vedia, Inspectoratul Judeţean de Construcţii Dâmboviţa, Consiliul Judeţean, toate aceste instituţii care aveau sub nas afacerea ilegală din Crevedia şi-au întors ochii fiind părtaşe la tragedia de la finalul săptămânii trecute.

    „Odată cu închiderea punctului de lucru, ei nu mai figurau cu această staţie, dar este ireal că nimeni dintre autorităţile locale nu s-a sesizat. Vorbim de cisterne care veneau şi mutau GPL dintr-o parte în alta, în văzul tuturor.“

    Avocaţii spun că în cazul acesta proprietarii şi-au asumat sancţiuni de ordin administrativ sau penal, dar este o nouă dovadă a lipsei de capacitate a statului de a pune legea în aplicare. „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva“, spune un avocat din domeniul energetic.

    Flagas este deţinută de Ionuţ Daniel Doldurea şi de la Cosmin-Ionuţ Stîngă. Compania este înregistrată în Caracal, acolo unde până la finalul săptămânii trecute era primar Ion Doldurea, tatăl lui Daniel Doldurea.

    Surse din piaţa de GPL: „Aveau o pompă şi mutau un produs, care nici măcar acela nu era standard, dintr-o cisternă în alta. Spuneau că vin acolo, în parcare, cisterenele ca să doarmă şoferii noaptea.“

    Avocat energie: „În România nu este o problemă că nu avem legislaţie, ci că nu se aplică legea. Cineva pur şi simplu nu a vrut să se uite la problemă, nu există o altă explicaţie. Iar acum, când vedem toate autorităţile că spun că au retras avizele este de fapt o dovadă a lucrului făcut pe jumătate care se transformă într-un argument că totuşi ai făcut ceva.“

    Director firmă GPL: „Noi nu creştem în doi ani ca Harap Alb pentru că nu putem. Dacă ai semnificativ mai mult decât creşterea unei pieţe, înseamnă că faci prostii.“

    În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În 2022, Ioana Timofte a avut venituri medii de peste 12.000 de euro în calitatea sa de angajată a statului român.

     

    Cu ce se ocupa de fapt Flagas?

    Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, Flagas SRL figurează la codul CAEN 4778 – Comerţ cu amănuntul al altor bunuri noi în magazine specializate. Potrivit informaţiilor publice, această clasă include: vânzarea cu amănuntul a echipamentelor fotografice, optice şi de precizie, activitatea opticienilor, vânzarea cu amănuntul a suvenirurilor, articolelor de artizanat şi religioase, activităţile galeriilor de artă, vânzarea cu amănuntul a combustibililor, gazului îmbuteliat, cărbunilor şi lemnelor pentru uzul în gospodărie, vânzarea cu amănuntul a armelor şi muniţiilor, vânzarea cu amănuntul a timbrelor şi monedelor, serviciilor de comerţ cu amănuntul ale galeriilor comerciale de artă, vânzarea cu amănuntul a produselor nealimentare. Pentru un astfel de business este necesar un aviz de funcţionare de la primărie. Flagas are sediul în Caracal, acolo unde primar este Ion Doldurea, chiar tatăl lui Ionuţ Daniel Doldurea, unul dintre acţionarii Flagas. În mod tradiţional, companii active în domeniul GPL au cod CAEN Comerţul cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi al produselor derivate.

     

  • Este oficial: Avem un nou MILIARDAR în România

    Grupul MedLife, cel mai mare ope­rator privat de sănătate, a raportat afaceri de 1,06 miliarde lei în primele şase luni din 2023, în creştere cu 23,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit da­telor publicate vineri de com­panie pe bursă.

    “Evoluţia s-a datorat, în principal, creşterii din toate liniile de afaceri ale Grupului, precum şi achiziţiilor finalizate de companie în 2022 şi 2023”, spun oficialii MedLife.

    Profitul net al jucă­to­rului privat de sănă­ta­te s-a diminuat însă în peri­oa­da menţio­nată, de la 45,6 mil. lei în S1/2022 la 5 mil. lei anul acesta, în primul semestru.

    Alte venituri operaţionale au înregistrat o crestere de 105,7% in perioada de şase luni incheiata la 30 iunie 2023 comparativ cu S1/2022, până la 8,7 mil. lei.

    Grupul a inregistrat cheltuieli operationale de 1,02 mld. lei in perioada ianuarie-iunie 2023, reprezentand o crestere de 28,9%, an/an. Cheltuielile operaţionale ca pondere în total venituri operationale au reprezentat 96,14% in perioada raportată faţă de 92,45% in S1/2022.

    Potrivit raportului, toate liniile de business ale Grupului MedLife au înregistrat creşteri robuste în perioada ianuarie – iunie 2023, cele mai performante fiind clinicile (plus 41%), spitalele (plus 36%) şi divizia corporate (plus 13%), urmate de clinicile stomatologice şi laboratoare cu creşteri de 11% şi respectiv 9%.

    Perspective S2: consolidarea celei mai mari reţele de servicii medicale private din România

    În ceea ce priveşte perspectivele pentru perioada următoare, MedLife se concentrează pe consolidarea poziţiei de lider prin continuarea proiectelor organice cu accent pe extinderea reţelei de spitale în Bucureşti, prin lucrările continue la proiectul MedLife Park şi prin deschiderea de noi unităţi în zona Olteniei şi în Vest. Cu toate că achiziţiile nu sunt o prioritate pentru Grup în acest moment, reprezentanţii MedLife nu exclud posibilitatea lor în funcţie de oportunităţile pieţei şi de nevoile de dezvoltare.

    ”În continuare, aşa cum am menţionat la începutul anului, ne concentrăm asupra optimizării fluxurilor şi procedurilor operaţionale la nivelul companiilor din grup, pentru a ne folosi de economia de scară şi de expertizele cumulate ale fiecărei unităţi. Cu determinarea care ne caracterizează, în lunile care urmează, punem accent pe eficienţă şi pe dezvoltarea mai multor proiecte organice ambiţioase, care vor consolida cea mai mare reţea de clinici, laboratoare şi spitale disponibile la nivel naţional”, a declarat Mihai Marcu, CEO al MedLife.

    În prezent, Grupul MedLife deţine cea mai mare reţea de servicii medicale private din România cu cca 700 locaţii proprii şi partenere la nivel naţional. Peste 6 milioane pacienţi unici au apelat până acum la servicii de prevenţie, wellness, tratament şi spitalizare în unităţile MedLife, iar peste 800.000 de angajaţi beneficiază de servicii medicale prin intermediul abonamentelor MedLife.

    MedLife are 2,5 miliarde de lei capitalizare, după ce acţiunile M s-au depreciat cu 12,43% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 117 mil. lei.

    Grupul este controlat în proporţie de 15% de Mihail Marcu, în proporţie de 14% de Mihaela Gabriela Cristescu şi în proporţie de 10,4% de Nicolae Marcu, în timp ce Fondul de Pensii Administrat Privat NN Pensii deţine 13,24% din capitalul social, conform datelor BVB.

     


     

     

  • Cine este omul care construit lanţul de magazine care a distrus toţi chioşcarii din România

    La aproape 40 de ani Jean Joseph Delhaize a decis să renunţe la cariera de profesor şi să intre într-o lume nouă: antreprenoriatul. Rezultatul? Unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din lume, care îi poartă numele.

    Născut în familia unor comercianţi de vin şi cărbune, putem spune că spiritul de afaceri al lui Jean Joseph Delhaize a fost moştenit din familie. Cu toate acestea, după absolvirea studiilor de ştiinţele comerţului, nu calea antreprenoriatului a fost prima aleasă, el preferând iniţial o carieră pedagogică.

    După câţiva ani de predat contabilitate la Royal Athenaeum of Brussels, în 1867 a decis, împreună cu fratele său, Auguste, de profesie veterinar, să deschidă propriul business, punând astfel bazele Delhaize frères et Cie, în Charleroi. Pentru a-şi minimiza costurile, cei doi au ales să elimine intermediarii şi să centralizeze singuri comenzile, punând bazele unei întregi reţele de distribuţie care să le deservească filialele.

