BusinessMagazin

Tag: buget

  • Adrian Sârbu: România trebuie să aloce 8000 de euro pentru fiecare elev. O ţară fără centre de knowledge e o ţară care nu va mai exista

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? A doua întrebare: eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să o foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu? Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale? Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister? Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB. Hai că suntem puşi pe treabă de la început. Eu aş vota să nu fie mărit bugetul până la 10% şi să facem şi un tur de orizont.

    Nemo: Mă uimeşti.

    Marcel Feraru: Este urgent să avem 10% din PIB pentru că noi venim de departe. Dacă Franţa nu are 10% din PIB, este pentru că nu are nevoie să aibă 10% din PIB.

    Balasz Barabas: Eu am o gândire puţin mai pragmatică. Nu ştiu dacă e suficient 10%. Eu aş începe cu un plan de restructurare al învăţământului. Ce vrem să facem, cu cine vrem să facem, cu câţi oameni şi unde vrem să ajungem.

    Nemo: Dle Adrian Sârbu, aveţi vreo emoţie în ce priveşte răspunsurile?

    Adrian Sârbu: Am o mare emoţie pentru că am de gând să mă înscriu în clasa întâi. Cel puţin în educaţie, cred că trebuie să prevaleze interesele copiilor şi nu interesele celor 300 mii de profesori, care, culmea, aşa cum ai zis tu „they left the kids alone”, că s-au dus vreo 2-3 săptămâni la grevă, şi i-au lăsat pe copii. Ştii ce bine s-au simţit copiii? Dar ce bine, să facă grevă vreo 2-3 ani, măi frate, să ne lase în pace. Deci, din această perspectivă, cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburătoare şi avem în faţa noastră un război, războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare, plecăm, noi copiii ăştia de 7 ani, din clasa I, cu multe dezavantaje, enorm de multe. Deci răspunsul e peste. 10% din bugetul României sunt 34 miliarde euro. E un început. Balasz zicea să facem o comisie. Ce comisie să mai facem Balasz? Fiecare părinte responsabil, sunt şi iresponsabili care îşi vând copiii, care îşi abandonează copiii la bunici, nişte iresponsabili. Nici nu poţi să-i numeşti animale. Animalele nu fac asta. Animalele îşi cresc copiii până la un punct şi după aceea îi lasă în viaţa adultă. Eu cred că părinţii ăştia sunt suficient de capabili să ştie cum să ne crească pe noi, copiii, ca să ajungem, la rândul nostru, să-i ţinem în viaţă din momentul în care intrăm în viaţă.

    Hofi: Avem nevoie şi de educaţie, avem nevoie şi de sănătate, avem nevoie şi de apărare, avem nevoie şi de transporturi în ţara asta, care sunt praf, avem nevoie şi de agricultură, avem nevoie şi de alimentaţie şi nu vreau să cădem în capcana în care, atunci când vorbim despre un subiect, acel subiect să fie cel mai important.

    Adrian Sârbu: Hofi, ştii de ce nu avem nevoie? Sunt 1,3 milioane de bugetari. 500.000 sunt degeaba. Aceşti 500.000 cheltuiesc banii noştrii degeaba.

    Hofi: Corect.

    Adrian Sârbu: În loc să participe şi ei, alături de cei 5 milioane de contributori, la contribuţie. Şi, în loc să avem 1,3 milioane de bugetari şi 5 milioane de contributori, să avem 5,5 milioane de contributori şi 800 mii de bugetari. Domnul bugetar, te rog frumos, începând de mâine eşti angajat la o firmă lucrativă, adică care produce profit. De ce? Pentru că noi, în România, avem nevoie de banii cu care te plătim pe tine, familia ta, rudele tale, cumetrii tăi, în funcţie de unde eşti. Avem nevoie de bănuţii ăştia pentru cine? Să ne apărăm. E urât? Să ne apărăm că vin şi ne omoară, vin şi ne ia terenul, femeile, vin ne ia numele, identitatea, ne-o schimbă. Nu crezi că e cazul totuşi să alocăm la apărare? Şi să ne educăm copilaşii ăştia că în ultimii 30 de ani sunt din proşti mai proşti. Deja au început să se promoveze unii pe alţii în funcţii de conducere, cu decizii foarte grave pentru România că nu mai sunt funcţie de conducere auto.

    Hofi: Ne uităm pe celălalt tabel în care vedem cât dau statele din UE din PIB, pentru educaţie.

    Adrian Sârbu: Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană. Hai să-ţi dau un exemplu, Hofi. Sunt 3 milioane de elevi preuniversitari? 8000 ori 3, sunt 24 miliarde de euro. 10% din bugetul României sunt 34 de miliarde de euro. Deci, eu, preuniversitarul, alocând 8000 de euro pentru fiecare elev, pot să ajung la media europeană. Ştii care e rezultatul Hofi? În 5 ani România începe să fie lider în inteligenţa artificială, în microcipuri, în superagricultura viitorului, în biotehnologie, în sănătate, în ce numim noi, în medicină celulară, în genetică. O ţară fără centre de învăţare e o ţară care nu va mai exista. În cât? Într-o generaţie, în două, cu siguranţă.

