BusinessMagazin

Tag: burse

  • Wall Street-ul reacţionează la răspândirea variantei Delta: Cel mai recent declin al burselor americane aduce aminte de scăderile din primele săptămâni ale pandemiei

    Bursele americane au scăzut considerabil pe măsură ce investitorii se tem cu privire la impactul exercitat de varianta Delta a coronavirusului asupra recuperării economice, potrivit Reuters.

    Sell off-ul de luni vine în condiţiile în care tulpina descoperită iniţial în India continuă să se răspândească de-a lungul Statelor Unite şi Europei. Cazurile de Covid-19 cresc în prezent în toate cele 50 de state americane, iar unele oraşe iau din nou în calcul reimpunerea obligativităţii măştii faciale.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a închis şedinţa de tranzacţionare cu o scădere de 725 de puncte, sau minus 2,1%, după ce pierduse la un moment dat 946 de puncte. Între timp, S&P 500 a pierdut 1,6%, iar Nasdaq Composite – concentrat pe sectorul tech – a suferit un declin de 1,1%.

    Săptămâna trecută, Rochelle Walensky, directorul Centrului pentru Prevenirea şi Controlarea Bolilor (CDC), a declarat că media pe şapte zile a infecţiilor cu SARS CoV-2 a crescut cu aproape 70% într-o săptămână la aproape 26.300 de cazuri pe zi.

    Ştirile vin într-un moment în care cazurile continuă să crească inclusiv în naţiunile cu rate ridicate de vaccinare, inclusiv în Marea Britanie, alimentând ipotezele în legătură cu o nouă perioadă de lockdown.

    Sell off-ul de luni aduce aminte de pierderile raportate în primele zile ale pandemiei, când liniile aeriene şi companiile turistice au scăzut puternic pe fondul viitoarelor restricţii de circulaţie.

    American Airlines, operatorul de nave de croazieră Carnival şi United Airlines au scăzut cu peste 4%.

    „Rezultatele se datorează în mare parte variantei Delta. Există temeri conform cărora economia nu se va redeschide atât de rapid precum ne-am gândit”, spune Paul Nolte, manager de portofoliu la Kingsview Asset Management din Chicago.

    Totuşi, în ciuda declinurilor de ieri, pieţele bursiere rămân aproape de recordurile atinse săptămâna trecută.

     

  • Bursele mondiale urcă aproape de niveluri record, petrolul la cel mai mare preţ al anului

    Bursele s-au menţinut miercuri aproape de valorile maxime, în timp ce randamentele obligaţiunilor americane au ajuns la cele mai scăzute niveluri dintr-o lună, investitorii pariind că Rezerva Federală este departe de a-şi reduce stimulii economici, scrie Reuters.

    Indicele mondial MSCI se situează la 716,55, după ce a atins marţi un nivel intraday de 718,19 puncte, condus de câştigurile în Europa.

    În Asia, indice MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a scăzut cu 0,20%, iar Nikkei a scăzut cu 0,28%.

    Pe Wall Street, marţi, S&P500 a fost constant şi s-a apropiat de vaaloarea record.

    La Bucureşti indicele BET al bursei de valori arăta un plus de 0,6% la ora transmiterii ştirii, la 11.384 puncte.

    Euro s-a meţinut la 1,2178 dolari, la fel şi dolarul, la 109,47 yeni.

    Investitorii şi-au redus aşteptările conform cărora Banca Centrală Europeană ar putea indica un plan de reducere a achiziţiilor de active joi, la şedinţa de politică monetară.

    Preţurile petrolului s-au menţinut după ce secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că, chiar dacă Statele Unite ar ajunge la un acord nuclear cu Iranul, sute de sancţiuni americane impuseTeheranului vor rămâne în vigoare.

    Preţurile futures pentru petrolul american au închis marţi pentru prima dată peste 70 dolari pe baril din octombrie 2018, la 70,48 dolari, în creştere cu 0,6%.