    În 1871 antreprenorii au mutat headquarterul la Bruxelles, cooptându-i şi pe ceilalţi doi fraţi, Édouard şi Adolphe, precum şi pe cumnatul lor. Treptat, şi alţi membri ai familiei au renunţat la profesiile pe care le aveau pentru a se alătura afacerilor lui Jean Joseph, aşa că, în 1874, businessul devenise o afacere de familie cu zece unităţi, iar un an mai târziu se dublase, atingând, în 1880, borna 100.

    În 1883 compania şi-a mutat din nou sediul central, de data aceasta în Molenbeek, unde avea mai multe depozite de mari dimensiuni, amplasate strategic în proximitatea unei intersecţii de căi ferate, facilitând astfel transportul mărfurilor.

    Jean Joseph Delhaize, care nu s-a căsătorit niciodată, a murit în 1898, an în care lanţul Delhaize atinsese un număr de 400 de unităţi. La doi ani de la moartea fondatorului, retailerul, care începuse să producă bunuri sub branduri proprii, ajungea la un număr de 17 fabrici.

    O bornă importantă în istoria businessului a fost atinsă în 2016, când a avut loc fuziunea dintre compania olandeză Ahold, fondată în 1887, şi Delhaize, formând un grup unitar.

    În prezent, lanţul de retail înregistrează, la nivel internaţional, un număr săptămânal de 60 de milioane de clienţi şi funcţionează cu peste 7.600 de magazine fizice. În România, businessul a intrat în anul 2000, când a achiziţionat un pachet majoritar din acţiunile retailerului Mega Image, majorându-şi ulterior participaţia de la 51 la 70%, pentru ca în 2004 să înglobeze integral reţeaua.

    Carte de vizită

    Jean Joseph Delhaize, cofondator, Delhaize

    1. S-a născut pe 3 iunie 1829 în Ransart, Belgia;

    2. A studiat ştiinţele comerţului;

    3. Şi-a început cariera ca profesor de contabilitate;

    4. În 1867 a devenit antreprenor, odată cu lansarea lanţului de retail Delhaize;

    5. A murit pe 13 august 1898.

  • Cine este suceveanul care a creat un lanţ românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s. El a ajuns la 8 unităţi şi venituri de 5 milioane euro în acest an

    ​​Fryday, lanţul românesc de fast-food fondat de suceveanul Lucian Florea, va ajunge până la finalul lunii noiembrie la opt restaurante la doar patru ani de la deschiderea businessului. Antreprenorul aşteaptă afaceri de 5 milioane euro, dublu faţă de anul trecut.

    „Avem o desfăşurare de forţe. În următoarele 90 de zile vom deschide trei restaurante, iar investiţia se ridică la peste 1,2 milioane euro. Vrem să fim primul business românesc care se luptă cu mai marii industriei”, spune pentru ZF Lucian Florea.

    Cele trei restaurante vor fi deschise în perioada 23 august – 23 noiembrie în Alba Iulia, Craiova şi Oradea.

    Lanţul de restaurante are cinci localuri până acum situate în mall-urile din Bucureşti, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Arad. Antreprenorul urmează să mai deschidă şi restaurante stradale, cu drive thru, în Vaslui şi Ploieşti în următoarea perioadă.

    Pentru anul viitor, antreprenorul îşi doreşte deschiderea a încă şase restaurante şi o creştere de 50% a cifrei de afaceri. Planurile start-up-ului însă nu se opresc aici, iar antreprenorul îşi doreşte să ducă Fryday şi în afara graniţelor.

    „Estimez eu că peste 3-4 ani, când o să atingem o scalare destul de accelerată şi o să fim prezenţi cam în toate punctele importante ale ţării, vom ieşi şi în afara graniţelor. Am avut discuţii pentru Cehia, Polonia şi Geramnia, avem câteva oraşe care ne interesează, anume Varşovia, Praga, Berlin şi Munchen”, mai spune el.

    Investiţia într-un astfel de restaurant este între 340.000 euro şi 400.000 euro. Antreprenorul spune că pentru a putea concura cu jucătorii internaţionali de pe această piaţă e nevoie de investiţii în echipamente de ultimă generaţie, dar şi de o standardizare.

    Lucian Florea mai deţine şi afacerea Autoalbina, prezentă în zona de nord a ţării, care se ocupă cu comercializarea pieselor auto. Din acest busines, deschis în 2012, a finanţat afacerea cu restaurante Fryday, apelând şi la credite bancare. Pe viitor, pentru o extindere în afara ţării, antreprenorul ia în calcul şi finanţări prin fonduri de investiţii.

     

  • Afacerea acestui cuplu a fost ultima companie din judeţul Bacău înregistrată oficial la Registrul Comerţului înaintea instalării lockdownului din 2020. Totuşi, pandemia nu le-a adus ghinion

    Afacerea Ralucăi şi a lui Vlad Bîrgăoanu a fost ultima companie din judeţul Bacău înregistrată oficial la Registrul Comerţului înaintea instalării lockdownului din 2020. Primele gânduri pentru a fonda un atelier de produse cosmetice datau încă din 2015, însă au devenit realitate abia cinci ani mai târziu.

    Am pornit la drum cu o doză bună de anxietate, pe care ne bucurăm că am avut curajul să o depăşim, pornind o afacere artizanală în vremuri în care, din nefericire, mii de businessuri şi-au închis porţile”, povesteşte Raluca Bîrgăoanu. Împreună cu partenerul ei, Vlad, a pus la bătaie o investiţie de doar 500 de euro pentru început, în 2015, când a cumpărat primele ingrediente şi ustensile necesare în formularea primelor produse. Erau banii câştigaţi de ea printr-un proiect de freelancing. „Am avut atunci «proof of concept», după care am făcut un shift către perfecţionarea pe plan profesional. În 2020, investiţia, să zicem iniţială, s-a ridicat la câteva mii de euro, nefiind nevoie de o finanţare amplă, care să ne aducă dureri de cap şi nopţi nedormite.” Ommia a început practic cu o preocupare pentru îngrijirea pielii femeilor, însă în decurs de un an, datorită nevoii pe care cei doi tineri au văzut-o pe piaţă, direcţia a migrat către produse din categoria Mothercare, către produsele destinate îngrijirii mamei şi a copilului. Astfel, printre produse şi-au făcut loc untul de corp Mother & Child, un unt artizanal dedicat în exclusivitate viitoarelor mămici şi copiilor. „Cererea şi interesul clienţilor noştri au fost atât de mari, încât ne-am dat seama că trebuie să mergem mai departe pe această nişă şi să dezvoltăm mai multe produse din această zonă. De aceea, clienţii noştri sunt preponderent femei, de la viitoare mămici până la bunici, dar nu numai. Suntem plăcut surprinşi să avem din ce în ce mai multe comenzi plasate de domni, comandând produsele Ommia testate dermatologic pentru piele sensibilă, organice şi hipoalergenice pentru doamnele lor şi pentru ei înşişi.” Ommia, care a devenit o afacere de familie, este punctul culminant al unei experienţe de zece ani în project management şi marketing a Ralucăi şi al bagajului de cunoştinţe în Facebook şi Google ads al lui Vlad, care are o experienţă tot de circa un deceniu în paid marketing. „Producem in-house, în atelierul propriu din Oneşti, sediul fiind în Popeşti-Leordeni. Vindem preponderent online, pe site-ul nostru, dar şi pe site-uri partenere. Conform dorinţei comunităţii, avem parteneriate cu locaţii fizice din Bucureşti şi din ţară.” În spatele Ommia stă o echipă formată din cinci oameni, cărora li se alătură câţiva colaboratori pentru unele nevoi punctuale ale brandului. Anul 2022 a fost dedicat creşterii vizibilităţii online, spune Raluca, dar şi offline, aşa că produsele au ajuns, printre altele, la festivalul Untold. Principalul proiect al anului trecut însă a fost deschiderea unui magazin online. Cu toate aceste realizări, anul 2022 a adus o cifră de afaceri de 280.000 de lei. Produsele vin ambalate în recipiente de sticlă, coletate minimalist, în recipiente din carton, iar preţurile variază între 117 şi 144 de lei pentru unturile de corp de pildă, cu posibilitatea de a achiziţiona şi pachete promoţionale. „În 2023 am pregătit, la cererea comunităţii, lansarea unui produs nou, Ommia Travel Kit, pentru ca produsele noastre în trend, cele mai cerute şi cumpărate, să poată fi luate, în variantă compactă, în orice vacanţă. Începând cu luna septembrie, vom implementa opţiunea de plasare a comenzilor din întreaga Europă, dar avem şi o lansare ce ne ţine cu sufletele la gură, Ommia UK.” Prin aceasta, brandul creat în Popeşti-Leordeni va reuşi să ajungă şi la comunitatea din diaspora, dar şi la clienţii internaţionali. Tot acest drum până aici nu a fost lipsit de provocări, însă Raluca şi Vlad Bîrgăoanu sunt conştienţi că aşa se întâmplă în orice business. „Chiar şi Ommia în sine are o poveste de viaţă, când am simţit pe propria piele că este nevoie de un astfel de produs în România. Am avut încredere şi cu paşi mici am pornit. Nu este uşor, nu a fost, însă atunci când realizezi că dincolo de cifre, ajungi să investeşti timp, răbdare, muncă şi multă pasiune în ceva în care crezi, nu ai cum să dai greş. Greutăţi cu siguranţă vor apărea în continuare.” Una din acestea este să ţină pasul cu schimbările legislative constante, o corvoadă pentru IMM-uri, însă gândul că un nou produs Ommia ajunge în casa unei mame le dă energie să meargă mereu mai departe.    ■