  • Adrian Sârbu: România are două priorităţi: apărarea şi învăţarea. 10% din PIB pentru educaţie e puţin. Suntem în urmă. Grav

    Nemo: Te-am întrebat încă de vineri: eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă? Rezultate, rezultate, rezultate…

    Hofi: Eşti de acord, eşti de acord. 80% sunt de acord că bugetul trebuie să crească la cel puţin 10% din PIB.

    Adrian Sârbu: Cred că 10% e puţin pentru că avem o rămânere în urmă tulburatoare şi avem în faţa noastră războiul cu AI. Hai să-i spunem confruntare, să nu-i mai spunem război. Şi în această confruntare plecăm noi, copii ăştia de 7 ani, plecăm cu multe dezavantaje. Ştii de ce nu avem nevoie?  De 1,3 milioane de bugetari. 500 mii sunt degeaba. Ia uite aici Hofi. Vasăzică, media europeană 8185 euro/elev. La Românica, cât e? 2161. E negru rău, e negru beznă. Când media europeană e 8185, eu nu vreau să ajung nicăieri decât la media europeană.

    Hofi: Şi întrebarea a doua era dacă eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti tu.

    Nemo: Rezultate, rezultate, rezultate

    Hofi: 55% doresc să li se aloce de la buget o sumă anuală, 45 % nu.

    Adrian Sârbu: Deci, eu vreau să mi se dea aceşti 8000 de euro, mie, şi eu să-mi aleg ce profesor vreau şi ce şcoală vreau. Şi o să spui: „stai domne, cum adică, să-i creăm o problemă dlui Ciolacu, să nu mai aibă de lucru cei 300 mii de profesori, cu toate rudele lor care votează PSD şi PNL, cu toate rudele rudelor lor, cumetrii, prietenii”. Eu spun „nu, nici pomeneală, nu. Aceşti doamne şi domni trebuie să se recalifice ca să ia banii de la mine”, că banii nu sunt ai lor, Hofi. Banii în buget sunt daţi pentru educarea mea. Deci, aş vrea în clasa I să-mi aleg eu profesorul şi dacă nu pot eu, că poate nu crezi că pot, aş vrea să-mi-l aleagă părinţii mei sau tutorele. Şi aş vrea profesorul ăla să fie un mentor. Adică să mă conducă în viaţă, să învâţ în fiecare zi ceva, fără să mă forţeze şi să-mi creeze din fiecare zi o bucurie a învăţării.

    Nemo: Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi în şi ipostaze virtuale?

    Hofi: Acum să vedem şi ce au votat miniştrii noştri ai Educaţiei. 67%, culmea, nu vor să aibă un Grigore Moisil.

    Adrian Sârbu: În primul rând, eu spun că am tot dreptul în calitate de copil la bani ăştia. Că sunt 8000 că sunt 9, că sunt 7, sunt banii mei, nu sunt banii dnei Deca în niciun caz. Dacă vreau, îi aloc şi ei din banii ăştia cât să fie plătită să facă treabă şi eu îmi caut profesorul oriunde în lume. Unde e problema? Să mixezi realul cu virtualul pentru că, din nefericire, eu sunt foarte demanding, Hofi. Şi eu vreau cel mai bun profesor de caligrafie şi cel mai bun profesor ca să mă înveţe să-mi cunosc mâna. Din ăştia poate sunt 10 în lume. Am acces la ei? Cu siguranţă că am acces la o prelegere, că o prelegere, chiar live, poate să fie astăzi urmărită de 1 miliard de cetăţeni. Cum urmăriţi voi meciurile de fotbal la care nu se întâmplă nimic, vreau şi eu să mă uit, milioane, miliarde, la ceva ce mă interesează.

    Nemo: Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    Hofi: Ce or fi votat cei 10.000 de miniştri ai Educaţiei. 65% spun că ar vrea o programă şcolară personalizată pentru copilul său.

    Adrian Sârbu: A educa un copil, de la 2,3,4 ani, în şcoală de la 7 ani este o activitate, Hofi, foarte sofisticată. La fel de sofisticată cum e să-l creezi pe Maradona sau Mbappe. Vrei să-ţi spun eu ce trebuie să înveţe copiii?

    Hofi:  Nu ştiu.

    Adrian Sârbu: Cred că trebuie să înveţe să gândească. După mine, prima funcţie pe care ar trebui să o voteze românii ar fi ţarul Educaţiei. Noi, românii, votăm direct un cetăţean care spune „domne, eu vă revoluţionez învăţământul din România şi din acel moment îmi daţi banii ăştia, nu mi-i daţi mie, mi-i daţi să investesc în învăţământ şi din acel moment veţi vedea şi mă veţi urmări zilnic ce o să fac şi o să mă aplaudaţi de o să vă doară palmele. Trebuia plecat de la asta: Hai să creăm un simbol al României educate. Cine vrem măi să fie? Copila care e campioană mondială la Counter Strike (Ana Dumbravă). Poate ea e simbolul României. Şi toată lumea, toţi românii că sunt copii, că sunt adulţi s-ar gândi: „copilul meu să ajungă ca fata asta”. Şi copiii or să se gândească „vreau să ajung ca ea”. E celebră, e frumoasă. De ce? Pentru că vibrează de ştiinţă.

