BusinessMagazin

Tag: Brasov

  • Proiect european de 16,6 mil. lei pentru amenajarea de benzi dedicate transportului public în Braşov

    Primăria municipiului Braşov a câştigat un proiect european de peste 16,6 mil. lei (3,5 mil. euro), pentru amenajarea unor benzi dedicate transportului public în Braşov şi trotuare adiacente pe o lungime totală de aproximativ 16 km. Benzile dedicate transportului public se vor amenaja adiacent trotuarelor, astfel încât să se păstreze toate zonele amenajate pentru oprirea autobuzelor în vederea debarcării/îmbarcării călătorilor, potrivit unui comunicat de presă al primăriei Braşov.

    Benzile dedicate vor avea lăţimea de 4 metri pe fiecare sens de circulaţie. Amenajarea se va face prin frezarea stratului de uzură pe toată lungimea traseului, pe o adâncime de 4 cm, apoi se va aşterne un strat de uzură din beton asfaltic astfel încât să se păstreze cota existentă a terenului amenajat şi pentru a fi uşor de remarcat în trafic. Se va reface marcajul longitudinal şi transversal, cu vopsea reflectorizantă, pe toată lungimea traseului şi pe toată lăţimea carosabilului. Durata estimateă de execuţie este de 16 luni (inclusiv organizarea procedurii de achiziţie pentru proiectul tehnic şi a detaliilor de execuţie).

     

     

     

     

  • Braşovul a investit 64,5 mil. lei într-un centru de afaceri, transfer tehnologic şi incubator de afaceri

    Primăria municipiului Braşov a finalizat o investiţie de aproximativ 64,5 mil. lei (13,6 mil. euro) pentru realizarea unui centrul de afaceri, transfer tehnologic şi incubator de afaceri, situat în cartierul Bartolomeu Nord, lângă Institutul de Cercetare-Dezvoltare al Universităţii Transilvania şi în vecinătatea amplasamentului viitorului Spitalul Regional. Din valoarea totală a proiectului, aproximativ 8,5 mil. lei provin din fonduri nerambursabile, restul fiind de la bugetul local.

    Centrul de Afaceri, Transfer Tehnologic şi Incubator de Afaceri (CATTIA) a fost construit pe un teren de 181.500 mp, având o suprafaţă desfăşurată de 18.242 mp, pe trei niveluri. Pe lângă spaţiile pentru birouri, acest centru asigură şi posibilitatea organizării de conferinţe, evenimente, întâlniri, cursuri, dar şi expoziţii. Companiile care îşi vor desfăşura activitatea aici au spaţii de relaxare, un parc şi un restaurant pentru a putea lua masa.

    ’’Această inaugurare ne-am fi dorit să aibă loc acum câţiva ani, dar bine că măcar acum suntem în faza de a pune la dispoziţia celor care vor să-şi înceapă o afacere în oraşul nostru un spaţiu care respectă standardele din domeniu’’, a declarat George Scripcaru, primarul municipiului Braşov, la inaugurarea centrului de afaceri.

    Lucrările de construcţii au fost demarate de compania Integral SA Buzău, cu o durată de execuţie de 16 luni. Până la data de 08.02.2016, când contractul de execuţie a ajuns la termen, Integral Buzău nu a finalizat lucrările de execuţie, costul lucrărilor executate de companie fiind de aproximativ 19 mil. lei. Lucrările au fost finalizate de Aeon Building din Braşov, costul lucrărilor executate fiind de 44,5 mil. lei, iar punerea în funcţiune a fost făcută de CPB Grup Instalaţii Braşov cu un cost de aproximativ 947.000 lei.

     

     

  • Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, şi-a “instalat” fiul ca preşedinte al companiei de stat IAR Braşov, una dintre cele mai performante acţiuni de la bursă

    Octavian Alin Greblă, fiul lui Toni Grebă, secretar general al Guvernului şi achitat în vara anului 2019, în dosarul în care era cercetat pentru fapte de corupţie, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al IAR Braşov, companie care se ocupă cu fabricarea echipamentelor aeronautice.