    Produsele vin ambalate în recipiente de sticlă, coletate minimalist, în recipiente din carton, iar preţurile variază între 117 şi 144 de lei pentru unturile de corp de pildă, cu posibilitatea de a achiziţiona şi pachete promoţionale.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    La Căpriţe – loc de evenimente (Bragadiru)

    Fondatoare: Laura Enache

    Investiţii: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 150.000 de lei (30.000 de euro)

    Prezenţă: Bragadiru, judeţul Ilfov

    MM Sustainable Development – firmă de construcţii (Bucureşti)

    Fondatori: Marius Onu şi Marius Căciularu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2 mil. euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Atelierul de eroi – cărţi personalizate pentru copii (Braşov)

    Fondator: Ioan Şerbu

    Investiţii: 30.000 de lei (6.000 de euro)

    Cifră de afaceri în 2022: 223.000 lei (44.600 de euro)

    Prezenţă: online, naţională

    Nioden.ro – magazin online de jucării (Bucureşti)

    Fondatoare: Denisa Nuţu

    Prezenţă: online

    Femi.Eko – produse de igienă intimă pentru femei (Danemarca)

    Fondatoare: Narcisa Christiansen

    Investiţii: 200.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 130.000 de euro

    Prezenţă: România, Danemarca, Germania şi Suedia

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Hobby de CEO. Sebastian Călugăr, CEO al CIS Gaz: „Sailingul îţi oferă un sentiment de libertate imposibil de egalat şi este şi un foarte bun exerciţiu de leadership şi de muncă în echipă”

    Sebastian Călugăr este CEO şi proprietar al CIS Gaz, o afacere de familie fondată în 1990. Compania cu capital 100% privat este azi unul dintre cei mai importanţi jucători din industria de petrol şi gaze naturale din România, specializaţi în execuţia instalaţiilor tehnologice de suprafaţă, a conductelor de colectare a gazelor naturale, a conductelor de transport gaze naturale şi a staţiilor de comprimare aferente acestora, precum şi în execuţia racordurilor şi a staţiilor de reglare-măsurare a gazelor naturale.

    Anul acesta, compania a anunţat că a finalizat lucrările de înlocuire a conductelor de transport de ţiţei care traversează Dunărea, deţinute de Conpet. Proiectul a fost realizat de Asocierea CIS Gaz în calitate de lider al asocierii, şi compania specializată în foraj orizontal dirijat, Horizontal Drilling International SAS. Lucrările au fost finalizate cu 4 luni înainte de termen şi au inclus şi conductele care traversează Dunărea şi braţul Borcea, prin foraj orizontal dirijat etapizat. „Într-un context global marcat de instabilitatea existentă pe piaţa energiei, cât şi schimbările climatice, realizarea acestui proiect va contribui la siguranţa aprovizionării cu energie a României, în condiţiile reducerii riscurilor de poluare. Ne bucurăm că am reuşit să finalizăm cu succes un proiect de anvergură folosind cele mai moderne tehnologii disponibile la nivel global”, declara Sebastian Călugăr, CEO CIS Gaz.

    De-a lungul întregii sale activităţi, CIS Gaz a implementat proiecte strategice atât la nivel local, dar şi în afara ţării, având activităţi la nivel internaţional şi parteneriate exclusive pentru produse şi servicii de ultimă generaţie. Începând din 2022, CIS Gaz este şi membru IPLOCA (The International Pipe Line and Offshore Contractors Association), cea mai mare asociaţie din industria construcţiilor de conducte onshore şi offshore la nivel mondial. CIS Gaz a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 350 de milioane de lei, faţă de 413 milioane de lei în 2021. Anul trecut compania avea 106 angajaţi, faţă de 146 în 2021.

    Ce hobby aveţi şi cât timp îi dedicaţi? Când şi cum a început interesul pentru această zonă?

    Sunt pasionat, la nivel de agrement, pe lângă vehiculele pe patru roţi şi de sailing. Pasiunea pentru sailing am descoperit-o prin 2015, iar în 2021 mi-am luat şi permisul.

    Ce corespondenţe există între acest hobby / sport şi afaceri?

    Sailingul îţi oferă un sentiment de libertate imposibil de egalat şi este şi un foarte bun exerciţiu de leadership şi de muncă în echipă. În sailing, la fel ca în business, este important să oferi siguranţă, să comunici bine şi, mai ales, să fii un bun coleg.

    Este practicarea unui hobby benefică pentru relaţiile de afaceri / pentru afacere?

    Cred că hobbyurile ajută la menţinerea unui echilibru între viaţa profesională şi cea personală. Apoi, oferă posibilitatea de a interacţiona cu persoane cu interese şi pasiuni similare cu ale tale şi, uneori, te pot ajuta inclusiv la formarea unei reţele de contacte de business importante. Este un moment când oamenii sunt relaxaţi, desfăşoară activităţi care le fac plăcere şi sunt mult mai deschişi şi prietenoşi. De aceea, multe afaceri importante se încheie pe terenul de golf sau de tenis, de exemplu.

    Ce beneficii are hobbyul pentru dvs.?

    Pentru mine, hobbyurile, fie că vorbim de sailing, de maşini, călătorii sau chiar de gătit sunt o oportunitate de a oferi creierului o pauză şi de a explora noi orizonturi. Hobbyurile, în general, cred că au capacitatea de a trezi emoţii şi de a crea stări, pentru că un hobby presupune pasiune.

    Există reguli aplicabile în hobby şi în afaceri? Dacă da, care?

    Cred că „pasiunea” este regula de aur. Un hobby este prin definiţie o pasiune. Iar în business, pasiunea poate face diferenţa între eşec şi succes. Pentru că doar atunci când facem ceva cu pasiune vom reuşi să ne dezvoltăm şi să ne atingem obiectivele.

    Care sunt regulile obligatorii în sport / hobby şi afaceri?

    Fairplayul.

    Ce tip de sport / hobby nu aţi practica niciodată? De ce?

    Nu m-am gândit până acum dar probabil sporturile extreme, chiar dacă am o admiraţie considerabilă pentru cei care reuşesc să facă asta. Dar, în general, sunt fan al oricărui tip de sport, mai ales al celor de echipă.  