    Hofi: Te-am întrebat dacă tu crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău. Românii, cei 10.000 care au intrat pe site-urile noastre, pe conturile noastre de social-media şi pe youtube au spus în felul acesta: 66% cred că telefonul mobil nu contribuie la procesul de învăţare al copilului, iar 34% cred.

    Adrian Sârbu: Copilul ăsta ajunge la 7 ani la şcoală. Ia uite ţi-a spus Balasz, copilul lui, luni dimineaţă, plângea. Primul lucru, ne ducem la şcoală cu părinţii, pe 15 septembrie, avem serbare şi apare o doamnă care ne spune: „dragi copii bine aţi venit, lăsaţi telefoanele la intrare”. Ştii unde mai laşi telefoanele la intrare, Hofi? La procuratură, unde te duci să te condamne, nu să te judece, sau la pârnaie. Până şi la pârnaie îţi dă voie să foloseşti mobilul undeva sau să vorbeşti la telefon. Să vorbeşti. Poate mie îmi trebuie mobilul să vorbesc. Cum să vorbeşti tu, copil, în clasa mea profesor, când tu trebuie să mă asculţi pe mine când scriu eu pe tablă. „Doamnă, nu vă supăraţi, nu-mi place fusta dvs, şi nici bluza. Şi scrieţi şi neinteligibil pe tablă. Nu ar fi bine să-mi transferaţi de pe tablă pe mobil ce scrieţi dvs, că poate pot să citesc pe mobil, că eu aşa m-am învăţat doamnă. Nu sunt eu obligat, care am trăit 5 ani cu mobilul. Şi să vă mai spun ceva doamna profesoară. Eu ştiu să scriu şi să citesc”. „Aaa, nu ştii să scrii de mână. Nota 4”. „Doamnă ştiu să scriu, uitaţi, apăs aici şi scriu. Şi ştiu să şi citesc. Am citit la vârsta de 6 ani Harry Potter”. „Aaa, păi eu nu l-am citit încă”. Mai aveţi timp, doamnă, în altă viaţă.

    Nemo: Care credeţi că ar fi cea mai urgentă de rezolvat?

    Adrian Sârbu: România are două priorităţi, Hofi, şi atât.

    Hofi: Ce simplu e.

    Adrian Sârbu: Da, e simplu. Nici măcar cinci, două. Apărarea şi învăţarea.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul pentru educaţie să crească la 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    DA- 80%

    NU- 20%

     

    Eşti de acord să ţi se aloce de la buget o sumă anuală pentru şcolarizarea copilului tău, pe care să pe foloseşti fără restricţii în învăţământul de stat sau privat, pentru profesorii pe care îi doreşti?

    DA-55%

    NU-45%

     

    Eşti de acord ca procesul de învăţare pentru copilul tău să fie executat de profesori aflaţi şi în ipostaze virtuale?

    DA-33%

    NU- 67%

     

    Eşti de acord să existe o programă şcolară personalizată pentru copilul tău care să urmărească dezvoltarea de abilităţi şi profesii de care va avea nevoie în viaţa de adult şi nu programa şcolară prestabilită de minister?

    DA- 65%

    NU-35%

     

    Crezi că telefonul mobil contribuie la procesul de învăţare al copilului tău?

    DA- 34%

    NU-66%

     

     

     

  • Bursă. Hidroelectrica estimează un profit istoric de 6 mld. lei anul trecut. Bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 implică însă o scădere de 20%

    Producătorul de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), cea mai profitabilă companie din portofoliul statului român, a inclus în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2024 un rezultat net preliminat de 6,02 miliarde de lei anul trecut, un maxim istoric, în creştere cu 50% faţă de anul precedent, când profitul a atins 4 miliarde de lei.

    BVC-ul publicat astăzi indică un profit net de 4,83 miliarde de lei la finele actualului an, adică o scădere de 20% faţă de 2023. Prin comparaţie cu 2022, evoluţia ar consta într-o creştere de circa 20%.

    Veniturile preliminate pe 2023 ar ajunge la 12,5 miliarde de lei,  cu 26% mai mult decât în anul anterior. Apoi, în 2024, veniturile ar atinge 10,9 miliarde de lei, deci un minus de 12,8% an/an.

    Conform BVC-ului, compania de stat ar urma să vândă energie de 15,91 TWh în 2023, energia vândută din producţie însumând 14,81 TWh. Per total, cheltuielile ar fi de 5,03 miliarde de lei, dintre care cheltuielile cu apa ar reprezenta peste 500 de milioane de lei. Pentru dezvoltare, producătorul a alocat suma de 219 milioane de lei anul acesta.

    „Veniturile din activitatea de furnizare sunt prognozate la 3.139.944 mii lei, reprezentând o cantitate de 6,004 TWh, similara cantităţii de energie electrică vândută în anul 2023.Diminuarea veniturilor  din activitatea de furnizare se datorează estimării unui preţ mediu de vânzare al energiei electrice în scădere în 2024 comparativ cu preţul mediu preliminat al anului 2023”, scriu reprezentanţii Hidro.

    În primele nouă luni de anul trecut, Hidro a avut un profit net de 5,2 miliarde de lei, plus 42%, şi venituri de 9,6 miliarde de lei, în urcare cu 32% faţă de aceeaşi perioadă din 2022. Societatea va publica raportul financiar preliminar din 2023 în data de 27 februarie.