    Preţurile Brent au crescut cu 0,6% la 72,66 dolari, rămânând aproape de cel mai înalt nivel de la începutul anului 2020.

  • Care este metalul ce este socotit a fi „noul petrol”, stocurile reduse l-ar putea duce la 20.000 de dolari pe tonă

    Într-o notă, strategul de mărfuri al Bank of America, Michael Widmer, a evidenţiat că stocurile măsurate în tone se află acum la niveluri observate acum 15 ani, ceea ce înseamnă că acoperă în prezent puţin peste trei săptămâni de cerere. Acest lucru se întâmplă pe măsură ce economia globală începe să se deschidă.

    „Legat de aceasta, prognozăm deficite ale pieţei cuprului şi scăderi suplimentare ale stocurilor, anul acesta şi următorul”, a spus Widmer.

    Widmer a subliniat, de asemenea, că o creştere a volatilităţii care rezultă din scăderea stocurilor nu este lipsită de precedente, printre care nichelul în perioada 2006/7 când preţurile au cresccut cu peste 300%.

    Având în vedere mediul fundamental şi stocurile epuizate, cuprul ar putea de dolari pentru prima dată în ultimul deceniu.

    După deficitele din 2021 şi 2022, BofA se aşteaptă ca piaţa cuprului să se reechilibreze în 2023 şi 2024..

    Odată cu redresarea economică mai largă, cererea de cupru este, de asemenea, stimulată de rolul său vital într-o serie de sectoare industriale în creştere rapidă, cum ar fi bateriile vehiculelor electrice şi semiconductorii.

    Preţurile mărfurilor tranzacţionate la bursă au crescut cu 3% în aprilie, ducând la creşterea indicelui global cu 80% din aprilie 2020.

  • Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire, bursele şi petrolul reacţionează

    Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire şi în prezent este asigurată, a anunţat compania Inchcape Shipping Services, într-o postare pe Twitter citată de Reuters. Bursele asiatice şi preţurile petrolului au reacţionat imediat la anunţ. 

    Autoritatea Canalului Suez a spus anterior într-o declaraţie că operaţiunile de remorcare pentru eliberarea navei au fost reluate.

    Aproape 15% din traficul maritim total tranzitează Canalul Suez, motiv pentru care sute de nave aşteaptă deblocarea navei Ever Given.

    Bursele din Asia şi preţul petrolului au reacţionat imediat la anunţ. Bursele au crescut, iar preţurile petrolului au scăzut, pe fondul speranţelor că o cale navigabilă vitală ar putea fi redeschisă iar transportul naval global şi-ar putea reveni.

    Ştirile s-au adăugat optimismului cu privire la creşterea mondială, pe măsură ce pieţele privesc către preşedintele Joe Biden pentru a-şi prezenta planurile de cheltuieli cu infrastructura săptămâna aceasta, ceea ce ar putea supralicita o recuperare deja accelerată a SUA.

    Indicele MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a câştigat 0,3%, iar acţiunile de top din China au crescut cu 0,8%.

    Indicele japonez Nikkei a câştigat 1%.

    Petrolul Brent a scăzut cu 90 de cenţi, la 63,67 dollari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 59,94 dolari/baril.

  • NN acordă burse tinerilor care vor să urmeze un master în Olanda

    NN România, prezentă pe piaţa locală prin intermediul companiilor de asigurări NN Asigurări de Viaţă şi NN Asigurări, dar şi pe segmentul pensiilor private prin NN Pensii, acordă burse tinerilor care au absolvit facultatea şi vor să urmeze un program de master în Olanda, în domenii precum finanţe, economie, risk management sau antreprenoriat, potrivit informaţiilor transmise de reprezentanţii NN.

    Bursele Future Matters ale NN au fost lansate în 2015 în 12 ţări unde NN Group îşi desfăşoară activitatea, printre care şi România. Până acum, aproximativ 150 de studenţi au beneficiat de aceste burse, dintre care 40 numai în anul academic 2020-2021.