     

     

    PREFERINŢE:

    CUVÂNT: perseverenţă

    CARTE: Sapiens, Yuval Noah Harari

    PERSONALITATE: Steve Jobs

    SPORTiV: Michael Jordan

    TIPUL DE VACANŢĂ: pe barcă

    DESTINAŢIA DE VACANŢĂ: Grecia

  • Radu Dumitrescu, Deloitte: România continuă să ofere investitorilor din regiune oportunităţi de preluare a unor businessuri locale pe care apoi le pot sprijini să crească

    Piaţa locală de private equity a evoluat într-un ritm susţinut în prima jumătate a acestui an şi a înregistrat mai multe tranzacţii notabile, printre care preluarea Netopia Group de către Innova Capital sau investiţia Value4Capital în Clarfon, spune Radu Dumitrescu, Partener Coordonator Consultanţă Financiară, Deloitte România.

    El apreciază că piaţa locală continuă să ofere investitorilor experimentaţi din regiune oportunităţi de preluare a unor businessuri locale pe care apoi le pot sprijini să crească, fie din punct de vedere geografic, fie prin dezvoltarea unor capabilităţi digitale ori prin definirea unui cadru care înglobează criterii de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG).

    Conform celui mai recent studiu Deloitte Central Europe Private Equity Confidence Survey, încrederea în evoluţia economiei începe să-şi revină după cele 12 luni de scădere care au urmat declanşării conflictului din Ucraina.

    Astfel, ponderea respondenţilor care anticipează o îmbunătăţire a climatului economic a crescut la 15%, de la doar 3% în decembrie 2022, şi, în acelaşi timp, proporţia celor care anticipează o deteriorare s-a redus la jumătate, de la 79% la sfârşitul anului 2022, la 43%.

    Cu toate că, vara trecută, nivelul încrederii a scăzut la fel de dramatic ca imediat după criză financiară globală, revenirea este mai lentă, cel mai probabil din cauza inflaţiei persistente şi a atitudinii moderate care vine odată cu experienţa, evidenţiază studiul.

    Această încredere alimentează optimismul firmelor de capital privat din Europa Centrală cu privire la activitatea de profil, peste un sfert (26%) dintre acestea anticipând că tranzacţiile vor creşte, mai mult decât dublu faţă de decembrie 2022. De asemenea, un aspect încurajator este că numărul celor care se aşteaptă la o scădere s-a redus la jumătate, de la peste două treimi la sfârşitul anului 2022 (69%), la o treime (34%).

    Participanţii la studiu sunt, de asemenea, încrezători că 2023 va fi un an bun pentru investiţii (77% dintre respondenţi), iar proporţia celor care se aşteaptă să se concentreze pe noi investiţii a crescut la 43% (faţă de 40% în decembrie 2022).

    Un alt semn al revenirii încrederii evidenţiat de studiu este reducerea proporţiei celor care se aşteaptă să se concentreze pe gestionarea portofoliului actual, care reprezintă de obicei o atitudine defensivă, specifică perioadelor dificile.

    În ceea ce priveşte vânzările, studiul arată un interes redus din partea firmelor de capital privat (15%), în timp ce apetitul pentru cumpărare rămâne mare (51%).

    Şi accesul la finanţare pare să se stabilizeze, 51% dintre firmele de private equity din Europa Centrală anticipând că acesta va rămâne la fel sau se va îmbunătăţi.

    “În contextul în care ratele dobânzilor afectează accesibilitatea creditelor bancare, finanţarea non-bancară devine mai răspândită în Europa Centrală. O intensificare a activităţii de profil va fi probabil susţinută în proporţie tot mai mare de fondurile de credit, o sursă de finanţare populară în SUA şi în Europa de Vest, în condiţiile în care 45% dintre respondenţi caută mai des creditori non-bancari pentru finanţarea achiziţiilor”, notează studiul.

    De asemenea, potrivit acestuia, 15% declară că acum au nevoie de mai mulţi creditori decât în trecut pentru a finanţa o tranzacţie, ceea ce poate indica faptul că apetitul creditorilor pentru tranzacţii de valoare mai mare este în scădere.

    O altă evoluţie notabilă în regiune este că împrumuturile tind să fie contractate mai mult în euro, chiar şi atunci când compania care urmează să fie preluată este situată într-o ţară cu altă monedă.

    Dimensiunile tranzacţiilor par să se stabilizeze, peste două treimi (66%) dintre firmele de capital privat anticipând că acestea vor rămâne la fel. Potrivit studiului, piaţa de private equity din Europa Centrală este în mod tradiţional de dimensiune medie, înregistrând numeroase tranzacţii mici şi doar ocazional tranzacţii mari, care de obicei atrag firme globale de private equity sau mai mulţi investitori cu abilităţi şi reţele complementare, mai ales în cazul tranzacţiilor transfrontaliere.

     

     


     

     

  • Profil de investitor. Eşti ceea ce investeşti

    Pasionată de viitor, colecţionează portofolii de investiţii aşa cum alţii colecţionează antichităţi şi spune că investeşte în ecosistemul românesc al dreptului la fericire. A debutat pe bursă în timpul uneia dintre cele mai grele crize din istorie, în 2008, dar s-a călit şi azi afirmă că nu există profesor mai bun decât o criză. Este Andreea Cionca Anghelof, unul dintre cofondatorii consorţiului de business Impetum Group, care după drumul investiţiilor la bursă a apucat-o şi pe cel al industriei de private equity.

     

     

    „Capitalul pe care-l strângi are nevoie să fie reîntors în economie, pentru ca roata să se învârtă. Cu toţii activăm în economia aceasta, de aici facem profit, tot aici ar trebui să avem încredere cu toţii să investim. Altfel, ar fi ca şi când ai sta la tine în casă, cu familia, dar ai investi în gospodăria vecinului tău. Cred că eşti ceea ce investeşti”, mi-a spus Andreea Cionca Anghelof, 44 de ani, într-o discuţie despre activitatea ei investiţională.

    Cu peste 15 ani de experienţă în insolvenţă şi antreprenoriat, Andreea este cofondatoare a Impetum Group – consorţiu de business cu 150 de milioane de euro active sub administrare şi care a creat soluţiile de investiţii Roca Investments (private equity), Roca X (venture capital), Agista (growth equity), Impetum Investments (investiţii diversificate), dar şi CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România, ea activând în trecut ca practician în insolvenţă.

    Din ianuarie 2020 încoace, Andreea este managing director al Impetum Group. A absolvit în 2003 Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara şi în 2010 cursuri MBA ale The Open University Business School – Business, Management, Marketing and Related Support Services. Pe bursă, investeşte din 2008, cu câteva luni înainte de declanşarea crizei economice globale, dar a făcut tranzacţii in and out, adică pe termen mai scurt.

    „Acum investesc în industrii în care cred, pe termen lung, nu speculativ. Investesc în industrii pe care le consider strategice şi, în general, prin fonduri de investiţii pentru că mizez pe expertiza profesioniştilor care cunosc industriile şi ştiu să marcheze profitul încă de la momentul tranzacţionării. Am şi investiţii pe bursă, aşa am debutat”, spune ea.

    Primii bani investiţi la Bursa de Valori Bucureşti au fost în jur de 10.000 de euro, plasaţi în câteva companii. Erau onorariile de succes pe care le primea ca bonus. Lucra deja de patru ani în domeniul insolvenţei şi vedea lipsa de capital acută cu care se confruntau unele companii româneşti, deşi exista lichiditate în piaţă.

    „De aceea, alături de colegii mei, am hotărât să investesc, pe bursă, în companii româneşti. A fost modul meu de a întoarce în piaţă capitalul câştigat şi de a contribui, chiar cu puţin, la creşterea IMM-urilor locale”, adaugă ea.

    Cum momentul debutului la bursă a coincis cu una dintre cele mai grele crize financiare din istorie, am întrebat-o cum s-a resimţit în portofoliul ei şi dacă a avut dubii cu privire la propria activitate investiţională.

    „N-am apucat să mă gândesc dacă e momentul să părăsesc bursa sau să-mi pun alte întrebări existenţiale pentru că, la câteva luni după prima investiţie a venit criza. Odată cu ea totul a început să se prăbuşească. Faptul că mi-am făcut debutul investiţional în criză este şi un avantaj. Nu cred că există un profesor mai bun pentru un investitor decât o criză”, consideră ea.