    Scăderea estimată a veniturilor pe 2024„ rezultă în principal din diminuarea cantităţii prognozate a fi produsă în cursul anului 2024 comparativ cu anul 2023, când a fost înregistrată cea mai ridicată producţie de energie electrică din ultimii 6 ani, scădere parţial compensată de estimarea unui preţ mediu de vânzare a energiei electrice în creştere cu 2% faţă de preţul mediu preliminat pentru anul 2023.”

    Acţiunile H2O  se tranzacţionează în scădere cu 5,5% anul acesta şi în creştere cu 8,2% în ultimele şase luni, la o capitalizare de 54,4 miliarde de lei. În aceleaşi perioade, indicele de referinţă BET afişează dinamici de minus 1,6%, respectiv plus 15,3%.

     

     

     

     

  • BREAKING. Guvernul Marcel Ciolacu a tras linie la bugetul pe 2023: cheltuielile au crescut mai mult decât aşteptările şi deficitul bugetar a fost de 90 mld. lei, adică 5,68% din PIB. Derapaj bugetar de 20 mld. lei în 2023

    Execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat cu un deficit bugetar de 90 mld. lei, adică 5,68% din PIB-ul estimat în 2023, au afirmat, pentru ZF, surse din guvern. La începutul anului, guvernul a plecat cu o ţintă de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adică 70 mld. lei. Astfel, derapajul bugetar a fost de 20 mld. lei (4 mld. euro) în 2023.

    Conform aceloraşi surse, execuţia bugetară pentru 2023 oficială va fi publicată luni, 29 ianuarie.

     

  • Adrian Sârbu: România are nevoie de o armată de 200.000 de militari şi tehnică şi tehnologii moderne

    Hofi: Te am întrebat dacă eşti de acord cu creşterea bugetului Apărării cu 10% din PIB prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii şi prin reforma administrativă. 54% dintre cei care au votat au spus că DA, sunt de acord să crească bugetul la 10%, 46% au spus că nu, printre ei şi Florin Jipa. De câţi bani avem nevoie?

    Florin Jipa: Nu cred că nicio ţară din Occident îşi permite să aloce mai mult de 3%. 3% de exemplu alocă SUA, Marea Britanie şi Polonia mai nou. Şi dacă am aloca toate 3%, cred că toate lucrurile ar merge spre bine. Dau exemplul României care a comandat doar două sute de rachete pentru sistemele PATRIOT. Avem deja 4 sisteme în ţară, am mai contractat 3 la finalul anului trecut, şi am comandat doar 200 de rachete Patriot. Dacă ar fi să avem un război, cele 200 de rachete ar fi consumate în mai puţin de o săptămână ca să nu zic în câteva zile. Deci, este clar că are nevoie de mai multe rachete, dar nu le comandă fiindcă nu are bani.

    Adrian Sârbu: E foarte simplu Florine. Dăm afară 200.000 de oameni care nu fac nimic în sistemul bugetar, dar nimic, doar câştigă bani şi banii îi alocăm cheltuielilor militare. Deci avem nevoie de încă 20 de miliarde anul ăsta, Florine, pe care o să-i luăm foarte uşor. Evident că nu o sa-i ia dl. Ciolacu. El face o reformă fiscală ca să mai ia taxe de la români, dacă poate să-i mai strângă puţin ca să-şi finanţeze câştigarea alegerilor, la care cine votează? Inclusiv ăştia 200.000, cu rudele lor şi afiliaţii lor care trebuie să-i dea voturile. Nouă ne trebuie rapid, nu în bugetul anului viitor, nu la anu şi la mulţi ani. Ne trebuie astăzi o schimbare majoră de atitudine faţă de apărarea ţării. România nu are o strategie de apărare. Eu spun şi alături de mine 60% din cei care ne urmăresc spun „domne, e foarte normal, posibil şi necesar să realocăm resurse bugetare, să plece 200 până la 500 de mii din buget”. Să se ducă unde? În economia reală. Economia reală e lipsită anul acesta de 200 mii de oameni forţă de muncă. Cei care ne urmăresc spun aşa: „da, luaţi bani de la buget şi daţi-i la buget pe cheltuieli militare”. Şi eu spun de apărare. Florine, cu câţi oameni trebuie să apere România graniţa ei, de la Marea Neagră până la Ucraina, vorbesc cea de est şi nord, în condiţiile în care Rusia ocupă Ucraina, sunt aproape 1000 km. Eşti de acord?

    Florin Jipa: Dacă ar fi să ne uităm acum la ce se întâmplă în Rusia şi Ucraina, este clar că am avea nevoie de 300-400 de mii militari acolo.