    Studenţii români care îşi doresc să urmeze un program de master în străinătate şi au nevoie de suport financiar pentru a-şi continua studiile pot aplica pentru o bursă Future Matters până pe 2 aprilie. 

     

    Având oportunitatea să beneficieze de sprijin financiar în valoare de 5.000 euro şi de consiliere din partea echipei NN pe parcursul programului de studii. Universităţile din Olanda unde tinerii pot urma un program de master susţinut de o bursă NN în anuil academic 2021-2022 sunt Erasmus University, Maastricht University, Radbound University Nijmegen, Tilburg University, University of Amsterdam, University of Twente, Utrecht Univeristy, Vrije Universiteit Amsterdam şi Eindhoven University of Technology.

     

  • Ce s-a întâmplat cu frenezia Elon Musk: Tesla a scăzut cu 21% pe burse în ultimele cinci zile. Declin de peste 250 de miliarde de dolari în doar o lună

    Acţiunile Tesla au scăzut luni pentru a cincea şedinţă consecutivă, pe fondul unor vânzări masive în piaţă, determinând un declin total al capitalizării bursiere de peste 250 de miliarde de dolari în ultima lună, potrivit MarketWatch.

    Tesla a scăzut cu 21% pe bursă în ultimele cinci zile de tranzacţionare, totalizând pentru o scădere de 34% în ultima lună. De la vârful din 26 ianuarie care a adus o capitalizare de circa 850 de miliarde de dolari, Tesla a pierdut deja 277 de miliarde de dolari din valoarea bursieră.

    Totodată, Tesla a intrat în a treia perioadă de bear market – definită ca o scădere de 20% sau mai mult faţă de maximul recent – din ultimul an, după ce compania s-a confruntat cu vânzări masive atât în martie, cât şi în septembrie 2020. Cu toate acestea, acţiunile volatile ale producătorului auto rămân pe o creştere de 360% în ultimele 12 luni.

    Acţiunile companiilor de tehnologie au fost lovite puternică în ultimele săptămâni, în contextul în care indicele Nasdaq înregistrează un declin de 9% în ultima lună. Companiile din piaţa vehiculelor electrice au fost lovite puternic. Spre exemplu, Nio a scăzut cu 38% în ultima lună, Nikola Corp. cu 38%, iar Li Auto cu 30%.

    Unul dintre motive ţine de criza cipurilor care s-a format al nivel global şi care a afectat fluxurile de furnizori ale producătorilor auto. Tesla chiar a închis temporar fabrica din Fremont, Caliornia, din cauza „unui deficit de componente”.

    Conform CNet, clienţii care au comandat Model 3 şi Model Y se confruntă cu amânări de câteva luni în ceea ce priveşte livrare.

  • Schimbări la butoanele bursiere: urşii iau locul taurilor pe fondul creşterii randamentelor bondurilor americane

    Vineri însă Wall Street s-a mai însufleţit după raportul NFP, care a arătat o îmbunătăţire şi o depăşire a aşteptărilor de locuri de muncă nou create.

    Prima săptămână din martie a adus scăderi ample pe bursa americană, determinate în principal de creşterea randamentelor la certificatele ame­ricane de trezorerie pe 10 ani, la circa 1,55% pe an, nivel nemaiîntâlnit din februarie 2020.

    Ca atare, investitorii s-au îngrijorat în contextul în care randamentele ridicate erodează fluxurile de cash ale companiilor, ceea ce pune presiune pe profitabilitatea acestora.

    Iar astfel, primele şedinţe din primăvară au adus o schimbare la „butoanele“ bursiere, aşa că pieţele de capital au intrat din coarnele taurilor (bull markets) în colţii urşilor (bear markets).