    Decizia de a-l numi pe Octavian Alin Greblă a fost publicată miercuri la bursă după ce a fost luată de acţionarii IAR Braşov, companie de 274 mil. lei, respectiv Ministerul Economiei, cu un pachet de 64,89%, dar şi alţi investitori care au 35,1%. Însă la adunarea acţionarilor a fost prezent doar reprezentantul Ministerul Economiei, în contextual în care la bursă se arată că au participat acţionari care deţin 64,89% din numărul de acţiuni.

    Din noul consiliu de administraţie, cu mandate provizorii mai fac parte Anghel Ruxandra-Rodica (director direcţia industria de apărare de la Ministerul Economiei), Alin Guţu (consilier în cabinetul Ministerului Economiei) şi Mariuca-Oana Pistol (consilier superior în Ministerul Economiei) şi administratorul independent Emil Niţă, fost deputat.

  • Vrei să-ţi cumperi un apartament? Vezi care sunt cele doua oraşe mari din România unde preţurile au luat-o la vale

    După un plus de 1,2% în luna august, apartamentele noi şi vechi disponibile spre vânzare în România s-au apreciat şi în septembrie, dar avansul a fost de doar 0,6%, la un preţ mediu naţional de 1.272 euro/mp, faţă de 1.264 euro/mp la finele verii, anunţă imobilare.ro. 

    Deşi tendinţa generală a preţurilor a fost una ascendentă în prima lună de toamnă, în două dintre marile oraşe au avut loc ieftiniri. Pe de altă parte, Bucureştiul şi Constanţa se situează, la egalitate, pe primul loc în clasamentul scumpirilor, cu marje de creştere peste media naţională.

    În Capitală, pretenţiile vânzătorilor s-au majorat cu 1,8% în luna septembrie, ajungând la o medie de 1.376 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.352 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lunii precedente). Spre deosebire de tendinţa din ultima perioadă, cea mai semnificativă creştere a fost consemnată, de data aceasta, pe segmentul apartamentelor vechi: acestea s-au apreciat cu 2,3%, de la 1.282 la 1.312 euro pe metru pătrat. Locuinţele noi, pe de altă parte, s-au scumpit cu 1,4%, putând fi achiziţionate acum cu 1.426 de euro pe metru pătrat (faţă de 1.406 euro pe metru pătrat).

    Braşovul este unul dintre cele două mari centre regionale unde indicele Imobiliare.ro a înregistrat reduceri de preţ în luna septembrie. Aici, apartamentele s-au ieftinit, per ansamblu, cu 0,9%, de la 1.146 la 1.136 de euro pe metru pătrat util. Scăderi au avut loc pe ambele segmente de piaţă analizate: locuinţele din blocurile vechi s-au depreciat cu 0,9% (de la 1.131 la 1.121 de euro pe metru pătrat), iar cele din noile ansambluri rezidenţiale cu 1% (de la 1.177 la 1.165 de euro pe metru pătrat).

    În Cluj-Napoca marja de creştere a preţurilor s-a situat, în septembrie, la egalitate cu cea consemnată la nivel naţional: apartamentele costă, per ansamblu, cu 0,6% mai mult decât la finele lui august, respectiv 1.640 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.631 de euro pe metru pătrat. Cele două segmente de piaţă analizate au avut, în mod interesant, evoluţii contrastante: locuinţele din blocurile vechi s-au apreciat cu 1,8% (de la 1.627 la 1.656 de euro pe metru pătrat), în vreme ce unităţile locative nou-construite s-au ieftinit cu 0,9% (de la 1.636 la 1.622 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi din Cluj-Napoca sunt, astfel, din nou, mai scumpe decât cele noi.

    Ca şi cei din Bucureşti, vânzătorii de locuinţe din Constanţa şi-au majorat pretenţiile cu 1,8% în luna septembrie – astfel, un apartament costă, aici, 1.171 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.150 de euro pe metru pătrat luna trecută. Creşteri de preţ au fost consemnate pe ambele segmente de piaţă, deşi acestea au fost inegale: apartamentele vechi s-au apreciat cu 1,4% (de la 1.148 la 1.164 de euro pe metru pătrat), însă cele noi au cunoscut un avans mai semnificativ, respectiv 3,5% (de la 1.158 la 1.198 de euro pe metru pătrat).

    Iaşi este al doilea mare centru regional în care locuinţele s-au ieftinit în prima lună de toamnă, variaţia de preţ de aici fiind şi mai accentuată. Per ansamblu, un apartament costă, în Iaşi, cu 2,7% mai puţin decât în august, respectiv 1.045 de euro pe metru pătrat util, faţă de 1.074 de euro pe metru pătrat. Interesant este că scăderea consemnată de locuinţele vechi a fost puţin semnificativă (-0,1%, de la 1.038 la 1.037 de euro pe metru pătrat), în evident contrast cu cea resimţită pe segmentul rezidenţial nou – unde a avut loc un recul de 5,1%, de la 1.107 la 1.051 de euro pe metru pătrat.

    În Timişoara, Indicele Imobiliare.ro relevă, pentru luna trecută, un avans general de 0,5%, de la o medie de 1.244 de euro pe metru pătrat util, la una de 1.250 de euro pe metru pătrat. Şi aici, proprietarii de apartamente vechi şi vânzătorii de apartamente noi au avut comportamente diferite: cei dintâi şi-au majorat pretenţiile cu 0,9% (ridicând preţurile de la 1.246 la 1.257 de euro pe metru pătrat), însă cei din urmă, dimpotrivă, şi-au diminuat aşteptările cu 0,8% (de la 1.236 la 1.226 de euro pe metru pătrat).

  • Suedezii de la Autoliv, cu afaceri de peste 4 miliarde lei în România, caută 200 de oameni pentru fabrica de la Braşov

    Producătorul de sisteme de sigu­ranţă auto Autoliv România, subsidiara locală a grupului suedez Autoliv cu vânzări globale de peste 10 mld. dolari şi 67.000 de angajaţi la nivel global, recrutează în prezent 200 de oameni pentru fabrica de la Braşov, potrivit informaţiilor de pe site-ul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Braşov.

    Compania are disponibile 100 de joburi pentru muncitori necalificaţi, la asamblarea, montarea pieselor şi încă 100 de locuri de muncă pentru montatori subansambluri, potrivit AJOFM Bra­şov. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Primul judeţ din România unde se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani. Când va începe operarea acestuia

    Braşovul este singurul judeţ din ţară în care se construieşte un aeroport în ultimii 50 de ani, contractul pentru realizarea terminalului de pasageri fiind semnat de Consiliul Judeţean, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    „Este o aşteptare veche a braşovenilor. Suntem primul judeţ în care, după 50 de ani, în România se construieşte un aeroport, cu eforturi proprii. Este extrem de necesar. Braşovul este cel mai important judeţ din punct de vedere turistic. Suntem în top ca şi destinaţie turistică, suntem singurul judeţ care nu avem nici măcar 1 km de autostradă. Sperăm ca până la final de 2020 să reuşim finalizarea infrastructurii, iar din anul 2021 să începem operarea aeroportului, dacă nu apar complicaţii în viitoarele proceduri de achiziţii”, a declarat Veştea.

    Contractul pentru obiectivul „Aeroportul Internaţional Braşov-Ghimbav Etapa a III-a Proiectare şi execuţie lucrări de construcţii şi instalaţii Obiectul Terminal de pasageri” a fost semnat miercuri, după ce CNSC a respins contestaţia depusă de o firmă.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Bog’Art, cel mai mare constructor din România, va construi în asociere cu UTI aeroportul din Braşov, contract de 31 mil. euro

    Asocierea condusă de Bog’Art are la dispoziţie 12 luni pentru a executa prevederile contractului (trei luni pentru realizarea proiectului tehnic şi nouă luni pentru execuţia propriu-zisă a lucrărilor de construcţii şi instalaţii pentru terminalul de pasageri al Aeroportului Internaţional Braşov-Ghimbav). Aerogara va fi construită pe trei niveluri, cu o arie desfăşurată de 11.780 mp, după o soluţie architecturală realizată de arhitectul braşovean Dorin Ştefan.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • GfK: Venitul net anual disponibil al românilor a ajuns la 5.083 de euro. Unde se trăieşte cel mai bine

    La nivelul întregii ţări, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 şi 4.181 euro în 2016, potrivit studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018, realizat de GfK.

    Judeţele Botoşani, Vaslui, Călăraşi şi Giurgiu reprezintă polii extremi, cu cea mai mică putere de cumpărare. Urmează în clasament Suceava, Neamţ, Vrancea, Buzău, Ialomiţa, Teleorman, Olt şi Mehedinţi la mică distanţă de primele. Grupul judeţelor cu putere de cumpărare sub media naţională este completat de Satu-Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iaşi, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraş-Severin, Gorj, Sălaj, Mureş.
     

    Judeţele situate aproape de nivelul mediei pe ţară din punctul de vedere al puterii de cumpărare sunt acelea care includ oraşe aflate în competiţia dezvoltării: Prahova, Argeş, Constanţa, Alba şi Arad. Aici se prefigurează creşteri economice notabile, ele servind drept sateliţi ai marilor centre economice şi beneficiază de investiţiile jucătorilor care îşi reamplasează activităţile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timişoara, Braşov). Tot aceste oraşe ocupă locuri de top la absorbţia fondurilor europe şi la dezvoltarea infrastructurii. Arad şi-a asigurat un număr foarte mare de conexiuni de transport cu reţeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia este lider naţional absolut în rândul oraşelor inteligente din ţară, cu cele mai multe proiecte smart city implementate.

    Grupul judeţelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Braşov şi Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a ţării şi motoarele zonei centrale a României. De mai mulţi ani aici se configurează o nouă zonă industrială a ţării care atrage masiv investiţii.

    Braşov s-a dezvoltat pe mai multe segmente de piaţă, în principal pe imobiliare şi Business Service, datorită numărului de oameni cu deprinderi tehnice şi abilităţi lingvistice, a poziţionării geografice centrale, a costurilor mai scăzute faţă de alte locaţii şi a condiţiilor foarte bune de trai. Totodată, judeţul deţine cele mai multe parcuri industriale din ţară (10), după Prahova (15) şi Cluj (11), iar dezvoltarea industriei automotive şi retail a generat şi un boom al construcţiilor rezidenţiale. Astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuinţe în ansambluri rezidenţiale din istoria postdecembristă a Braşovului.

    Sibiu, la rândul său, a devenit un magnet pentru investitorii care vin în România, fiind atractiv pentru industria auto şi IT. Cel mai mare angajator industrial din judeţ şi gigantul în industria auto – Continental – şi-a extins investiţia în 2018, urmat de alţi jucători mari (Kika Automatizare) care îşi transferă activităţile în această regiune.  

    Cluj, Timiş şi Ilfov, în frunte cu Bucureştiul sunt polii tradiţionali de dezvoltare ai ţării unde puterea de cumpărare e cu cel puţin 20% peste media pe ţară. Aceste zone îşi menţin stabile ritmurile de dezvoltare şi au calitatea de ”difuzori” de investiţii pentru zonele din proximitate, aducându-le corecţii pozitive.

    În general, motivele pentru care se dezvoltă oraşele în afară de Bucureşti ţin de forţa de muncă ieftină şi educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunităţi în astfel de oraşe sunt industria componentelor auto, IT şi Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

    Se estimează că Sibiu, Braşov, Arad, Constanţa si Alba Iulia sunt oraşele care în curând vor cunoaşte o dezvoltare mai mare decât Bucureştiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar şi centre universitare care să formeze piaţa forţei de muncă. Nu în ultimul rând, un alt factor care schimbă harta dezvoltării locale este dinamica costurilor – zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori (cazul Clujului care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spaţii industriale din ţară[1]), iar asta îi determină să se orienteze spre zonele mai puţin explorate ale ţării.

    De asemenea, competiţia regională se intensifică odată cu disponibilitatea fondurilor europene. În acest sens, unele judeţe au adoptat strategii şi alianţe pentru impulsionarea atragerii acestor fonduri pentru a-şi dezvolta infrastructura, cum este cazul ”Alianţei Vestului” – o alianţă între patru judeţe – Cluj, Timiş, Arad şi Oradea – menită să impulsioneze atragerea finanţărilor pentru dezvoltarea regională.

    Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, după scăderea taxelor şi a contribuţiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail. Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).

     

  • Tânăra care se ocupă de cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România

    Sorina Boşcu s-a alăturat echipei Ceetrus în anul 2014 şi a contribuit, din rolul de leasing manager, la două proiecte majore pentru companie: dezvoltarea Coresi Shopping Resort în 2015 şi repoziţionarea Centrului Comercial Drumul Taberelor într-un hub al comunităţii în perioada 2017-2018.

    Din 2019, ocupă poziţia de director al centrului comercial Coresi Shopping Resort din Braşov, cel mai mare proiect de regenerare urbană şi comunitară din România. „Misiunea mea la Coresi a început în ianuarie 2019, când am preluat functia de director al Coresi Shopping Resort, centru comercial cu un trafic de 11,3 mil. vizitatori în 2018, ce şi-a păstrat trendul de creştere şi a înregistrat o evoluţie de 10% faţă de anul anterior”, spune ea.

    De altfel, unul dintre momentele marcante ale carierei sale a fost chiar experienţa inaugurării Coresi Shopping Resort, ca reprezentant al departamentului de leasing. „Am făcut parte din echipa care a contribuit la ceea ce reprezintă astăzi acest centru comercial, atât pentru oraş, regenerarea urbană a 10% din suprafaţa utilă a Braşovului, cât şi pentru comunitatea locală – peste 300 de parteneriate de susţinere şi dezvoltare a iniţiativelor civice din oraş.” Deşi nu exclude posibilitatea unei experienţe internaţionale pe viitor, Sorina Boşcu spune că „atât personal, cât şi profesional întotdeauna mi-am dorit să rămân în România”.

  • Declaraţiile Vioricăi Dăncilă referitoare la autostrada Comarnic-Braşov: „Va fi declarată de importanţă naţională”

    „Autostrada Comarnic-Braşov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitări din partea unei societăţi chinezo-turce. Eu am luat hotărârea, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima şedinţă de CSAT această autostradă să devină de importanţă naţională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cît mai repede lucrările la această autostradă”, a anunţat, duminică, la Ploieşti, premierul Viorica Dăncilă.

    Dăncilă a adăugat că procedurile sunt complicate: „La noi s-a format această instituţie a contestaţiilor şi pentru a trece de toate aceste obstacole cred că soluţia este ca această autostradă să devină de importanţă naţională, astfel încât să începem execuţia cât mai repede din fonduri guvernamentale”.

    La finele anului trecut, premierul Viorica Dăncilă spunea că termenul realist pentru finalizarea autostrăzii Comarnic- Braşov este anul 2024, dar spera ca şantierul să fie gata mai devreme, în condiţiile în care la începutul lui 2019 urma să fie desemnat constructorul câştigător.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.