    Adrian Sârbu: Plus înlocuitorii, că mai şi mor şi trebuie să ai, deci trebuie să ai o resursă. Ucraina are astăzi 800.000 de cetăţeni în sistemul militar. Înlocuire şi spate. Nouă ne trebuie undeva între 800.000 şi 1 milion de români. Nu o să-i ai mâine. Eu spun: trebuie 200.000 de militari imediat pregătiţi şi echipaţi. Cu ce? Cu tehnologii moderne, că în afară de Kalaşnikoave, nu avem nici bocanci. Pe lângă aceşti 200.000 de militari, eu am nevoie să pregătesc… nu folosesc cuvântul populaţia că e puţin dispreţuitor, să pregătesc pe fiecare român care înţelege că are obligaţie faţă de această ţară, faţă de familia lui, de oraşul lui, de limba lui, să o apere. Aaa, nu o să vină niciodată ruşii. Foarte bine, am făcut sport. Că tot ne-am lăsat de sport şi suntem graşi şi chei. Am făcut sport. Ne-am întors la viaţa de român, că am uitat că ne tragem din nişte războinici. Noi am uitat să fim luptători.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea chetuielilor cu bugetarii?

    DA- 54%

    NU- 46%

     

  • Adrian Sârbu: Europa şi NATO vor fi atrase în războiul din Ucraina şi vom intra nepregătiţi. România are nevoie de 20% din PIB pentru Apărare

    Hofi: Îţi amintesc de cele trei sondaje pe care ţi le-am pus la dispoziţie şi la care te-am chemat să participi şi anume: vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina? A fost o întrebare la care trebuia să votezi cu da sau nu pe site-urile noastre alephnews.ro, mediafax.ro şi zf.ro. De asemenea, te-am mai întrebat dacă eşti de acord ca bugetul militar să crească la 10% din PIB prin reforma administrativă şi prin reducerea cheltuielilor cu bugetarii. Da sau nu. Te-am mai întrebat dacă tu eşti pregătit să aperi România, dacă va fi atacată. Ai avut  două opţiuni, da sau nu.

    Nemo: Dar asta i-am întrebat pe urmăritorii noştri şi pe cititorii site-urilor noastre, dar nu şi pe juraţii din seara asta.

    Marcela Feraru: Părerea mea este că se extinde şi vreau să spun este ca la un joc de biliard unde cad bilele unele după altele, deci mi se pare cât se poate de evident că într-acolo ne îndreptăm.

    Florin Jipa: Eu nu cred că vor fi atrase. SUA este cea mai mare putere militară în acest moment. Va fi cel puţin încă un deceniu, chiar două decenii. În schimb, Europa vine puternic din urmă.

    Hofi: Eşti de acord ca bugetul apărării să crească la 10% din PIB, prin reducerea cheltuielor cu bugetarii şi prin reforma administrativă?

    Florin Jipa: Da, este exagerat 10%. Uite îţi dau un exemplu, anul trecut bugetul Apărării a fost de 2,5% din PIB, iar ministerul Apărării a reuşit să cheltuiască 1,58%.

    Marcela Feraru: Răspunsul mi se pare evident. Cum vrei să ne apărăm altfel sau ce facem, stăm cu pantalonii în vine şi aşteptăm să vină americanii să ne salveze?

    Nemo: Şi a treia întrebare. Ce ar trebui să facem, să punem mâna pe armă? Tu ce ai face?

    Marcela Feraru: Fiecare, chiar dacă ai şi o sută de ani, poţi să faci ceva pentru ţara ta.

    Nemo: Pe tine bănuiesc că e inutil să te mai întrebăm dacă ai pune mâna pe armă pentru că tu ai şi pus deja.

    Florin Jipa: În caz de război eu merg la o unitate militară din Ghencea şi am acolo armă, ţinută şi tot ce-mi trebuie ca militar în rezervă. Deci, la mine e mult mai simplu ce voi face în caz de război.

    Adrian Sârbu: Îţi răspund la toate întrebările, cel puţin până la sfârşitul emisiunii. Vreau să-i răspund lui Florin. Florine, faptul că… România e condusă de nişte cetăţeni incompetenţi şi impostori, inclusiv mare parte din conducătorii armatei care mai şi tac, că sunt si fricoşi. De ce tac? Pentru că au zeci de ani în spate în care nu au făcut nimic. Şi cea mai bună dovadă că nu au făcut nimic e că nu au cheltuit banii care li s-au alocat pentru investiţii. Deci nu e nicio legătură între a nu cheltui bani, aşa cum s-a întâmplat în 2022 şi 2023, şi a aloca banii necesari bugetului Apărării. Apărării îi trebuie 20% din PIB astăzi, din păcate. Şi acum îţi răspund la prima întrebare. Vom fi atraşi?

    Hofi: Vom fi?

    Adrian Sârbu: Da. Din păcate da, dar nu ăsta e lucrul care mă îngrijorează cel mai tare ca să nu spun că mă înfurie, ci că în momentul confruntării, Europa va fi reprezentată, tu, eu, cei care ne urmăresc aici,  va fi reprezentată de o generaţie de non-lideri. Şi care se confruntă, cel puţin din punct de vedere militar,  cu lideri. Deci, dacă ne-am fi pregătit măcar în ăştia ultimii doi ani ca lumea, noi această Europă, riscul de a fi atraşi ar fi fost mult mai mic. De ce? Ucraina primea 100 de miliarde în plus. Şi 50 de miliarde dacă primea anul trecut în plus în armament ar fi spart frontul în sud. N-a primit. Deci nu am cheltuit. Am avut lideri care nu s-au preocupat. Sunt nişte maimuţoi, nişte măscărici, nişte muppets toţi liderii europeni. Dacă îţi spun eu astăzi nu râde şi nici nu te speria ca asta e o realitate. Te uiţi la ei şi vezi ce fac de doi ani, în loc, discret, sobru, să ia măsuri serioase ca Europa să se poată apăra, nu fac decât să vorbească.