    Evident, întrebarea este cât va dura această creştere a randamentelor? Padhraic Garvey, şeful diviziei de cercetare pentru America din cadrul ING, spune că ar putea ajunge la 2% anul acesta, în timp ce alţi analişti spun că bursele, chiar dacă sunt în scădere în ultimele zile, au trecut printr-o corecţie sănătoasă, potrivit MarketWatch.

    Vineri însă bursa americană a fost pe plus în contextul în care raportul non farm payrolls (NFP), cea mai importantă raportare a săptămânii, a depăşit aşteptările analiştilor pe fondul a 379.000 de locuri de muncă create în februarie. Consensul era de circa 182.000 de locuri de muncă. Chiar dacă este un câştig, economia americană încă este la 10 milioane de locuri de muncă diferenţă faţă de nivelul din februarie 2020, potrivit XTB.

    În Europa, declinul indicelui pan-european Stoxx 600 a fost condus de agenţiile de turism, care se tem că sezonul estival ar putea primi o lovitură şi anul acesta, iar petrolului a făcut un salt după ce alianţa OPECĂ i-a surprins pe traderi cu decizia de a menţine nivelul de producţie neschimbat. În plus, cotaţia barilului West Texas Intermediate a trecut peste pragul de 65 de dolari pentru prima dată din ianuarie 2020.

    De regulă, când acţiunile sunt în creştere, investitorii decid să părăsească bondurile şi îşi îndreaptă atenţia asupra pieţei de capital. În consecinţă, când bursele revin în mod inevitabil la normal, sau când apare o problemă economică severă, investitorii se reîntorc la siguranţa pe care o implică bondurile.

    Zilele trecute, creşterea randamentelor obligaţiunilor americane a continuat să tulbure investitorii din toată lumea, care îşi spun speranţele în datele Rezervei Federale (Fed). Peste două săptămâni, instituţia va organiza o şedinţă de politică monetară într-un moment în care optimismul pentru 2022 începe să crească, iar impactul provocat de pandemie continuă gradual să dispară, fapt ce va rezulta într-o performanţă solidă a economiei.

    Preşedintele Fed, Jerome Powell, a afirmat recent că monitorizează expansiunea randamentelor obligaţiunilor din SUA şi va menţine creditarea relaxată până în momentul când economia va atinge un anumit grad de normalitate, însă investitorii rămân sceptici şi spun că nu îşi va putea ţine promisiunea odată ce va lua sfârşit pandemia.

    „Avem în faţă o gamă largă de condiţii financiare. Trebuie să luăm în calcul mai multe aspecte. Cred că recomandările privind reducerea achiziţiilor de active prezintă un anumit grad de raţiune“, spune Powell, adăugând că Rezerva Federală nu va reduce achiziţiile de bonduri în viitorul apropiat.

    Banca americană Goldman Sachs estimează că randamentul titlurilor de trezorerie pe 10 ani ar putea ajunge la 1,9% până la finalul anului , citând „un stimul fiscal considerabil şi un program accelerat de vaccinare în masă“, care vor alimenta creşterile şi inflaţia în următoarele luni.

  • Bursele globale la un nou nivel record; dolarul slăbeşte

    Câştigurile solide ale companiilor, sprijinul financiar şi fiscal din partea factorilor de decizie politică şi perspectiva vacinării care ar putea grăbi revenirea la normalitate în Statele Unite şi în alte ţări au consolidat sentimentul investitorilor.

    Indicele MSCI All-Country World a crescut cu 0,1% la un nou nivel record, reflectând câştigurile indicilor bursieri din SUA şi majorările din Asia.

    După maximele anterioare oe 13 luni legate de o potenţială revenire a cererii de combustibil, ţiţeiul Brent a scăzut, dar preţul rămâne la peste 60 de dolari pe baril.

    În comparaţie cu un coş de alte valute, dolarul a scăzut cu 0,4%, ceea ce a dat un impuls aurului, care a crescut cu 0,5%.

    Euro a crescut cu 0,4% la 1,21025 dolari, de la minimul pe două luni atins vineri. Lira sterlină a crescut cu aproximativ 0,3%, la 1,3776 dolari.

