BusinessMagazin

Tag: brexit

  • Theresa May se confruntă cu un plan venit chiar din partidul său: “Better Brexit”

    Denumit “Better Brexit”, planul propus de Nick Boles sugerează, în primul rând, abandonarea cursului actual al negocierilor pentru Brexit. În schimb, ar trebui încercată o păstrare a apartenenţei la Spaţiul Economic European şi după data de 29 martie 2019 – data producerii Brexitului.

    Acest model este inspirat după sistemul politic utilizat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, trei state care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care, totuşi, beneficiază de circulaţia liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor – ca orice stat-membru UE -, graţie apartanenţei la Spaţiului Economic European.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Theresa May se confruntă cu un plan venit chiar din partidul său: “Better Brexit”

    Denumit “Better Brexit”, planul propus de Nick Boles sugerează, în primul rând, abandonarea cursului actual al negocierilor pentru Brexit. În schimb, ar trebui încercată o păstrare a apartenenţei la Spaţiul Economic European şi după data de 29 martie 2019 – data producerii Brexitului.

    Acest model este inspirat după sistemul politic utilizat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, trei state care nu fac parte din Uniunea Europeană dar care, totuşi, beneficiază de circulaţia liberă a mărfurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor – ca orice stat-membru UE -, graţie apartanenţei la Spaţiului Economic European.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angela Merkel se declară “curioasă”, însă “nu frustrată” de planurile Londrei privind Brexit

    Cancelarul german a avertizat că “timpul se scurge” pentru ca ambele părţi să ajungă la o înţelegere privind condiţiile de ieşire ale Marii Britanii din UE.

    În cursul unei conferinţe de presă, Merkel a fost întrebată de un jurnalist dacă este frustrată de inabilitatea Londrei de a preciza cu exactitate ce doreşte de la UE.

    “În primul rând, aş vrea să spun că nu sunt frustrată”, a declarat Merkel, adăugând: “În schimb, sunt curioasă să văd cum vede Marea Britanie parteneriatul”, făcând referire la relaţiile post-Brexit între UE şi Londra.

    “În mod evident, nu ne-am schimbat poziţia cu privire la ieşirea Marii Britanii. Regretăm, dar dorim să negociem într-un mod care să permită un parteneriat cât mai constructiv posibil”, a adăugat Merkel.

  • Negocierile Brexit au avansat, dar Guvernul Theresa May are dificultăţi. UE nu va acorda statut special Marii Britanii

    Liderii Uniunii Europene au acceptat la jumătatea lunii decembrie, la insistenţele Londrei, intrarea negocierilor cu Marea Britanie în etapa referitoare la viitoarele relaţii bilaterale. Decizia a fost luată după ce Guvernul Theresa May a făcut o serie de concesii în privinţa contribuţiilor financiare aferente apartenenţei la UE, în cazul statutului cetăţenilor UE din Marea Britanie după Brexit şi al frontierei dintre Irlanda de Nord, teritoriu britanic, şi Irlanda.

    Însă Guvernul Theresa May continuă să aibă o serie de dificultăţi, inclusiv de ordin intern, în gestionarea procesului de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Camera Comunelor a adoptat un amendament referitor la procedura de ieşire a ţării din UE, în contextul în care mai mulţi deputaţi conservatori au votat împotriva Guvernului Theresa May. Măsura legislativă stabileşte că Parlamentul va trebui să adopte propriul proiect al acordului final prin care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană (Brexit). Practic, prin acest vot, Camera Comunelor are acum garanţia că orice acord privind termenii ieşirii din UE obţinut de Guvernul Theresa May va trebui aprobat de Parlament înainte de a intra în vigoare.

    Liderii de la Londra mizează pe o perioadă de tranziţie post-Brexit în care acordurile politice şi comerciale să rămână în vigoare, dar Comisia Europeană a semnalat că acest interval provizoriu se va încheia cel târziu pe 31 decembrie 2020.

    În acelaşi timp, Uniunea Europeană a semnalat că nu va accepta un acord comercial care să confere Marii Britanii un statut special. Michel Barnier, negociatorul european pe tema Brexit, a explicat că domeniul serviciilor financiare nu va fi inclus în eventualul acord comercial cu Marea Britanie. “Nu există niciun acord comercial care să includă servicii financiare. Nu există aşa ceva”, a subliniat Michel Barnier. Acest lucru înseamnă că băncile şi firmele de servicii financiare din Londra vor trebui să îşi transfere sediile în spaţiul Uniunii Europene pentru a menţine accesul la piaţa comunitară, deşi Guvernul Theresa May speră să obţină condiţii privilegiate în viitorul acord comercial cu Bruxellesul.

    UE acuză Marea Britanie de lipsă de solidaritate, anunţând că va fi exclusă din Europol şi din structurile UE pentru apărare după Brexit

    Marea Britanie va fi exclusă din Agenţia Europeană pentru Apărare şi din Europol după Brexit, a atras atenţia Michel Barnier, acuzând Londra de lipsă de solidaritate şi subliniind că oficialilor britanici nu li se va mai permite să participe la reuniunile în domeniul apărării. “În urmă cu peste 500 de zile, Marea Britanie a luat decizia suverană de a părăsi Uniunea Europeană, punând capăt celor 44 de ani de istorie comună. Pentru mulţi dintre noi, acesta a fost un mare şoc. A fost o decizie luată în contextul repoziţionării strategice a aliatului nostru american, care a luat amploare de la alegerea în funcţie a preşedintelui Donald Trump. A fost o decizie luată după o serie de atentate comise pe teritoriul european de tineri crescuţi în Europa, în ţările noastre. A fost o decizie luată la şase luni după ce Ministerul Apărării din Franţa lansase un apel la solidaritate adresat ţărilor europene pentru a-şi uni forţele în combaterea reţelei teroriste Daesh” (Stat Islamic), a declarat Michel Barnier.

    “Niciodată nu a fost atât de evidentă necesitatea de a fi împreună, de a ne proteja unii pe alţii. Însă, în loc de a da dovadă de solidaritate în cadrul Uniunii Europene, britanicii au decis încă o dată să fie pe cont propriu. Va trebui să dezvoltăm structuri fără britanici, dat fiind că din 30 martie 2019 Marea Britanie, după cum vrea, devine un stat terţ în privinţa apărării şi securităţii. De la această situaţie, trebuie să tragem concluziile juridice şi operaţionale: ministrul britanic al Apărării nu va mai lua parte la reuniunile alături de colegii din UE; Marea Britanie nu va mai avea ambasador în Comisia pentru Politică şi Securitate. “Marea Britanie nu va mai fi naţiune-cadru: nu va mai putea deţine comandamentul operaţiunilor UE ori a grupurilor de luptă. Marea Britanie nu va mai fi membru al Agenţiei Europene pentru Apărare sau a Europol” (Agenţia UE a poliţiei). Marea Britanie nu va mai putea beneficia de pe urma Fondului European al Apărării în modul în care o fac statele membre. Marea Britanie nu va mai fi implicată în procesul decizional, nici în sistemele de apărare şi securitate. Tot ceea ce am spus sunt consecinţele logice ale deciziei suverane luate de britanici. Noi regretăm acest vot, dar respectăm decizia luată”, a subliniat Michel Barnier.

    Majoritatea cetăţenilor britanici vor rămânerea în UE – sondaj

    În acest context dificil, un sondaj realizat de Institutul BMG Research pentru cotidianul The Independent arată că 51% dintre cetăţenii britanici vor acum rămânerea ţării în Uniunea Europeană, în timp ce 41% vor ieşirea din Blocul comunitar.

    Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie 2016, iar lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

    Fostul premier laburist Tony Blair şi alţi politicieni au semnalat în mai multe rânduri că cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia, au avertizat foştii premieri Tony Blair şi John Major.

  • Oficial din Guvernul de la Londra: Alegătorii britanici pot schimba acordul final de Brexit

    Ministrul a afirmat într-un material pentru cotidianul Daily Telegraph că cetăţenii britanici “vor fi în control” în ceea ce priveşte direcţia Guvernului.

    “Dacă poporului britanic nu îi va plăcea acordul pe care l-am negociat cu UE, acordul va permite viitorului Guvern să devieze”, a afirmat oficialul.

    “Până la viitoarele alegeri, legislaţia UE şi orice nou tratat cu UE va înceta să aibă întâietate sau efect direct asupra legilor Marii Britanii”, a adăugat Gove.

    Următoarele alegeri legislative generale sunt programate să aibă loc în 2022, la trei ani după ieşirea Marii Britanii din UE.

     

  • UE susţine că Irlanda are ultimul cuvânt în privinţa acordului de Brexit pentru frontieră / Tusk: Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin

    Donald Tusk a precizat că, deşi echipa de negociere a UE reprezintă interesele celor 27 de state membre, Irlanda va avea ultimul cuvânt de spus cu privire la chestiunea frontierei.

    “Permiteţi-mi să spun foarte clar: dacă oferta din Marea Britanie este inacceptabilă pentru Irlanda, atunci va fi, de asemenea, inacceptabilă pentru UE. Cheia pentru viitorul Marii Britanii este, într-un fel, la Dublin, cel puţin atât timp cât negocierile Brexit continuă“, a declarat preşedintele Consiliului European, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul irlandez Leo Varadkar.

    Tusk a confirmat că i-a oferit premierului britanic Theresa May un termen limită – până luni, 4 decembrie – pentru a face o ofertă finală privind condiţiile de la graniţa irlandeză, înainte ca şefii de guvern din UE să decidă dacă a fost înregistrat “un progres suficient” în ceea ce priveşte acordul de Brexit, pentru a deschide ulterior discuţiile asupra relaţiilor comerciale viitoare.

    Dacă Londra îndeplineşte cele trei condiţii esenţiale ale Bruxellesului – factura de Brexit, drepturile cetăţenilor şi frontiera irlandeză – atunci liderii europene ar putea demara negocierile comerciale în cadrul summitului din 14-15 decembrie.

    Premierul Irlandei, Leo Varadkar, a spus vineri că, deşi s-au făcut progrese în privinţa situaţiei frontierei, următoarele zile vor fi cruciale, iar Irlandei nu îi este frică să folosească dreptul de veto dacă este necesar.

    “Marea Britanie trebuie să ofere soluţii credibile, concrete şi viabile care să garanteze că nu va exista o frontieră dură … indiferent de relaţia viitoare dintre UE şi Marea Britanie. Sunt un optimist din fire … Cu toate acestea, sunt, de asemenea, pregătit să rămân ferm alături de partenerii noştri, dacă este nevoie … dacă oferta din Marea Britanie nu este potrivită“, a spus Varadkar.

    Irlanda de Nord se află în mijlocul uneia dintre cele mai dificile şi importante probleme ale Brexit, fiind căutate soluţii pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între Republica Irlanda, membră a Uniunii Europene, şi Irlanda de Nord, care este administrată de Marea Britanie.

    Marea Britanie a susţinut că, după Brexit, nu ar trebui să existe puncte de frontieră şi controale de imigraţie de-a lungul frontierei de 500 de kilometri. Aproximativ 30.000 de persoane fac această trecere în fiecare zi, iar companiile depind de mişcarea neîngrădită a mărfurilor între nord şi sud.

    Autorităţile de la Bruxelles şi Dublin vor să păstreze o frontieră deschisă, însă susţin că Marea Britanie nu a reuşit să explice modul în care va reuşi acest lucru având în vedere intenţia declarată de a părăsi uniunea vamală a Uniunii Europene.

     

  • Emmanuel Macron: Britanicii nu au fost avertizaţi de consecinţele Brexit-ului

    Întrebat dacă Uniunea Europeană ar putea să facă anumite concesii verbale pentru a-i permite premierului britanic Theresa May să-şi rezolve problemele interne, Macron a precizat că nu vor exista compromisuri neoficiale.

    ”Sunt concesii pe care ambele echipe de negociere trebuie să le ia, însă noi nu vom face astfel de concesii doar pe baza unor discursuri”, a afirmat Macron.

    ”Obiectivele sunt fixate, ele fiind conduse de către Michel Barnier”, a adăugat Macron, făcând referire la cererile UE privind drepturile cetăţenilor europeni şi la obligaţiile financiare ale Marii Britanii faţă de Blocul comunitar.

    ”Cred că problema cu care se confruntă Theresa May este că nimeni nu le-a explicat britanicilor consecinţele Brexit-ului”, a adăugat preşedintele francez.

     

  • Marea Britanie va transmite Uniunii Europene noi documente privind poziţia strategică în negocierile de Brexit

    Guvernul premierului Theresa May doreşte să promoveze discuţiile cu UE dincolo de concentrarea asupra soluţionării acordului de Brexit către relaţiile viitoare cu Blocul comunitar, pentru a aduce claritate în raport cu întreprinderile, cetăţenii şi investitorii.

    Departamentul britanic pentru Brexit a precizat că va emite două documente oficiale împreună cu mai multe propuneri de discuţii asupra relaţiilor comerciale viitoare, înainte de următoarea rundă de negocieri programată pentru luna viitoare.

    Unul dintre documente va fi o lucrare tehnică referitoare la serviciile asociate producţiei, vânzării şi distribuţiei de bunuri, împreună cu operarea acestora. Într-un alt document, guvernul britanic va transmite că este important să se stabilească un cadru privind confidenţialitatea în schimbul de documente oficiale.

    “În zilele următoare, vom demonstra încă o dată gândirea noastră, cu cinci noi documente – toate componentele muncii noastre de a duce discuţiile mai departe şi de a ne asigura că putem face progrese suficiente în ceea ce priveşte subiectele de Brexit până în luna octombrie, pentru a discuta relaţia noastră viitoare”, a declarat ministrul britanic pentru Brexit, David Davis.

     

  • Număr RECORD | Motivul pentru care tot mai mulţi britanici solicită paşaport irlandez

    Potrivit ambasadorului, 500.000 de britanici au solicitat paşaport irlandez în prima jumătate a anului 2017. Acest fapt este generat de frica britanicilor în privinţa pierderii drepturilor de şedere şi de muncă în UE după ce Marea Britanie se va despărţi de Blocul comunitar.

    ”Oameni din întreaga lume, mulţi dintre ei fiind britanici ce locuiesc în Europa, cer paşaport irlandez pentru a-şi păstra drepturile şi în viitor. 500.000 de aplicaţii reprezintă un număr uriaş, cu mult peste cifrele anterioare. Este o creştere semnificativă pe care o putem atribui referendumului de anul trecut pe tema Brexit”, a declarat Mulhall pentru BBC Radio 4.

    Această creştere semnificativă vine după ce şi în 2016 numărul britanicilor care au solicitat cetăţenie irlandeză a crescut cu aproximativ 40%.

    Premierul irlandez, Leo Varadkar, a declarat recent că speră ca Brexit să nu se producă din cauza efectelor negative pe care le-ar avea asupra Irlandei şi asupra Marii Britanii. Varadkar a explicat că cea mai bună soluţie pentru evitarea apariţiei frontierei între Irlanda şi Marea Britanie ar fi rămânerea Londrei în uniunea vamală europeană şi în piaţa unică.

    ”Eu încă sper că (Brexit -n.red.) nu se va produce. Brexit este o politică britanică, nu una irlandeză. Marea Britanie a decis ieşirea (din UE -n.red.) şi, în ceea ce mă priveşte în colaborarea cu Bruxellesul, cu alţi prim-miniştri şi preşedinţi, eu cred că uşa trebuie ţinută deschisă, nu doar pentru rămânerea în Uniunea Europeană, ci şi pentru menţinerea accesului la piaţa unică şi la uniunea vamală (…)”, a spus premierul Irlandei.

     

  • The Telegraph: Theresa May plănuieşte perturbarea negocierilor Brexit din raţiuni politicianiste

    Oficiali guvernamentali britanici le-au transmis liderilor asociaţiilor de afaceri că Theresa May ar putea perturba negocierile pe tema Brexit, din cauza restanţelor pe care Marea Britanie ar trebui să le plătească în momentul ieşirii din Uniunea Europeană, potrivit Sunday Telegraph.

    Un oficial de la Biroul premierului Theresa May le-a comunicat liderilor grupurilor de afaceri şi reprezentanţilor companiilor din Districtul financiar al Londrei (City of London) să se pregătească pentru întreruperea negocierilor pe tema Brexit de către Theresa May în septembrie. Manevra ar avea “raţiuni de politică internă”, scopul fiind unul de imagine, pentru a se arăta că Theresa May are o abordare dură în discuţiile pe tema restanţelor Marii Britanii la Uniunea Europeană.

    Conform estimărilor făcute de experţi europeni, Marea Britanie va trebui să achite datorii asociate apartenenţei la UE estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro.

    Liderii europeni au semnalat că, în cazul în care Marea Britanie va refuza achitarea datoriilor, ar putea fi sesizată Curtea Europeană de Justiţie.

    Biroul Theresei May a refuzat să facă vreun comentariu pe acest subiect.

    James Chapman, un oficial ministerial care a demisionat în mai, a acuzat sâmbătă că Theresa May are o abordare “absolutistă” în negocierile pe tema ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, îngreunându-i foarte mult sarcinile ministrului britanic privind Brexit, David Davis.

    Theresa May “a adoptat poziţii absolutiste pe anumite subiecte. Mă gândesc la problema Curţii Europene de Justiţie. Negociatorului britanic i-au fost fixate linii roşii care îi îngreunează mult activitatea”, a declarat, într-un interviu acordat BBC, James Chapman, fostul şef de cabinet al ministrului pentru Brexit, David Davis.

    Theresa May insistă ca, după Brexit, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) să nu mai aibă deloc jurisdicţie în legătură cu probleme din Marea Britanie. Însă negociatorii UE atrag atenţia că instanţa europeană va avea autoritate asupra tuturor litigiilor post-Brexit referitoare la obligaţii ale Londrei ce decurg din actuala apartenenţă la comunitatea europeană sau la drepturile cetăţenilor statelor europene rămaşi în Marea Britanie.

    James Chapman susţine că David Davis, ministrul britanic pentru Brexit, este “blocat” de poziţiile dure ale Theresei May.

    “Dacă Theresa May nu va da dovadă de mai multă flexibilitate, de mai mult pragmatism decât atunci când era ministru de Interne, nu va reuşi să obţină aprobarea Parlamentului privind condiţiile ieşirii din UE”, a atras atenţia James Chapman. Downing Street şi Ministerul britanic pentru Ieşirea din UE au refuzat să facă vreun comentariu pe această temă.