    Deci, vom fi atraşi şi mult mai grav vom intra nepregătiţi. Şi asta înseamnă sacrificii uriaşe de oameni care vor fi pe front. România are nevoie azi de 20% evident, Florine, şi de oameni capabili să investească aceşti 20%, în primul rând în pregătirea a 200 mii de români care să fie la graniţă. Când? În două ore. Şi încă 300 în 24 de ore. Cu ce? Cu echipamente moderne. E capabilă România reală, aia care generează valoare, care generează PIB, care generează respectul în Europa şi în lume, e capabilă România să facă asta? Evident, evident.

    Hofi: E evident, cu dvs, în nu ştiu care linie… Nu zic linia întâi.

    Adrian Sârbu: Acum 49 de ani am terminat armata. Că eu am făcut armata, spre deosebire de voi. Într-un caz de conflict, nu trebuie să mă întrebe nimeni dacă mă voi pune la dispoziţie. Eu sunt la dispoziţie şi am capacitatea, indiferent de rezultat şi indiferent de soarta pe care o voi avea, să aduc o contribuţie la apărarea României.

     

  • Nevoia de finanţare din industria alimentară, mult peste bugetele disponibile: doar în prima sesiune s-au depus proiecte care acoperă bugetul pe patru ani al programului INVESTALIM

    ♦ Sunt 49 de companii care au depus proiecte pentru a accesa fonduri prin programul INVESTALIM ♦ Bugetul total al programului este de 590 milioane de euro pe patru ani, dar în prima sesiune s-au depus proiecte care au solicitat în total peste 600 milioane euro.

    INVESTALIM, programul de finanţare a investiţiilor în sectorul alimentar derulat de Ministerul Agriculturii, a atras în prima sesiune 49 de proiecte cu o valoare totală de peste 6 miliarde de lei (peste 1,2 mld. euro), companiile cerând în total o finanţare de peste 3 miliarde de lei (peste 600 mil. euro), în condiţiile în care aceasta este valoarea totală a finanţării pe care statul poate să o acorde pe toată perioada programului, care se derulează pe o perioadă de patru ani. Bugetul total al INVESTALIM este de circa 590 de milioane de euro, adică aproape 148 mil. euro pe an.

    În această se­siune, s-au depus două proiecte care au solicitat un ajutor de stat de peste 47 de milioane de euro şi unul care solicită peste 45 de milioane de euro, practic aproape tot bugetul disponibil.

    „Este clar că măsura are nevoie de alţi bani pentru a-şi atinge scopul, adică pentru ca industria să aibă capacitatea de a acoperi toată piaţa. Nevoia pieţei este mare. Dacă se implementează aceste proiecte ca şi investiţii noi, nu de înlocuire a capacităţilor vechi, se creează câteva sute de locuri de muncă ceea ce este benefic. Însă, ideea de bază a INVESTALIM era de a crea investiţii noi, iar mulţi din cei care au depus proiecte sunt jucători mari care la prima vedere pare că vor face investiţii de înlocuire de capacităţi de producţie“, crede Cosmin Măglaş, fondator şi CEO al companiei de consultanţă Atragem Finanţare.

    Practic, în contextul în care România are un deficit doar pe alimente precum carne, lactate, lapte, fructe,legume şi alimente procesate de aproape 6 miliarde de euro, INVESTALIM nu poate acoperi decât o foarte mică parte din nevoia pieţei de producţie de alimente. Cel mai mare deficit este în sectorul cărnii, iar în INVESTALIM firmele care investesc în acest domeniu primesc punctaj mai mare, la fel ca în cazul prelucrării şi conservării fructelor şi legumelor, dar şi prelucrării zahărului. Astfel, pe lista firmelor care au depus proiecte de investiţii prin programul derulat de Ministerul Agriculturii se află nume mari precum Cris-Tim Family Holding, Ana&Cornel, Aaylex Prod sau Aldis. De altfel, Cris-Tim Family Holding, unul dintre cei mai mari jucători din producţia de mezeluri, a depus al treilea cel mai mare proiect ca valoare a investiţiilor, compania controlată de familia Timiş având un proiect de 378 de milioane de lei (peste 76 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro.

    Ana&Cornel, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii, a depus un proiect de circa 279 mil. lei (peste 55 mil. euro) pentru care a solicitat un ajutor de stat de circa 192 mil. lei (peste 38 mil. euro).

    „Proiectul de investiţii se referă la înfiinţarea unei noi capacităţi de producţie prin construcţia unei hale de producţie şi achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi.

    Achiziţiile propuse prin proiect vor conduce la desfăşurarea unui proces tehnologic nou, independent din punct de vedere tehnologic, cu amplasarea utilajelor şi echipamentelor într-o nouă hală de productie, ceea ce va crea o nouă capacitate de producţie. Noua hală de procesare va fii localizata în Judetul Prahova, Oras Mizil, Strada Bariera Amaru nr. 1“, a spus pentru ZF Carmina Luca, director general al Carnia, compania care se creează produsele Ana&Cornel şi operează magazinele cu acelaşi nume. Ea adaugă că prin crearea unei noi capacităţi de producţie, compania Ana&Cornel va creşte numărul de angajaţi, prin crearea a 200 de noi locuri de muncă permanente, care vor deservi unitatea nou creată de producţie a societăţii.