    Tot din criza din 2008 a învăţat că nu doar indicatorii financiari sunt un reper într-un business şi că nu poţi lua decizii exclusiv uitându-te la cifre, mai ales într-un context în care totul pare că se prăbuşeşte.

    Andreea Cionca Anghelof

    PROFESIE: jurist

    OCUPAŢIE: managing director, investitor

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    „Am pariat atunci pe povestea brandului şi pe oameni. Am crezut în ele şi n-am greşit. Şi astăzi aceste două repere sunt parte din filosofia mea de a investi – potenţialul unui brand şi potenţialul unei echipe.”

    În 2008 părea că toată investiţia făcută s-a evaporat. Nu investise foarte mult, în termeni absoluţi, însă era tot ce avea lichid la acel moment. Nimic nu se mai tranzacţiona şi toate companiile în care investise erau afectate. Profesa însă într-o industrie, insolvenţa, unde criza reprezenta modul obişnuit de operare.

    „Alături de partenerii cu care am investit atunci am pariat pe singura companie care dădea ceva semne că s-ar putea redresa, Cemacon, din domeniul materialelor de construcţie. Ne-am focusat toate cunoştinţele de management de criză şi am transformat-o din temelii. Ne-am recuperat investiţia, după 10 ani. În acest timp am rămas alături, skin in the game, cum spune Taleb. Apoi am făcut exit şi am marcat profitul. Nu doar ne-am recuperat investiţia cu profit, ci am şi participat la transformarea radicală a unei companii româneşti, ducând-o din pragul insolvenţei în top trei lideri de piaţă”, povesteşte Andreea Cionca Anghelof.

    Să investeşti pe bursă este destul de facil, consideră ea. Să ştii să investeşti în companii cu potenţial implică însă o doză de cunoaştere a pieţei. Presupune să ştii să faci o analiză a potenţialului, dar şi să ai încredere în echipa de management. Iar Andreea este un om pasionat de maximizarea valorii, „din proiecte, din oameni, din companii”.

    Ea spune că pieţei de capital locale îi lipsesc ingredientele care pot face posibilă scalarea, adică mai multe companii de succes şi mai mulţi investitori. Doar că ambele categorii se aşteaptă una pe alta.

    Statul român ar trebui sa dea un exemplu de încredere şi de transparenţă, listând la bursă companiile sale profitabile, cum ar fi Hidroelectrica. Şi tot astfel, marile companii private ar trebui să-şi dorească să fie listate la bursă”, adaugă investitoarea.

    Principala problemă este, în fond, legată de lipsa încrederii. Andreea se aşteaptă ca piaţa IPO-urilor să înregistreze o revenire pe fondul unei cereri crescute din partea investitorilor, dar asta va depinde de modul în care este gestionată inflaţia. Şi reglementările excesive sau schimbările în politica guvernamentală pot impacta negativ piaţa fiindcă pot crea incertitudine.

    „Bursele de valori reprezintă până la urmă un test în materie de rentabilitate, transparenţă, succes şi încredere, iar listarea la bursă reprezintă simbolul succesului pentru antreprenori şi pentru afacerea construită de ei”, afirmă investitoarea.

    Un alt aspect fundamental care poate şi trebuie să fie îmbunătăţit cu celeritate este educaţia financiară, în opinia ei. O mai bună educaţie financiară poate fi cheia de deblocare a pieţei locale de capital. Astfel, vom depăşi momentul de îngheţ despre care vorbeam mai devreme şi nu vom mai aştepta unii după ceilalţi.

    „În plus, prin educaţie financiară vom vedea investiţii mai diversificate. Cred că e momentul să depăşim credinţa că doar investiţiile în proprietăţi imobiliare aduc randamente. Este un mod conservator, atavic de a privi lucrurile, care nu va pune România pe harta economiilor puternice ale Europei”, susţine Andreea.

    Şi ca să încheiem capitolul „îmbunătăţiri”, o oportunitate de creştere a bursei ar putea veni din partea unui segment subreprezentat: femeile-investitor. Conform sondajului eToro Retail Investor Beat din 2023, în România doar 33% din investitori sunt femei, în comparaţie cu 51% în SUA sau cu, un exemplu mai apropiat, 42% în Polonia.

    „Cifrele ne arată că bursa încă este un teritoriu al bărbaţilor. Comparativ cu alte ţări, femeile-investitor din România au o prezenţă mai degrabă discretă. Acest lucru reflectă o realitate pe care o putem schimba prin mai multă comunicare şi prin mai multă investiţie în educaţie. Piaţa de capital românească are nevoie de mai multe femei investitor”, spune investitoarea.

    Până acum, Andreea a participat la plasamentul privat anterior listării holdingului de materiale de construcţii Roca Industry, care reprezintă o investiţie strategică, pe termen lung. În general, mizează pe creşterea valorii în timp şi pe maximizarea acţiunii, mai degrabă decât pe dividendele imediate, dar cea mai mare parte a investiţiilor este în fonduri.

    „Atunci când nu investesc printr-un fond de investiţii, cum e preponderent în portofoliul meu, înainte să iau decizia de a investi într-o companie mă uit în primul rând la potenţialul ideii sau al produsului, la poziţionarea sa în piaţă şi la dimensiunea pieţei în care joacă, la reputaţia echipei de management şi abia apoi la cifre şi la istoric. Pariez întotdeauna pe potenţial, iar trecutul e doar un reper, nu un factor decizional”, completează ea.

     

    Investiţii în dreptul la fericire

     În ultimii cinci ani, activitatea de investiţii a devenit un full-time job pentru Andreea. Alături de partenerii Andrei Cionca, Rudi Vizental şi Vasile Godîncă, este cofondatoare şi managing director al Impetum Group. Ariile ei predilecte sunt managementul crizei, transformarea afacerii şi brand & cultură organizaţională.

    „Îmi pun împreună cu partenerii şi colegii mei toată experienţa şi expertiza, laolaltă cu tot capitalul, pentru a maximiza valoarea din companiile româneşti în care investim şi a le transforma în campioni regionali. Activitatea de investiţii a devenit activitatea mea de zi cu zi”, susţine investitoarea.

    Portofoliul său este unul diversificat, cu plasamente în fondurile de investiţii alternative de buy out, growth şi VC, iniţiate de grupul Impetum, iar ca industrii mizează pe IT&C, real estate, industrie şi agricultură. A încheiat anul 2022 cu o rată internă de rentabilitate (IRR) de 20% pentru portofoliul personal.

    „Bursele de valori reprezintă până la urmă un test în materie de rentabilitate, transparenŢă, succes şi încredere, iar listarea la bursă reprezintă simbolul succesului pentru antreprenori şi pentru afacerea construită de ei.” Andreea Cionca Anghelof

    „Cea mai mare valoare a adus-o până acum investiţia în ROCA Investments, cel mai dinamic fond de private equity din România, care a realizat în cinci ani 20 de tranzacţii şi a finalizat două exituri de succes, reuşind să aducă investitorilor un randament anualizat de 39%”, explică ea.

    Anul 2023 este unul de „crisis as usual”, glumeşte investitoarea. Deja crizele de toate felurile sunt parte din cotidianul nostru de tip VUCA – abreviere militară a cuvintelor volatility (volatilitate), uncertainty (incertitudine), complexity (complexitate) şi ambiguity (ambiguitate) – aspecte care fac dificil de analizat, răspuns sau planificat o situaţie sau o condiţie. Crizele nu mai sunt excepţiile pe care doar le aşteptăm să treacă, consideră ea.

    „Trebuie să învăţăm să performăm în acest mediu fluid, în orice formă ar lua-o. Vor câştiga cei care se vor adapta din mers, cei care vor şti să repare avionul din zbor, cum spunem noi. Anul 2023 este despre adaptare şi performanţă în orice context. Despre aceasta va fi, de altfel, viitorul într-un registru de succes, mai puţin despre doctoratele în obstacole şi în imposibil, mai mult despre explorarea de oportunităţi şi despre replierea în mod agil.”

    Cea mai valoroasă lecţie pe care Andreea şi partenerii săi au învăţat-o din crize este că acestea se gestionează împreună, în comunitate. Moda antreprenorului solitar a trecut. În acest sens, în pandemie au mobilizat comunitatea de business şi au creat Confidex, un studiu de piaţă care să ajute managerii şi antreprenorii să se orienteze atât în timpuri de stabilitate, cât şi pe timp de criză.