    Pe pieţele de criptomonede, bitcoin şi-a continuat raliul din ziua anterioară pentru a atinge un maxim de 48.216,09 dolari, înainte de a scădea la aproximativ 46.500 dolari.

  • Atât timp cât banii stau degeaba în bănci, fonduri de investiţii şi burse, generând numai creştere, economiile reale nu au cum să-şi revină

    Din păcate, revenirea economică după cea mai mare prăbuşire şi criză aduse de COVID din ultimul secol nu va fi atât de rapidă şi sigur nu va fi în 2021. În cel mai bun caz în 2022, şi asta dacă procesul mondial de vaccinare şi imunizare merge conform planurilor de pe hârtie.

    În România, BNR şi analiştii estimează că revenirea economică la nivelul din 2019 se va întâmpla la jumătatea lui 2022, asta în varianta pesimistă. Dar şi la noi depinde de rapiditatea vaccinării – în pandemie am pierdut 200 de milioane de euro pe zi dintr-o cifră de afaceri de 1 miliard de euro şi nu vom recupera aceşti bani dacă guvernul nu accelerează vaccinarea (ne costă 2 milioane de euro pe zi accelerarea vaccinării şi câştigăm 200 de milioane de euro pe zi) -, de ce se întâmplă în Germania şi în Europa, care sunt principalele pieţe comerciale şi de investiţii pentru România.

    Americanii şi chinezii sunt mai mult parteneri pentru vânzarea produselor lor în România decât să facă investiţii aici.

    Pentru că revenirea va fi lentă în marile ţări occidentale, tensiunile şi protestele sociale vor câştiga teren, având în vedere că inegalităţile s-au adâncit. Cei mai mulţi vor arăta cu degetul către bogaţi, care şi-au sporit averile în această criză, iar guvernele nu vor să-i taxeze mai mult. Inclusiv Joe Biden, noul preşedinte american, îşi face curaj să pună în aplicare planul de taxare a bogaţilor. În acelaşi timp, unu din patru americani nu-şi poate plăti chiria şi riscă să fie aruncat în stradă. Fragmentarea politică se va accentua, ceea ce va duce la critici continue la adresa guvernelor, iar rezultatele electorale vor spori şi mai mult incertitudinile. Tensiunile politice mondiale vor fi la ordinea zilei pentru că, în lipsa revenirii economice de acasă, liderii lumii va trebui să ofere publicului vinovaţi.

    Marile bănci centrale printează nonstop trilioane de dolari şi euro, dar tot nu sunt de ajuns pentru a acoperi necesarul de finanţare a guvernelor, acolo unde deficitele bugetare depăşesc 10% din PIB, de trei ori mai mult decât reperul standard. Guvernele au nevoie de aceşti bani pentru a-şi ţine economiile pe linia de plutire, pentru a plăti celebrul şomaj tehnic şi chiar a da bani oamenilor într-un mod direct, pentu a-şi plăti chiria, asigurările sociale, chiar şi pentru mâncare, ca să nu iasă în stradă. Şomajul din America, cu peste 9 milioane de oameni în plus fără loc de muncă, înseamnă foarte mult.

    Dobânzile negative din Uniunea Europeană sunt ca apa sfinţită. Mai mult au un rol simbolic, de alinare a durerilor economice, dar nu rezolvă prea mult problemele din economia reală.

    Nimeni nu prea mai ştie cum să revigoreze marile economii, acolo unde ţările încep să se confrunte cu probleme demografice – îmbătrânirea populaţiei, creşterea speranţei de viaţă, traiul mai bun -, stagnarea productivităţii muncii, supracapacitatea de producţie, lipsa locurilor de muncă pentru tineri şi, nu în ultimul rând, o digitalizare care nu poate fi asimilată atât de repede de toată lumea.

    Ideile macro s-au epuizat, iar printarea de bani – de zece ani încoace, de la criza precedentă – , dobânzile zero şi negative nu se mai transmit deloc în economia reală. Pacientul este tot în comă indusă.

    Lumea occidentală are prea mulţi bani care stau degeaba – în bănci, în burse, în fonduri mutuale, în fonduri de investiţii -, care nu produc nimic decât creşteri pe hârtie, care însă nu se văd în economia reală. Degeaba au crescut acţiunile Apple dacă cei mai mulţi dintre investitori nu şi-au scos o parte din profituri ca să facă ceva cu ei. Bineînţeles, cei mai mari investitori şi-au luat case, dar tot au băgat banii în active fixe.

    Cei din Europa, francezii, germanii, italienii, belgienii etc. au prea mulţi bani în bancă (activele bancare sunt de 3 ori mai mari decât PIB-ul) şi nu-i cheltuie, ceea ce nu ajută deloc businessurile şi economia. Chiar dacă banii de la bancă au dobânzi zero sau chiar negative, ei sunt ţinuţi acolo şi nu sunt cheltuiţi. Chiar dacă bursele cresc, atât timp cât câştigurile nu sunt marcate şi banii cheltuiţi pe haine, mâncare, vacanţe, entertainment, maşini, în realitate economiile reale nu au cum să se mişte.

    Toţi aceşti bani acumulaţi, trilioane de euro şi de dolari trebuie scoşi din bănci, burse, fonduri de investiţii, fonduri mutuale şi cheltuiţi. Dilema şi întrebarea cum se poate realiza acest lucru va fi subiectul următorului deceniu.

    cristian.hostiuc@zf.ro

  • Clotilde Armand: Aducem un sistem nou de burse, care păstrează aceleaşi sume de bani

    „Astăzi (joi – n.r.) avem şedinţă de Consiliu Local şi avem pe ordinea de zi proiecte importante pentru comunitatea noastră. Voi încep cu proiectul burselor pentru elevi. Aducem un sistem nou de burse, care păstrează aceleaşi sume de bani dar le repartizează mai corect. Noi vom da bursă maximă celor mai buni elevi din fiecare şcoală, şi bursă mai mică celor de la coadă clasamentului. Este un sistem care avantajează liceele defavorizate şi descurajează inflaţia notelor. Propunem să păstrăm nivelul burselor dar să le repartizam mai just”, anunţă Clotilde Armand.

    Potrivit propunerii, primii 10% dintrei elevii fiecărei unităţi de învăţământ vor primi bursă de merit de maxim 400 de lei.

    „În liceele <defavorizate>, vom permite astfel elevilor mai buni să primească bursă cea mai mare. Bursele să se acorde degresiv în cadrul fiecărei serii de elevi din fiecare unitate de învăţământ, astfel că bursele elevilor clasaţi în a două jumătate a clasamentului să fie de numai 150 de lei. În total, acordăm 14.000 de burse de merit între 400 şi 150 de lei. Peste 70% din elevii Sectorului 1 primesc burse de merit. Bine-înţeles recompensăm performanţă : câte 600 de lei elevilor cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale. În sfârşit, acordăm 3000 de burse sociale de câte 300 de lei elevilor din familii cu venituri scăzute. Toţi copii, din Bucureşti sau de la ţară care studiează în sectorul 1 şi au venituri scăzute primesc această bursă”, adaugă Clotilde Armand.

    Ea precizează că legea identifica încă o categorie – burse sociale pentru copiii din afară Bucureştiului.

    „Desigur, aceia dintre ei care se încadrează la venituri scăzute beneficiază de bursă de 300 de lei, însă cei care locuiesc în cartiere rezidenţiale de lux nu sunt de regulă în această categorie şi nu ar fi rezonabil să primească burse sociale de 300 de lei. În total, vom cheltui peste 21 de milioane de lei pentru peste 19.000 de burse care acoperă semestrul 1 din 2020-2021”, conchide primarul Sectorului 1 al Capitalei.