    „În cazul în care nu vom obţine avizul pentru fondurile INVESTALIM investiţia este incertă“, a precizat Carmina Luca.

    Cel mai mare proiect de investiţii a fost depus de VIVENDI FOOD S.R.L. , o companie din judeţul Olt, cu activitate în Intermedieri in comertul cu produse diverse  (cod CAEN 4619), cu afaceri de 64 de milioane de lei în 2022. Compania este controlată de Răzvan Mihai Ţigănilă, conform datelor de pe termene.ro. Vivendi Food SRL a depus un proiect de 406 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 235 milioane de lei (circa 48 mil. euro). Următorul proiect depus ca şI valoare este al companiei BARRET FAMILY S.R.L. cu sediul în Vâlcea, care se ocupă de cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase . Compania a avut o cifră de afaceri de 111 milioane de lei în 2022 şI este controlată de Iancu Victor. Compania a depus un proiect de investiţii de 404 milioane de lei pentru care a solicitat un ajutor de stat de 234 de milioane de lei (circa 48 mil. euro), mai arată datele de pe site-ul AFIR.

    Al treilea cel mai mare proiect depus a fost de către Cris-Tim Family Holding, companie controlată de familia Timiş, care a solicitat un ajutor de stat în valoare de 226 mil. lei (circa 45 mil. euro) pentru un proiect de investiţii de 378 mil. lei.

    Practic, din bugetul de 148 de milioane de euro aferent primei sesiuni INVESTALIM (27.11.2023- 27.12.2023), se pot finanţa doar trei proiecte.

    Printre companiile care au depus proiecte de investiţii se află şi Lidas (panificaţie), Microfruits (legume şi fructe), Abund Berry (fructe de pădure), Global Grain International (trading de cereale şi producţie de ulei).

    Ionel Burtea, fondator al producătorului de fructe de pădure Abund Berry, spunea anterior pentru ZF că vrea să investească 30 de milioane de euro într-un spaţiu nou de depozitare şi într-o fabrică de procesare – deshidratate şi congelate, investiţia susţinută cu fonduri INVESTALIM.

    „Eu cred că este un program foarte util pentru că practic nu ai alte alternative în acest do­meniu. E o măsură foarte flexibilă compa­rativ cu altele derulate prin intermediul AFIR, iar pentru investiţii aşa mari în industria alimentară nu există alte pro­grame“, spunea el.

    Obiectivul INVESTALIM este de a sprijini investiţiile cu impact mare în economie, iar punctajul se calculează în funcţia de valoarea investiţiei, investiţia iniţială (dacă este schimbare de domeniu de activitate, extinderea capacităţii de producţie existente sau înfiinţarea unei nou unităţi de o nouă întreprindere), de sectoarele de activitate, de locaţia realizării investiţiei, dar şi de rentabilitate.

  • Adrian Sârbu: Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi se bazează pe minuni

    Nemo: Gâlceava pe buget s-a încheiat. Parlamentarii l-au adoptat cu 299 de voturi pentru şi 82 împotrivă. Printre opozanţi au fost membrii AUR, care au părăsit sala de plen pe motiv că PNL şi PSD nu au acordat majorarea promisă de 40% profesorilor. Ciolacu s-a lăudat că bugetul pe 2024 este unul axat pe investiţii, construit în jurul patriotismului economic şi va duce la crearea a 80.000 de noi locuri de muncă. Deci a reuşit democrativa să-şi îndeplinească obiectivul. A trecut bugetul, a trecut reforma fiscală.

    Adrian Sârbu. Nu există nicio reformă fiscală. Asta e o cacealma cu reforma fiscală. Ca şi restructurarea guvernamentală. Au amânat-o 6 luni, da? Să fim serioşi, îi credea cineva? Nu a crezut nimeni asta. Bugetul pe 2024 este la fel de fake ca şi cel pe 2023 şi el se bazează pe minuni.

    Hofi: Creştere economică.

    Adrian Sârbu:  O creştere economică generată de cine? Păi nu de bugetari, că ei sunt la cheltuit bani, de toţi fraierii ca noi. Dl. Ciolacu nu a vorbit aşa, că va crea domnia sa 80.000 de locuri de muncă. România are potenţial să creeze 500.000 de locuri de muncă, fără să vină dl. Ciolacu.

    Nemo: Ba chiar are nevoie să vină srilankezi.