    Confidex măsoară încrederea managerilor români în economia actuală. În cele şapte etape ale cercetării de până acum au răspuns peste 3.000 de manageri din România, iar companiile respondente însumează peste 150.000 de angajaţi. Ce au aflat? Că optimismul managerilor ar putea indica o schimbare de trend în economie.

    „Ne-am gândit la acest instrument pentru comunitatea de business, un fel de brainstorming naţional, tocmai pentru a ajuta managerii să se conecteze unii la percepţiile fiecăruia. Criza de sănătate, conflictul din Ucraina, crizele din energie şi de materii prime şi inflaţia pare ca au dus la un grad mai mare de rezilienţă în rândul companiilor, astfel că managerii români se simt tot mai încrezători în economie. În pofida incertitudinilor care planează în continuare asupra economiei, nivelul de optimism al managerilor este la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani”, spune cofondatoarea Impetum Group.

    Andreea Cionca Anghelof se consideră un om pasionat de viitor. Aşa cum alţii colecţionează antichităţi, ea colecţionează portofolii de investiţii. Dacă motivul pentru care a intrat pe bursă a fost creşterea IMM-urilor locale prin intermediul capitalului investit, acelaşi pariu îl face şi azi, dar la alt nivel.

    „Prin creşterea IMM-urilor, economia românească se poate consolida, de la bază, într-un mod sustenabil. Investesc cu un scop limpede: maximizarea valorii din companiile româneşti. Dacă investim în economia românească, investim în ecosistemul românesc al dreptului la fericire”, este credinţa Andreei.

    Din punctul ei de vedere, a investi înseamnă, în esenţă, a da undă verde pentru maximizarea unui potenţial. Aşa cum în Constituţia americană este trecut dreptul la fericire, i-ar plăcea ca în „constituţia” fiecărei companii româneşti să fie trecut dreptul de a-şi atinge potenţialul maxim. Cum putem ajuta acest lucru să se întâmple?

    „Prin investiţii. Când ai cu ce. Imediat când ai cu ce. Un investitor aflat la început ar trebui să se ancoreze în nişte repere profesioniste prin care să identifice rapid oportunităţile cu potenţial. De altfel, unul din motivele pentru care ne-am propus să lansăm fondul de growth Agista a fost şi ideea ca acesta să fie un investitor-ancoră pe bursa românească şi un participant activ la creşterea pieţei de capital. Unui investitor începător i-aş recomanda deci să se educe financiar şi… să fie cu ochii pe Agista”, conchide Andreea Cionca Anghelof.  

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    1. Rata internă de rentabilitate (IRR – internal rate of return în engleză) este un indicator utilizat pentru a estima rata de creştere pe care se aşteaptă să o genereze o investiţie. Cu alte cuvinte, este rata de actualizare la care valoarea netă prezentă (valoarea actualizată) a unui flux de venituri sau de cheltuieli (viitoare) este egală cu zero. Cu cât rata IRR este mai mare, cu atât mai bună este rentabilitatea investiţiei respective. Rata internă de rentabilitate poate fi utilizată pentru a clasifica mai multe tipuri de investiţii sau proiecte potenţiale şi este o formulă care ia în calcul mai multe variabile.

    2. Insolvenţa este acea stare a unei companii care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor către creditori, angajaţi sau perteneri de afaceri. Insolvenţa nu este echivalentă cu falimentul, reprezentând o ultimă încercare de salvare a unei societăţi, sub administrarea unor specialişti şi sub controlul instanţei de judecată. Deschiderea procedurii de insolvenţă poate fi solicitată de către debitor, creditor sau alte instituţii şi persoane care au competenţa prevăzută de lege ori printr-o cerere comună. Există două tipuri de procedură de insolvenţă, generală şi simplificată.

     

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de BUSINESS Magazin.

  • Guvernul Ciolacu reuşeşte ce nu a mai făcut nimeni: 138 de companii şi alte 5 organizaţii ale industriei de IT se coalizează cu ANIS – cea mai puternică organizaţie din businessul tech – pentru a cere împreună renunţarea la măsurile fiscale care vizează programatorii

    Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare

    Un număr record de companii şi organizaţii din industria locală de IT au făcut gestul neobişnuit de a se alia cu ANIS – puternica Asociaţie Patronală a Industriei de Software şi Servicii – pentru a ataca împreună modificările fiscale propuse peste noapte de ministrul finanţelor Marcel Boloş şi cabinetul Marcel Ciolacu.

    „ANIS, Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii, alături de alte 138 de companii şi 5 organizaţii semnatare (Asociaţia Business Service Leaders, Asociatia Cluj IT – Cluj IT Cluster, Asociaţia Sibiu IT, Transilvania IT Cluster, Asociaţia Centrelor de Inovare Digitală din România – RODIH), a adresat astăzi Guvernului României un Memoriu pentru a semnala impactul pe care îl pot avea modificările din codul fiscal vehiculate în presa naţională din ultimele zile, mai exact impozitarea veniturilor salariaţilor din industria de IT care depăşesc suma de 10.000 lei brut”, conform unui comunicat semnat de entităţile menţionate.
    Cumulat, „companiile şi asociaţiile semnatare au împreună peste 31.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată de peste 3,4 miliarde euro”, conform comunicatului.

    „S-au raliat în această acţiune solidară start-up-uri, companii mici, medii şi mari, locale şi internaţionale, companii de servicii, cât şi de produs, ceea ce reflectă opinia unanimă şi ne-echivocă a industriei în legătură cu impactul negativ al măsurilor vehiculate.

    Semnatarii atrag atenţia atât asupra timpului extrem de scurt pentru reajustarea cheltuielilor şi salarizării, cât şi asupra pragului care în esenţă anulează o politică industrială corectă în ultimii ani şi care va afecta mai mult de 80% din salariaţii industriei la nivel naţional”, conform mesajului comun.

    Semnatarii documentului solicită Guvernului să deruleze „consultări aprofundate” cu industria prin care să identifice modalităţi de a creşte veniturile guvernamentale fără să afecteze competitivitatea industriei.

    „Totodată, prin acest Memoriu, industria IT solicită Guvernului menţinerea facilităţilor, acţiune care va transmite un semnal clar, fără echivoc, a susţinerii industriei IT ca industrie de importanţă strategică. Facilităţile pentru industria de IT au încă un efect puternic şi generează creştere în continuare la PIB, prin creşterea bazei de impozitare.

    În ipoteza în care Guvernul va decide totuşi modificarea regimului fiscal aplicabil angajaţilor din industria de IT, semnatarii solicită ca această acţiune să fie implementată gradual. Codul Fiscal prevede un minimum de 6 luni pentru implementarea unor noi taxe care să permită companiilor să îşi ajusteze bugetele în baza cărora îşi desfăşoară activitatea. Termenele de implementare prea scurte vor pune în dificultate companiile din România care nu se pot adapta cu uşurinţă la astfel de viraje bruşte ale politicii fiscale. Raportul Băncii Mondiale privind sistemul fiscal din România menţionează foarte clar – ţinând cont şi de calendarul agreat în cadrul PNRR – că o eventuală reducere treptată a facilităţilor fiscale din economie să fie pusă în aplicare între 1 ianuarie 2025 şi 1 ianuarie 2028, dând timp companiilor să facă ajustările necesare”, conform documentului.

    Coalizarea organizaţiilor şi companiilor menţionate într-un demers comun reprezină în sine un eveniment pentru o industrie locală de IT divizată şi care în general evită să pună sub semnul întrebării sau să atace public decizii ale Guvernului – cu rare excepţii, şi atunci fără a exista, ca în acest caz, o „coaliţie” atât de puternică. În ultimii ani cel mai puternic protest al industriei de IT faţă de o decizie guvernamentală a fost cel împotriva proiectului cloudului guvernamental, dar atunci nu a existat un protest atât de larg iar radicalizarea discursului public ANIS nu ar fi fost susţinută de toţii membrii asociaţiei.

     

  • Oamenii de afaceri despre taxele guvernului Ciolacu: „Sufocă orice mic antreprenor! Ne lasă fără cuvinte şi fără putere! Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână!“

    ♦ Creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi sunt câteva dintre modificările fiscale care vor afecta puternic mediul de afaceri local.

    Oamenii de afaceri din real-estate, industria alimentară, agricultură sau IT reacţionează dur la măsurile pe care guvernul ar putea să le ia pentru a echilibra situaţia de la bugetul de stat. O serie de majorări de taxe şi de impozite, alături de un program de reduceri de cheltuieli ar urma să mai acopere din gaura de 37 mld. lei de la bugetul de stat (deficitul bugetar la şase luni), în ceea ce s-ar putea dovedi a fi cel mai amplu program de reorganizare fiscală din ultimul mai bine de un deceniu. Premierul Marcel Ciolacu a numit pachetul de peste 50 de măsuri „prima reformă reală a sistemului bugetar“.

    Totuşi, creşterea TVA la mai multe produse, impunerea de noi taxe şi impozite în piaţa imobiliară, eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoare precum IT, construcţii şi industrie alimentară, dar şi schimbarea regimului fiscal pentru microîntreprinderi – câteva dintre modificările fiscale care ar putea afecta mediul de business local – au nemulţumit profund oamenii de afaceri, atât antreprenori de nouă generaţie, cât şi unii cu ştate vechi.

    „Distrugem industria alimentară. Nu avem din ce să acoperim costurile după eliminarea acestor scutiri. Tot vrem preţuri mai mici, dar o să începem să cumpărăm alimentele din afara ţării. Nu avem cum să creştem afacerile în aceste condiţii“, spune Mitru Crişan, antreprenorul care controlează producătorul de lactate Teletext, care are în portofoliu brandul Diami. Businessul dezvoltat de antreprenor are aproape 200 de angajaţi. Industria alimentară şi agricultura, două sectoare-cheie ale economiei naţionale care generează anual afaceri de peste 12 mld. euro, se află încă o dată în zodia incertitudinii în contextul în care pe lista guvernului de modificări fiscale se află şi revenirea la plata contribuţiilor la sănătate (CASS) pentru angajaţii din aceste sectoare. „Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Industria alimentară este în primele trei sectoare cu cele mai mici salarii din industrie. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România“, adaugă Mitru Crişan.

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 de hectare în Ialomiţa şi Călăraşi, şi preşedintele Forumului Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România (APPR), adaugă că impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. „Micile afaceri, care vor avea impozite de până la trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.“

    Afirmaţiile sale sunt confirmate de Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, business care se ocupă cu producţia de miere de albine şi importul de cafea de specialitate.

    „Ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect. Aceste măsuri ne împing să căutăm soluţii care să fie şi în avantajul nostru, căutăm variante legale, oamenii se uită să îşi treacă activitatea pe mai multe firme, acolo o să se ajungă în cazul multor antreprenori. Probabil o să se separe businessurile în mai multe societăţi, să ne putem susţine mai departea activitatea şi angajaţii.“

    Chiar şi antreprenorii prea mici pentru a fi afectaţi de măsuri văd modificările fiscale ca pe o frână în dezvoltare. În cazul microîntreprinderilor, plafonul pentru impozit de 1% ar urma să scadă de la 500.000 de euro, cât era de la 1 ianuarie, la 60.000 de euro (300.000 de lei).

    „Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare“, afirmă Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice.

    În aceeaşi situaţie se află şi Murami, un mic producător de fructe de pădure.??Ramona Drăghici, proprietarul businessului, afirmă că speranţa e ca aceste măsuri să nu intre în vigoare.

    „Ne chinuim să acoperim cheltuielile, dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.“

    Totuşi, unii antreprenori nu sunt la fel de optimişti că reforma fiscală nu va intra în vigoare.

    „Ne-a chemat Premierul la consultări, dar ne-a zis: nu am de ales, trebuie să măresc taxele şi să renunţ la facilităţile CASS pentru agricultură şi industria alimentară“, spune Nicolae Sitaru. El adaugă însă că în sud-estul României este complicat ca fermierii să suporte aceste modificări.

    „Am avut costuri mari de producţie a cerealelor, avem secetă şi preţurile cerealelor sunt mici. Întrebarea mea este de ce de o pensie specială, de zeci de mii de lei, nu te poţi atinge, dar de un salariu de 3.000 de lei nu îţi e milă să te atingi? Pentru un om cu leafă de 3.000 de lei brut poţi să faci schimbări legislative, dar pentru unul cu o situaţie financiară deja bună, nu? Un partid socialist nu ar trebui să ajute oamenii cu venituri mici? Domnul Budăi ne-a asigurat că are grijă de noi, aşa o face? Din păcate, legislaţia e strâmbă. Acum are loc o hoţie cu acte.“

    Dacă noi avem bugetari mai mulţi decât Polonia, ţară care are o populaţie dublă, de ce pui povara în spatele cocoşatului (mediul privat – n. red.)?, continuă antreprenorul.

    „Dacă ne-ar fi zis: ţara e la anaghie, noi am făcut acest efort (ar fi redus din personal la modul serios, de exemplu), făceam şi noi un efort.“

    Ce se va întâmpla după aceste modificări? O parte din firme se vor muta în zona gri şi cea neagră, crede el.

    „Credeţi că acum TVA-ul nu e colectat de la firmele normale? Ba da. Eu dacă o zi am întârziat cu plata, am deja poprire pe cont. Totuşi, eu sunt în business de mulţi ani, sunt rezistent, dar consider că atunci când e vorba de austeritate, trebuie să fie pentru toţi. Acum, II-urile, IF-urile, PFA-urile, cele mai multe entităţi din agricultură organizate astfel, care sunt şi cele mai subţiri, se vor închide.“

    Tot despre trecerea businessului în zona gri vorbeşte şi Tinu Sebeşanu, CEO Impact Developer & Contractor. El e de părere că creşterea TVA-ului în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

    „Efectele se vor vedea în creşterea zonei ´griª a economiei. Oamenii vor fi în continuare condamnaţi să locuiască în unităţi care au depăşit de mult ciclul de viaţă şi rămânem cu cea mai mare aglomerare în locuinţe din Uniunea Europeană. Toate aceste modificări aplicate din scurt perturbă acut piaţa şi bugetele estimate, deci capacitatea esenţială de planificare, atât în cadrul operatorilor economici, cât şi în rândul populaţiei.“

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via, adaugă că în condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. „Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

    Impozitul de 1% pentru cei ce deţin proprietăţi cu valoare de peste 2,5 milioane de lei, pentru moment, nu va produce efecte foarte mari, dat fiind că se calculează în conformitate cu valoarea de impozitare, valoare mult mai mică decât valoarea de piaţă.“

    O altă măsură cu impact social însă este eliminarea scăderii din impozit pentru sponsorizări. Acest lucru va pune în dificultate persoanele cu dizabilităţi şi asociaţiile precum ´Home and Hope for Childrenª, ´Dăruieşte viaţăª şi altele.

    „Sunt multe măsuri pentru care trebuie studiat impactul pe termen scurt şi lung şi trebuie văzut dacă într-adevăr acestea vor aduce mai multe încasări la buget. Spre exemplu, cred că ar trebui bonificaţi acei proprietari care declară veniturile din chirii, în condiţiile în care ştim cu toţii că sunt foarte mulţi care nu o fac.“

    Din punct de vedere tehnic, implementarea acestor măsuri în luna august în toate sistemele de gestiune ale companiilor şi în administraţie va crea haos şi erori semnificative, crede Tinu Sebeşanu.

    „Se iau din nou decizii populiste, ´pe genunchiª, fără o planificare şi o consultare prealabilă cu mediul de afaceri, măsuri care nu fac decât să accentueze şi mai mult mediul fragil în care ne zbatem. În criză trebuie să stimulezi mediul de afaceri şi consumul. Economia reală nu mai poate susţine ineficienţa şi incompetenţa administraţiei.“

    La rândul său, Alex Skouras, fondator al dezvoltatorului imobiliar Alesonor, este de părere că, în general, orice modificare finală trebuie implementată după o perioadă semnificativă de timp şi numai pentru noi contracte de vânzări sau ante-contracte.

    „Mai mult decât atât, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase care doreşte să atragă investiţii este predictibilitatea, astfel încât orice măsură care are un efect imediat atât de puternic nu face nimic altceva decât să distrugă perspectivele strategice de investiţii şi să împiedice creşterea economică, având un efect devastator şi asupra veniturilor publice“, spune Skouras.

    Traian Dogar, administrator Banat Agri group, un grup de firme cu profil agricol din vestul ţării, activ în judeţele Timiş şi Caraş-Severin, confirmă că nu priveşte cu ochi buni propunerile autorităţilor de modificări fiscale.

    „Ne-am fi dorit să avem predictibilitate şi ne sperie că aceste modificări. Noi am făcut un buget la început de an, am stabilit cheltuielile şi am făcut anumite previziuni. Dacă avem de făcut modificări în companie într-un timp scurt, e foarte grav“, adaugă antreprenorul al cărui business are ca domenii de activitate producţia de cereale şi oleaginoase şi creşterea animalelor, cu circa 10.000 de hectare în exploatare şi circa 1.500 de bovine de lapte şi carne.

    „Vă dau un exemplu: avem în desfăşurare anumite investiţii, iar constructorul care ne prestează serviciile s-a trezit la fel ca noi că urmează nişte creşteri de taxe. Aşadar, costuri mărite le transferă către noi. Totodată, noi am mărit salariile angajaţilor acum un an, iar dacă nu o să mai avem scutirea CASS, fie micşorăm salariile, fie suportăm măririle din bugetul nostru, ceea ce e usturător.“

    Aceste schimbări au venit în cel mai prost moment posibil pentru agricultură.

    „Am avut inputuri scumpe pentru înfiinţarea culturilor, apoi anul acesta am avut parte de trei inundaţii în câmp, de o grindină care ne-a distrus culturile pe o suprafaţă de 600 de hectare, avem secetă, iar preţurile cerealelor sunt mici. Astfel, noile măsuri fiscale ne lasă fără cuvinte şi fără putere.“

    Efecte pozitive nu prea văd oamenii de afaceri ca urmare a acestui pachet de măsuri. Ei cred însă că vom vedea închideri de firme şi angajaţi concediaţi.

    „Va fi dificil să suportăm modificarea legislaţiei de la o zi la alta, propusă într-un document de peste 50 de pagini, pe care abia avem timp să-l parcurgem până trebuie să implementăm noile schimbări“, explică Traian Dogar.

    Companiile şi-au făcut strategia, bugetele şi planurile pe baza situaţiei de la începutul anului, astfel că orice schimbări dau peste cap întregul mediu de business.

    „Noi am făcut nişte modificări de strategie în cadrul businessului luând în calcul facilităţile fiscale din prezent şi ne trezim peste noapte că nu mai sunt valabile acestea. Probabil că vom fi nevoiţi să închidem anumite segmente din business, nici nu vreau să mă gândesc“, afirmă Cosmin Moldovan, directorul general companiei Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan-Carmangeria Sânnicoară din judeţul Cluj.

    Familia Moldovan a dezvoltat un business activ în zootehnie, producţie, dar şi retail, companiile având un total de aproape 450 de angajaţi.

    “Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.“

    Dacă se elimină această facilitate, şi Vasile Lucuţ, antreprenorul care deţine Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară, vorbeşte de închiderea unor secţii de producţie. Unicarm are un sistem integrat de producţie, astfel că în cele şase fabrici şi în agricultură are circa 1.200 de angajaţi, iar întreaga echipă a companiei, care include şi angajaţii din magazinile proprii, ajunge la circa 3.000 de oameni.

    „Noi am mărit odată cu aceste facilităţi salariile cu circa 1.000 de lei. Iar dacă vom rămâne fără facilităţi vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Numărul de clienţi nu a scăzut, dar s-a redus coşul zilnic. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână“, conchide el.

     

    Vasile Lucuţ, proprietarul Unicarm, cel mai mare angajator din industria alimentară: Dacă vom rămâne fără facilităţi, vom fi nevoiţi să închidem mai multe secţii (de producţie – n. red.) pentru că ne chinuim oricum să supravieţuim. Coşul zilnic a scăzut foarte mult, cred că cu peste 40%. Oamenii pleacă în afara ţării, iar astfel de decizii nu îi vor încuraja să rămână.

     

    Tinu Sebeşanu, CEO al Impact Developer & Contractor: Creşterea TVA în imobiliare în mijlocul unui ciclu descendent, care persistă de peste un an, din cauza evoluţiei galopante a dobânzilor şi care generează o creştere continuă a costurilor pe tot lanţul economic, reprezintă o decizie total iraţională, care va gripa şi mai mult acest sector major din economie.

     

    Ramona Draghici, proprietar al Murami, un mic producător de fructe de pădure: Ne chinuim să acoperim cheltuielile, iar dacă vom avea taxe mai mari, cred că vom mări preţurile ca să putem continua. În final, tot consumatorii vor plăti sau va trebui să tăiem de undeva, inclusiv din salarii.

     

    Nicolae Sitaru, proprietarul grupului de firme Elsit, care lucrează peste 2.000 ha: Impactul modificărilor fiscale propuse va fi unul dur. Micile afaceri, care vor avea impozite de până la de trei ori mai mari, vor dispărea, pentru că aceste modificări sunt pentru ei precum seceta: focul lor îi arde. De abia îşi duceau viaţa cu taxele de până acum, iar de acum încolo nu ştiu ce va fi.

     

    Mitru Crişan, acţionar al producătorului de lactate Teletext, ce deţine brandul Diami: Aceste măsuri vor adânci şi mai mult diferenţa de salarii încasate de angajaţii din industria alimentară şi cei din celelalte sectoare. Cei care au culturi vegetale vor începe să-şi vândă terenurile pentru că nu poţi să ai preţurile din Ucraina cu costurile de producţie din România. Distrugem şi industria alimentară.Marta Moldoveanu, cofondator Cu pasiune, producător de miere de albine şi importator de cafea de specialitate: Măsurile ne omoară, ne îngroapă, ca pe orice mic antreprenor. În loc să ne ajute să creştem, astfel de măsuri ne taie din elan. Autorităţile schimbă regulile jocului în timpul jocului, ceea ce nu e corect.

     

    Lucian Azoiţei, fondatorul Forty Management: O creştere cu 2% a unui impozit (de la 3% la 5% pentru tranzacţii imobiliare – n. red.) nu este chiar o dramă pentru piaţă, mai ales că impozitarea era oricum scăzută din acest punct de vedere şi avem şi o inflaţie ridicată. Impactul măsurilor este însă devastator pentru dezvoltatorii imobiliari, care vor creşte astfel preţurile apartamentelor.

     

    Cosmin Moldovan, directorul general al Cosm Fan, ce operează brandul Moldovan – Carmangeria Sânnicoară: Ne-ar afecta foarte mult revenirea la plata CASS. Cred că este o măsură nedreaptă. Ar trebui oprite facilităţile în ordinea în care au fost acordate şi anume IT, construţii şi la final şi industria alimentară şi agricultura. Ar trebui să mai avem aceste facilităţi cel puţin 2-3 ani.

     

    Antoanela Comşa, preşedintele Gran Via: În condiţiile în care clientul final are oricum probleme în a accesa un imobil din cauza costurilor mari cu dobânzile şi a inflaţiei, aceste măsuri nu vor face decât să scadă şi mai mult numărul de tranzacţii. Mărirea cu 4% a cotei de TVA (de la 5% la 9% – n. red.) va conduce şi la creşterea costurilor notariale şi, în eventualitatea unui credit, la costuri de ipotecă mai mari.

     

    Anca Juncan, Aviva Cosmetics, producător de cosmetice: Nu cred că vom depăşi pragul de 60.000 de euro venituri în acest an, dar nu mai sunt vremuri în care să ne facem planuri. În mod cert, nu e nicio siguranţă, o văd ca pe o destabilizare.