    Adrian Sârbu: Exact. Ce să mai vorbim că noi alungăm românii din ţară şi oferim altora oportunităţi. Bravo! Vin 70 miliarde de euro. Alea sunt investiţii. Din astea, îmi permit să vă atrag atenţia, că este o cifră de aproape 3 miliarde de euro care sunt pentru consultanţă. Mi-aş dori să am timp să urmăresc cine sunt beneficiarii acestei consultanţe. Deocamdată, dl. Ciolacu se bazează la investiţii pe fondurile UE. Simplu. Nu trebuie să se ocupe Ciolacu de investiţiile României. Nu trebuie să se ocupe niciun politician de ceea ce trebuie să se ocupe investitorii, şi antreprenorii, şi operatorii din economie. Nu, ei trebuie să se ocupe cu asigurarea securităţii României, care e complexă. Creşterile sunt infime. Şi cu asigurarea unui alt element de securitate pe termen lung şi anume Educaţia. Educaţia în România are nevoie de 20% din PIB. Securitatea României are nevoie de 20% din PIB. Şi o să mă întrebi, restul de 60% mai acoperă? Păi nu trebuie să acopere şi o să vorbim puţin de buget, nu acum. Asta e toată situaţia. Îl preocupă pe dl. Ciolacu securitatea României? Nu. De ce? Pentru că pe dl. Ciolacu îl preocupă securitatea domniei sale, a partidului domniei sale  şi a celor care îl votează, care sunt bugetarii.

     

  • Parlamentul aprobă bugetul de stat pentru anul 2024

    De asemenea, a fost adoptată şi Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2024, cu 294 de voturi „pentru” şi 84 „împotrivă”.

    Bazat pe o creştere economică de 3,4%, bugetul pe anul viitor prevede majorările de pensii pentru luna ianuarie cu 13,8% şi în septembrie, după recalculare. Sunt prevăzuţi bani pentru alocaţii şi ajutoare sociale, iar salariile funcţionarilor publici cresc cu 5%, însă nu şi la demnitari.

    Bani mai mulţi sunt şi la Transporturi, un plus de 6,5 miliarde de lei pentru alte loturi de autostradă finalizate, trenuri electrice, vagoane noi şi lucrări de modernizare a porturilor. Bugete mai mari sunt şi la Sănătate, inclusiv CNAS, Mediu şi Dezvoltare.

    Guvernul şi-a propus un deficit mai mic anul viitor, de 5% din PIB, adică o gaură de 86,6 miliarde de lei, iar Marcel Ciolacu a spus că nu vor exista creşteri de taxe în 2024. Premierul mizează pe o colectare mai bună a taxelor si impozitelor.

  • Consiliul Fiscal, verdict tăios despre proiectul de buget din 2023: Deficitul bugetar ajunge la 6,8% din PIB şi în 2024 deficitul va fi de 6,4% din PIB pe actuala construcţie bugetară

    Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar va ajunge la 6,8% din PIB în 2023, faţă de 5,9% din PIB, cât apreciază guvernul că va fi, în suita de documente aferente legii bugetului de stat pe 2024. Anul viitor, guvernul spune că deficitul va fi de circa 5% din PIB, în vreme ce Consiliul Fiscal este de părere că, pe actuala construcţie bugetară, deficitul va ajunge la circa 6,4% din PIB.

    „Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va proceda la o reducere forţată de cheltuieli”, este de părere Consiliul Fiscal. 

    Consiliul Fiscal este un organ consultativ care are, conform legii, obligaţia de a emite opinii asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului.

    Concluziile principale ale Consiliului Fiscal în opinia asupra Bugetului de stat:

    Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe şi slăbiciuni instituţionale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidenţă procedurii de deficit excesiv şi are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.  Corecţia deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice, cu evaziune fiscală şi evitare a plaţii taxelor şi impozitelor aproape instituţionalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% faţă de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simţ, logică. 

    România trebuie să cheltuiască mai eficient şi de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate şi educaţie. 

     Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câţiva ani. 

     Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechităţi flagrante, pentru a ţine cont de îmbătrânirea populaţiei. Dar impactul pe termen imediat şi mediu este sever, măreşte deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. 

     Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală şi optimizările fiscale. Reforma fiscalităţii implică şi reforme privind piaţa muncii, care este puternic distorsionată. 

     Banii europeni pot atenua efectul contracţionist, inevitabil al corecţiei deficitului bugetar.  Nerealizarea unei ajustări credibile, substanţiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate / evaziune fiscală mare, determinată şi de legislaţia defectuoasă, dar şi de arhitectura instituţională ineficientă) poate duce la evoluţii dezordonate ale economiei. 

     Cele mai recente date privind execuţia bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăşi cu 39-40 mld. lei ţinta stabilită prin bugetul iniţial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuţiei semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. 

     Construcţia bugetară pentru anul 2024 are în vedere o ţintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, faţă de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al ţintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. 

     Privind includerea ex-ante în proiecţia bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienţei colectării / digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenţei. În consecinţă, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, faţă de ţintele asumate în proiectul de buget. 

     Evoluţia în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanţate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvenţiilor, a altor transferuri şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii. 

     CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială, reprezentând circa 0,26% din PIB. 

     Pe baza unei abordări prudente a veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informaţiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorităţi şi ipoteza că nu se va recurge la o reducere forţată de cheltuieli. 

     În aceste condiţii, CF semnalează existenţa unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcţiei bugetare actuale. 

     Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.

     CF a subliniat în opiniile şi analizele sale că ajustarea macroeconomică şi consolidarea fiscală au nevoie de o creştere semnificavă a veniturilor fiscale. 

     CF a subliniat în mod constant în rapoartele şi opiniile sale faptul că pentru România fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice. 

     CF apreciază că, în absenţa unor polici suficient de concrete şi credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar şi creşterea gradului de colectare, balanţa riscurilor este clar înclinată în direcţia înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal