BusinessMagazin

Tag: birouri

  • Ion Ţiriac a încasat 23 mil. euro din vânzarea de terenuri către One United şi IKEA şi ar mai putea încasa încă 15 mil. euro de la Dedeman

    Ion Ţiriac a vândut în ultimii doi ani terenuri către două mari companii – Ikea la Timişoara şi către One United în Bucureşti, ambele însumând 23 mil. euro.

    De partea cealaltă, Ion Ţiriac are în plan să dezvolte un nou proiect rezidenţial în zona Giuleşti, iar la Stejarii, în zona Jandarmeriei de asemenea în plan este o fază a două a proiectului. Pe de altă parte, între plan şi construcţie există un interval de mai mulţi ani în cazul dezvoltărilor realizate de Ţiriac Holding. Spre exemplu, în cazul Ţiriac Tower, noul proiect de birouri din proximitatea Pieţei Victoriei este gata după 10 ani de la prima declaraţie pe această temă.

    Următoarea mare tranzacţie pe care Ion Ţiriac ar putea să o semneze este vânzarea unui teren către Dedeman, lângă viitorul magazin Ikea din Timişoara.

    Terenul este amplasat în localitatea Dumbrăviţa, „lipită“ de Timişoara şi în interiorul centrelor de nord a oraşului pe drumul naţional 69 Timişoara-Arad. În Timişoara Dedeman mai are deja două magazine, ultimul fiind deschis în 2015 în urma unei investigaţii de 15 mil. euro.

    Ikea a cumpărat în 2019 un teren de 8 hectare tot de la Ion Ţiriac într-o tranzacţie estimată la 8 mil. euro, adică 100 euro / mp. Dacă Dedeman ar cumpăra restul de 15 hectare tot cu 100 euro / mp, atunci tranzacţia s-ar ridica la 15 milioane de euro.

    Întreg terenul sunt o suprafaţă de 23 de hectare şi se află în apropiere de arena sportivă Constructim din Timişoara.

    One United Properties a anunţat în iunie 2021 că a achiziţionat un teren de aproximativ 21.160 de metri pătraţi pe malul lacului Tei de la o societate din grupul Ţiriac. Valoarea tranzacţiei este de 15 mil. euro, potrivit unui raport publicat la bursă. Terenul este achiziţionat pentru viitorul proiect One Lake Club, care va fi conceput ca un „club rezidenţial cu apartamente cu desing contemporan şi facilităţi integrate“, potrivit raportului publicat la bursă.

     

    Proiect greenfield lângă podul Grant

    Următorul proiect al Ţiriac Imobiliare ar putea fi „Ansamblul Rezidenţial Grant“. Proiectul Grant al lui Ţiriac va fi construit pe terenul fostei Întreprinderi de Fabricaţie şi Montaj Ascensoare IFMA, amplasat în apropierea podului Grant şi a zonei Orhideea, cel mai nou pol de birouri al Capitalei.

    Acesta va fi primul proiect „greenfield“ în domeniul imobiliar lansat de Ion Ţiriac în ultimii zece ani, după prima fază a Stejarii, clubul rezidenţial de lux din Băneasa şi Residenz, cartierul rezidenţial din Chitila.

    În prezent patru proiecte de birouri au fost dezvoltate în zona Orhideea, între podul Basarab şi podul Grant, ce totalizează peste 200.000 mp de birouri, adică suficient loc pentru peste 25.000 de angajaţi.

    Responsabil de dezvoltare este Răzvan Enache, care a preluat în mai 2010 funcţia de CEO al Ţiriac Imobiliare, divizia de dezvoltare imobiliară a Grupului Ţiriac. El anterior a deţinut timp de aproape cinci ani funcţia de project manager în cadrul Skanska România, iar între 2013 şi 2015 a fost head of real estate în cadrul BCR, coleg la acea vreme cu Bogdan Cernescu, fostul CEO al Ţiriac Imobiliare, care a revenit la BCR în luna martie a acestui an.

    bogdan.alecu@zf.ro

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Megatrendul muncii hibrid este aici să rămână

    Combinarea muncii online cu cea de la birou, a oamenilor şi maşinilor, a devenit, cel puţin de la începutul pandemiei, o parte integrantă a modului de lucru în întreaga lume şi va avea un impact profund asupra felului în care ne vom desfăşura activitatea în viitor. Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom – lider austriac în furnizarea de soluţii digitale, împreună cu Barbara Stöttinger – decanul WU Executive Academy, care oferă programul WU Executive MBA Bucharest, au analizat noul megatrend de pe piaţa muncii şi efectele acestuia asupra organizaţiilor, în special asupra managerilor şi echipelor.

     

    1. Munca hibridă va fi noua normalitate

    Un sondaj efectuat în vara anului 2020 a relevat că între 40-60% dintre angajatorii din Austria intenţionează să păstreze regimul de muncă de la distanţă după perioada pandemică. Înainte de pandemie, acest procent era sub 20%. Ceea ce trebuie să facă companiile în continuare este să se pregătească pentru noul mod de lucru hibrid: „Munca hibridă va deveni noul standard: companiile care nu vor reuşi să ofere echipamente IT de înaltă calitate şi o cultură a muncii orientată în această direcţie vor fi mai puţin atractive pentru potenţiali angajaţi şi astfel vor avea un dezavantaj competitiv pe piaţă”, avertizează Jochen Borenich.

     

    2. Leadershipul va presupune noi abilităţi

    „Simpla încredere în angajaţii care lucrează remote şi aşteptarea ca aceştia să se descurce pe cont propriu nu sunt realiste”, susţine Borenich. Acesta indică o nouă abilitate pe care managerii ar fi bine să o dobândească rapid: leadershipul la distanţă. Barbara Stöttinger, de asemenea, identifică un nou rol al leadershipului în lumea digitală a afacerilor: „Lucratul la distanţă implică mai mult, nu mai puţin management”. Iar managementul de la distanţă este construit pe încredere, precum şi pe o comunicare deschisă, fără ambiguitate. Acesta oferă angajaţilor structură şi, nu în ultimul rând, siguranţă. Totuşi, nu trebuie confundat cu micromanagementul şi cu e-mailurile sau chiar apelurile care au ca scop controlul angajaţilor, adaugă Jochen Borenich: „Este crucial să evaluaţi starea de spirit a echipei – mai multă comunicare este mai bună decât prea puţină: la urma urmei, riscul de a suferi un burnout a crescut semnificativ de când oamenii lucrează de acasă, după cum arată ultimele studii.”

     

    3. Birourile se vor transforma în spaţii creative şi de întâlniri

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală”, explică Borenich. Barbara Stöttinger vede, de asemenea, un mare potenţial pe care companiile ar trebui să îl exploateze: „Cooperarea creativă este baza inovaţiei. Managerii trebuie să creeze spaţiul necesar în acest scop – în mintea oamenilor, în agendă şi la locurile de muncă”, spune ea.

     

    4. Noi relaţii: om-maşină şi maşină-maşină

    Nu numai oamenii comunică din ce în ce mai mult prin canale virtuale. În ultima perioadă, atât interacţiunile dintre oameni şi maşini, precum şi cele între maşini au început să fie ceva firesc. Jochen Borenich menţionează că, pe segmentul B2C, cumpărăturile online au devenit o practică uzuală. „De asemenea, pe segmentul B2B, 80% dintre interacţiuni se desfăşoară în prezent fără contact uman. Cu cât clienţii sunt mai tineri, cu atât sunt mai puţin interesaţi să interacţioneze cu un agent de vânzări real. Aceştia preferă să îşi formeze propriile opinii, făcând research şi consultând platforme de rating”, explică Borenich. Până în 2024, circa patru miliarde de dispozitive vor fi conectate la o reţea digitală, iar în fabricile viitorului, maşinile vor comunica fără nevoia intervenţiei umane. „În plus, maşinile se vor optimiza singure, mult mai bine. Experţii doar le vor oferi datele necesare.” Instrumentele digitale, cum ar fi ochelarii inteligenţi, vor transfera date lucrătorilor într-un cadru de realitate augmentată, în timp real. „Ca urmare, companiile industriale se vor transforma treptat în întreprinderi de date”, susţine Borenich.

     

    5. Securitate şi eficienţă în IT

    Companii din toate sectoarele de activitate depind în prezent de soluţiile IT. „În noul sistem de muncă hibrid, companiile au nevoie de o infrastructură IT solidă pentru a susţine colaborarea digitală.” Mai mult, în contextul pandemiei, atacurile cibernetice au crescut considerabil: „Centrul de apărare cibernetică al Kapsch a înregistrat de două ori mai multe atacuri de la începutul anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior pandemiei”, afirmă Borenich. De asemenea, numărul companiilor care contactează Kapsch BusinessCom pentru asistenţă după ce au fost hackuite a crescut de patru ori. Sfatul lui Borenich este ca instrumentele digitale utilizate în cadrul companiilor să fie optim integrate şi să se evite proliferarea necontrolată a acestora.

    Jochen Borenich, COO al Kapsch BusinessCom

    „Sondajele au arătat că întreprinderile intenţionează să îşi reducă spaţiul de birouri cu 20-30%“, spune Jochen Borenich. Există o tendinţă evidentă către înfiinţarea de spaţii inteligente: „Acest lucru înseamnă înlocuirea birourilor open-space cu unităţi mai mici care să permită mai multă concentrare, în combinaţie cu spaţii deschise pentru întâlniri şi creaţie, care favorizează inovaţia şi colaborarea digitală.”

  • Compania americană de studii clinice PPD prelungeşte contractul de închiriere pentru birourile din West Gate Business District cu încă 5 ani

    PPD, companie americană de studii clinice, a prelungit cu încă 5 ani contractul de închiriere a spaţiului de birouri din parcul de business West Gate Business District, deţinut de Genesis Property, aceasta fiind a treia prelungire consecutivă a contractului.

    Sediul PPD se află în acest centru din anul 2008, iar compania a prelungit contractul până în octombrie 2026.

    În ultima lună, Genesis Property a mai anunţat prelungirea contractului cu încă 5 ani şi cu filiala locală a companiei japoneze Yokogawa, în complexul de birouri Novo Park. 

    „PPD este al doilea chiriaş care decide reînnoirea angajamentului pentru spaţiile de birouri. Este un semn clar al încrederii pe care partenerii îl au în relaţia noastră de lungă durată şi, în acelaşi timp, în planurile de viitor”, a spus Liviu Tudor, preşedinte Genesis Property.

    Birourile din West Gate Business District au o suprafaţă închiriabilă de 75.000 mp. Complexul cuprinde cinci clădiri, fiecare cu o suprafaţă utilă de 15.000 mp, cu birouri clasa A. De asemenea, centrul include locuri de parcare, spaţii verzi şi alte facilităţi precum piscină în aer liber, un hotel de 4 stele, teren de tenis şi pistă de alergare.

    Clădirea H3 din West Gate Business District, ocupată integral de Ericsson, a obţinut recent certificarea IMMUNE™ – Rezilient, devenind prima clădire din lume care a atins cel mai înalt nivel de certificare IMMUNE Building Standard™.

    Genesis Property este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România, având o experienţă de peste 20 de ani în industria imobiliară.

    Compania deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A, în Novo Park şi West Gate Business District din Bucureşti.

    Printre cei mai importanţi chiriaşi din cele două parcuri de birouri se numără companii precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens, Alpha Bank, unde lucrează în total peste 20.000 de angajaţi.

    Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studenţesc privat din România, West Gate Studios, şi al unităţii de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites.

  • Ce se întâmplă cu corporatiştii fără card de acces, dress-code, valorile puse cu litere de o şchioapă pe pereţii clădirilor, citate motivaţionale?

    Sediul corporaţiei era unul dintre elementele de bază ale culturii organizaţionale din companiile de o anumită talie, mai ales pentru multinaţionale. Cardul de acces, dress-code-ul, valorile puse cu litere de o şchioapă pe pereţii clădirilor, citatele motivaţionale, evenimentele interne dedicate creşterii sentimentului de apartenenţă, jargoul de corporaţie la o cafea erau nelipsite, până anul trecut, dar toate porneau de la sediul companiei. În condiţiile în care este greu de imaginat o revenire la modul de lucru de dinaintea pandemiei, câteva dileme trebuie adresate: mai există corporatist fără corporaţie şi nu cumva libertatea de a munci de oriunde s-a transformat în ogligaţia de a munci în permanenţă, tocmai în absenţa sediului?

     

    Cultura organizaţională este pusă la încercare de pandemie, cu puseele ei de a accepta lucrul de acasă. Din punct de vedere financiar, renunţarea la chiria birourilor pare a fi un avantaj pentru companii. Desigur că ele vor găsi mijloace de a fideliza angajaţii, chiar cu banii economisiţi astfel. Ele vor motiva psihologic angajaţii tocmai prin acceptarea pijamalei, aşa cum au făcut-o prin acceptarea tatuajelor, a unui nou dress-code, poate chiar a unui limbaj mai domestic, a unor atenuări a ierarhiilor, etc. Rămâne de văzut”, spune Bogdan Lucaciu, psiholog clinician şi psihoterapeut cu practică privată. Trecerea violentă de la cardul de acces în corporaţie la link-ul şedinţelor de pe Zoom le-a forţat pe companii să-şi reinventeze modul de lucru, dar de cele mai multe ori angajaţii au căzut într-un fel de capcană a libertăţii pentru că de fapt timpul petrecut la munca online a depăşit cu mult tradiţionalele ore de birou. Compania este mai prezentă ca niciodată, chiar şi fără sediu. „Faptul că angajaţii iau parte la şedinţe online care sunt mai dese şi mai inoportune decât înainte de pandemie (conform majorităţii clienţilor mei care lucrează în cadrul unei corporaţii) deoarece este mult mai dificil de a rezolva anumite taskuri (când membrii echipei sunt fiecare la el acasă), nu cred că le oferă, efectiv, posibilitatea de a uita sau a nu lua în considerare atunci când muncesc, valorile companiei”, spune Anita-Valentina Dănciulescu, psiholog clinician, psiholog educaţional şi psihoterapeut experienţial.

    Unul dintre motivele care a adus un număr record de pacienţi în cabinetele psihologilor în ultimul an a fost şi faptul că munca de acasă a diluat graniţa dintre viaţa profesională şi cea personală. Sediul corporaţiei şi tot ritualul legat de el era fix acea graniţă. „Absenţa elementelor de cultură organizaţională, la care nu au mai avut acces angajaţii odată cu munca remote, a avut cu siguranţă un impact mai degrabă negativ. În lipsa unui sentiment de apartenenţă, este mult mai probabil să apară o serie de elemente care duc la problemele de sănătate mintală”, spune Simona Chesăraicu, psiholog şi profesor de mindfulness. Ea mai precizează că fidelitatea angajaţilor şi sentimentul de apartenenţă se cultivă şi se menţin în multe feluri, identitatea unui spaţiu de lucru fiind unul dintre aceste aspecte. „Felul în care este amenajat un birou, identitatea vizuală a spaţiului de lucru, elemente de branding şi cultura organizaţională care dau specificul acelui birou sunt elemente importante în cultivarea sentimentului de apartenenţă”, continuă Simona Chesăraicu.

    „Angajaţii sunt mai des şi mai mult ca timp productivi, deci mai stresaţi şi frustraţi pentru că viaţa personală se desfăşoară în acelaşi spaţiu în care se desfăşoară viaţa profesională.”
    Anita-Valentina Dănciulescu, psiholog clinician, psiholog educaţional şi psihoterapeut experienţial

    Mai departe, pe lângă identitatea spaţiului fizic, sentimentul de apartenenţă este întărit de comportamentele specifice unei comunităţi care se creează la birou, de la felul, stilul în care ne îmbrăcăm până la ritualurile de pauze sau chiar şedinţe de lucru. „Fiecare corporaţie avea creată o astfel de identitate, iar angajaţii simţeau că fac parte din acea comunitate, asta asigurând, în mare măsură, fidelitatea pe care compania şi-o doreşte pe de o parte, şi sentimentul de securizare dat de apartenenţa la comunitate, resimţit de angajaţi, pe de altă parte. Cred că în ultimul an şi jumătate, mulţi dintre angajaţii corporaţiilor au resimţit distanţa şi poate un sentiment de detaşare de cultura organizaţiei, unul dintre motivele semnificative fiind faptul că nu mai petrec timp la birou, nu mai au acele ritualuri comune în spaţiul comun, împărtăşit cu colegii”, mai spune Chesăraicu.

    Ritualurile sau pauzele comune au fost înlocuite cu interacţiunea virtuală, dar libertatea asfel câştigată pare că este un măr otrăvit. „Cu toate acestea, din punct de vedere psihologic vin cu gândul şi percepţia lăsată în cadrul cabinetului de psihologie în care îmi desfăşor activitatea, că, deşi lucrul de acasă aduce cu sine o productivitate mai mare, totodată influenţează şi viaţa de familie, viaţa socială, de cuplu, burnoutul şi anxietatea sunt mult mai des întâlnite decât atunci când oamenii lucrau la sediul corporaţiei. Angajaţii sunt mai des şi mai mult ca timp productivi, deci mai stresaţi şi frustraţi pentru că viaţa personală se desfăşoară în acelaşi spaţiu în care se desfăşoară viaţa profesională”, continuă Anita-Valentina Dănciulescu. Acesta fiind contextul, marile companii au început să se mişte, la fel şi dezvoltatorii de birouri, după un an de pandemie revenirea angajaţilor la spaţiul de lucru fiind însoţită de o reinventare a organizaţiei tradiţionale. „Sediul se schimbă dintr-un birou fix într-un spaţiu flexibil, care ajută ideile să circule şi care se adaptează schimbărilor sociale. Anul 2020 a adus nu numai constrângeri, ci şi ingeniozitate în rândul chiriaşilor, aşa că acest nou context ne-a oferit libertatea de a propune soluţii rapide care altfel ne-ar fi luat nişte ani de acceptare”, spune Raluca Ghica, Head of Globalworth Workplaces România, cel mai mare proprietar de birouri din Europa Centrală şi de Est.

    „Sediul se schimbă dintr-un birou fix într-un spaţiu flexibil, care ajută ideile să circule şi care se adaptează schimbărilor sociale. 2020 a adus nu numai constrângeri, ci şi ingeniozitate în rândul chiriaşilor, aşa că acest nou context ne-a oferit libertatea de a propune soluţii rapide care altfel ne-ar fi luat nişte ani de acceptare. Soluţii tehnologizate inedite care erau înainte un nice to have s-au transformat automat în must have. Clădirile de birouri rămân un pilon al comunităţii de business, însă a fost redus sentimentul de apăsare.”

    Raluca Ghica, Head of Globalworth Workplaces România

    Ea mai spune că soluţii tehnologizate inedite care erau înainte un nice to have s-au transformat automat în must have. „Clădirile de birouri rămân un pilon al comunităţii de business, însă a fost redus sentimentul de apăsare pe care uneori angajatul îl putea avea. După o pauză atât de lungă, în care lucrul de acasă a adus avatanje şi dezavantaje, un procent considerabil vrea să revină la birou, mai ales pentru a putea delimita clar viaţa personală de cea profesională. La birou ai colegii mai aproape, deciziile de pot lua mai rapid, creşterile în carieră sunt mai fezabile. Aşadar, sediul devine un spaţiu transformat şi al transformărilor.”

    Principala schimbare de abordare pe care Raluca Ghica o vede în fostele sedii de corporaţii este umanizarea spaţiilor pentru a crea interacţiuni fluide, nu obligatorii. „Am remarcat că după această pauză lungă, în care am stat cu toţii izolaţi, este o mare nevoie de socializare, de interacţiune, de timp petrecut împreună. Aşadar, spaţialitatea se va transforma spre această aducere împreună, combinată cu sisteme de FlexiOffice. Vor fi mai des şi mai atent construite zone de accidentări sociale, în care oamenii se văd, se intersectează, se regăsesc. Cu toţii suntem acum în procesul de adaptare, de acomodare, de revenire la ce a fost înainte de pandemie şi această tranziţie se petrece atât la nivel personal, unde ne reîntâlnim fizic prietenii şi rudele, cât şi la birou.”

    Flexibilizarea spaţiilor de birouri este deja pusă în aplicare de OMV Petrom, unul dintre cei mai mari angajatori din România, cu 4.000 de oameni aflaţi în telemuncă. Alături de organizarea diferită a spaţiilor, compania petrolieră spune că deja a implementat mai multe programe pentru noul mod de lucru. „Astfel a apărut programul FlexiWorking, având în portofoliu mai multe proiecte. Unul dintre ele este proiectul de Telemuncă, lansat anul trecut, care oferă posibilitatea angajatului să lucreze 40% din timp în fiecare lună în regim de Telemuncă, utilizând cel mult două locaţii din România. Proiectul de Telemuncă a fost dezvoltat de către o echipă de proiect cross-funcţională şi divizională exclusiv pe perioada lucrului de acasă. Întregul proiect este construit şi se bazează pe fluxuri digitale, dezvoltate intern. Parte a Programului de FlexiWorking este şi Flexi Desk, care presupune, pentru zilele în care angajaţii sunt la birou, o organizare flexibilă a spaţiilor de lucru care vor fi disponibile angajaţilor pe baza unei programări prealabile”, spun reprezentanţii OMV Petrom.

    „Parte a Programului de FlexiWorking este şi Flexi Desk, care presupune, pentru zilele în care angajaţii sunt la birou, o organizare flexibilă a spaţiilor de lucru care vor fi disponibile angajaţilor pe baza unei programări prealabile.”

    Reprezentanţi ai OMV Petrom

    „Absenţa elementelor de cultură organizaţională, la care nu au mai avut acces angajaţii odată cu munca remote a avut cu siguranţă un impact mai degrabă negativ. În lipsa unui sentiment de apartenenţă, este mult mai probabil să apară o serie de elemente care duc la problemele de sănătate mintală.” 

    Simona Chesăraicu, psiholog şi profesor de mindfulness

    Grupul mai precizează că lucrul de acasă în timpul pandemiei a deschis calea unor noi tipuri de interacţiuni cu oamenii. „Oamenii au acum la dispoziţie mai multe platforme de interacţiune decât înainte de pandemie – ce-i drept, virtuale – şi au posibilitatea de a participa la evenimente sau acţiuni organizate de companie de oriunde, fără să mai fie necesară prezenţa fizică.” Compania spune că organizează cu frecvenţă regulată webcasturi în care angajaţii intră în contact cu top managementul. „O componentă importantă aici e partea de interacţiune directă, de întrebări şi răspunsuri. Oamenii au mai multe întrebări decât niciodată şi asta creează o platformă de discuţii foarte deschisă. Mai mult, am creat o platformă nouă,  numită «time2connect», care găzduieşte activităţi de engagement, de la organizarea de concursuri de echipă până la webcasturi cu invitaţi externi din domenii variate, de la muzică, film, cărţi, fotografie sau gătit, inclusiv petreceri virtuale”, mai spune departamentul de HR al OMV Petrom.

    Unele companii, de exemplu, erau deja interesate de modele hibrid de muncă, mai ales în contextul în care exponenţii generaţiilor mileniali sau Z preţuiesc flexibilitatea mai mult decât orice. „Încă de dinainte de pandemie, noi aveam un model de lucru flexibil, iar subiectul era de mare interes. Acum este mai intens dezbătut decât oricând. Astăzi, flexibilitatea la lucru este în topul listei atunci când milenialii şi Gen Z îşi aleg un loc de muncă”, spune Carmen Baibarac, People & Organization Head, Novartis România. Grupul elveţian deţine pe plan local şi fabrica de medicamente Sandoz din Târgu-Mureş. „Am realizat un sondaj de opinie intern şi, în procent de aproape 100%, colegii noştri optează pentru un model hibrid, în care pot lucra de acasă câteva zile şi câteva zile din birou. Cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi să vină la birou pentru întâlniri şi socializare, în timp ce foarte puţini s-ar reîntoarce la un program de muncă tradiţional”, mai spune reprezentanta Novartis România. Printre proiectele dezvoltate de grup în perioada pandemiei se numără Explorers, care a însemnat că mulţi angajaţi au accesat, în scopul dezvoltării personale, proiecte noi sau roluri noi în organizaţie, în arii ce nu ţin neapărat de rolul lor de bază. „La Novartis, lucrul de acasă sau din alt spaţiu decât biroul este parte a culturii noastre pe care o numim «unbossed». Acest lucru se traduce prin faptul că angajaţii au suficientă autonomie pentru a ajunge la un echilibru între viaţa personală şi profesională, fără să afecteze nevoile de business ale companiei.”

    Cu toate acestea, sediul de corporaţie, în noul sens de spaţiu de întâlnire al comunităţii de business, îşi consolidează importanţa, dar nu şi zidurile. Mai mult, revenirea chiar şi parţială în spaţiile de birouri regândite este cu atât mai importantă cu cât sediul propriu-zis al corporaţiei rămâne singura graniţă reală între viaţa personală şi cea profesională. Iar acest zid chiar nu trebuie să cadă. „Pregătim în prezent un sediu nou, primitor, aliniat la aceste valori de lucru flexibil, în timp ce ne asigurăm că oamenii vor continua să aibă libertatea să lucreze din spaţii independente ori de câte ori simt nevoia”, mai precizează Carmen Baibarac.


    „Am realizat un sondaj de opinie intern şi, în procent de aproape 100%, colegii noştri optează pentru un model hibrid, în care pot lucra de acasă câteva zile şi câteva zile din birou. Cei mai mulţi dintre ei sunt deschişi să vină la birou pentru întâlniri şi socializare, în timp ce foarte puţini s-ar reîntoarce la un program de muncă tradiţional. Astăzi, flexibilitatea la lucru este în topul listei atunci când milenialii şi Gen Z îşi aleg un loc de muncă.” 

    Carmen Baibarac, People & Organization Head, Novartis România

  • Munca prin rotaţie, noua realitate din piaţa de birouri, după pandemie

    Toamna se anunţă a fi una efervescentă pentru clă­di­ri­le de birouri din Bucureşti, unde angajaţii companiilor au început să revină să lucreze. Cum acum este o pe­rioa­dă de concedii, gradul de ocupare rămâne încă redus – deşi considerabil mai mare faţă de vara trecută – însă pro­prietarii de birouri se aşteaptă ca, din toamnă, numărul cor­poratiştilor care revin să lucreze în clădirile lor să creas­că semnificativ. Cei mai mulţi se aşteaptă însă la un re­gim de muncă hibrid, cu angajaţi care vin prin rotaţie la serviciu.

    „Ne-am întors la birou de pe 7 iunie, în proporţie de 30% din fiecare echipă. Mare parte din procentaj a fost atins de oamenii care au vrut să vină nonstop la birou, printre care şi eu. Restul vin prin rotaţie, câte unu sau doi pe echipă, ca să completeze treimea“, spune Adrian, un angajat al unei companii cu sediul în zona de nord a Capitalei.

    Oamenii se întorc la birou, treptat, în ture, alternând munca de acasă cu zilele petrecute la birou, tendinţa fiind aceea de a creşte prezenţa fizică.

    „În ultimele săptămâni, am înregistrat creşteri săptămânale de 4% în ocuparea fizică a portofoliului nostru din România. Momentan, această revenire se suprapune şi cu perioada de concedii, însă, din discuţiile cu partenerii noştri, chiriaşii celor 16 clădiri din România, se pare că în prezent şi în viitorul apropiat, se face transferul de la work from home la modul de muncă hibrid“, spun reprezentanţii Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România.

     

  • Japonezii de la Yokogawa prelungesc pentru a treia oară contractul de închiriere pentru birourile din parcul de business Novo Park, deţinut de Genesis Property

    Filiala locală a companiei japoneze Yokogawa, cu activităţi în domeniul automatizării şi controlului pentru procese industriale, testare şi măsurare, a prelungit cu încă cinci ani contractul de închiriere a spaţiului pe care îl ocupă în parcul de business Novo Park, deţinut de Genesis Property.

    Yokogawa are sediul în Novo Park din anul 2007, fiind unul dintre cei mai longevivi chiriaşi din parcul de business aflat în nordul Capitalei. În plină pandemie, compania a reînnoit pentru a treia oară consecutiv contractul de închiriere, care a fost extins până în 2026.

    „Într-un an în continuare atipic pe fondul pandemiei de Covid-19, în care multe companii lucrează încă în sistem remote sau hibrid, Yokogawa a ales să extindă contractul de închiriere până în 2026. Această prelungire este o dovadă clară a angajamentului pe termen lung al companiei cu care avem un parteneriat solid, de aproape 15 de ani, dar şi a încrederii în viitor, în ciuda contextului pe care încă îl traversăm”, spune Liviu Tudor, preşedinte Genesis Property.

    Complexul Novo Park este unul dintre cele mai mari parcuri de business din Capitală şi unul dintre primele parcuri de birouri verzi din România. Parcul este format din 7 clădiri cu o suprafaţă utilă totală închiriabilă de 75.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri clasa A şi este replica în miniatura a unui oraş, oferind chiriaşilor şi angajaţilor acestora soluţii integrate pentru a-şi petrece timpul la job.

    Complexul de birouri a obţinut certificarea BREEAM, cea mai relevantă acreditare la nivel global în ceea ce priveşte clădirile verzi, cu ratingul Very Good.

    Genesis Property este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România, având o experienţă de peste 20 de ani în industria imobiliară. Compania deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A, în Novo Park şi West Gate Business District din Bucureşti.

    Printre cei mai importanţi chiriaşi din cele două parcuri de birouri se numără companii precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens, Alpha Bank, unde lucrează în total peste 20.000 de angajaţi. Genesis Property este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studenţesc privat din România, West Gate Studios, şi al unităţii de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites.

  • Restricţii pentru nevaccinaţi: Angajaţii şi clienţii Morgan Stanley, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume, nu vor mai putea intra în birourile din New York dacă nu sunt vaccinaţi

    Angajaţii şi clienţii gigantului american Morgan Stanley nu vor mai putea intra în birourile din New York ale băncii de investiţii dacă nu sunt vaccinaţi, conform unui note interne care a ajuns la Financial Times.

    „Începând cu data de 12 iulie, toţi angajaţii,colaboratorii, clienţii şi vizitatorii vor fi nevoiţi să dovedească faptul că s-au vaccinat pentru a putea intra în clădirile Morgan Stanley din New York City şi Westchester”, se arată în nota internă, semnată de Mandell Crawley, directorul de resurse umane al băncii.

    După această dată, cei care nu dovedesc că au trecut printr-o inoculare completă nu vor mai avea acces în clădire, a scris Crawley, adăugând că „marea majoritate a angajaţilor” s-a vaccinat deja.

    Această politică este introdusă pentru a accelera procesul de a readuce normalitatea în birouri, a transmis banca.

    Morgan Stanley a implementat deja o politică similară în anumite spaţii de lucru utilizate de câteva divizii, precum cea de brokeraj pentru clienţi instituţionali sau cea de wealth management.

    Pe de altă parte, banca relaxează începând de miercuri protocoalele pentru angajaţii vaccinaţi şi renunţă la formularul pe care aceştia îl completau zilnic când veneau la birou sau vizitau clienţi.

    Politica de vaccinare a Morgan Stanley este una dintre cele mai stricte anunţate până acum de marile bănci de pe Wall Street – bănci care insistă pe importanţa întoarcerii la birou.

    Luna aceasta, gigantul bancar Goldman Sachs a introdus obligativitatea ca angajaţii să dezvăluie dacă sunt sau nu vaccinaţi, însă angajaţii nevaccinaţi au voie să intre în continuare în clădire cât timp poartă mască şi aplică regulile de distanţare socială.

    În cazul JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, angajaţii nu sunt obligaţi să dezvălui dacă sunt sau nu vaccinaţi.

    Săptămâna trecută, BlackRock, cel mai mare manager de fonduri din lume, a anunţat că va deschide birourile doar pentru angajaţii vaccinaţi.

  • Noua modă printre angajaţii care au libertatea de a lucra de oriunde vor

    Multă lume lucrează de acasă şi, probabil, va prefera s-o facă în continuare, iar printre cei care lucrează astfel se numără unii care nu doresc să fie legaţi de o locuinţă sau alta, ci doresc să aibă posibilitatea de a se muta de colo până colo.

    Aceştia ar putea alege o rulotă, dar găsesc şi soluţii care li se par mai interesante, inspirându-se de la ciobanii de altădată. Cel puţin în Marea Britanie, după cum scrie The Guardian, ultima modă printre cei care se duc rar sau deloc la birou este aşa-numita «colibă mobilă», o colibă pe roţi în care locuiau cândva păstorii ca să poată supravegheze atent oile. Se caută nu numai colibe mutătoare vechi, una dintre acestea, din perioada victoriană, vânzându-se recent la licitaţie pentru suma de 16.000 de lire, faţă de o estimare de 800 de lire, unui londonez bogat, care a oferit mai mult decât un oier care şi-o dorea, ci şi unele nou-construite şi echipate cu tot confortul posibil având în vedere dimensiunea lor.

    Unele companii s-au specializat în construirea de colibe mobile moderne, existând şi cazuri de firme care au recurs la această afacere din cauza pandemiei, când n-au mai putut să-şi desfăşoare activitatea obişnuită din cauza restricţiilor. Un astfel de exemplu este Henley Hut Company, care realizează colibe mobile placate cu lemn şi dotate cu roţi de fontă, geamuri termopan, feronerie în stil vechi şi trepte de acces lucrate manual. O astfel de colibă care are şi încălzire în pardoseală, duş, bucătărioară, pat dublu şi dulapuri poate costa cel puţin 45.000 de lire sterline.

    Altă companie producătoare de colibe mobile este Plankridge, care a înregistrat o creştere a cererii în ultimul an.

    Se pot găsi chiar şi seturi cu tot ce trebuie pentru a construi o asemenea colibă acasă.

    Pe lângă birouri sau spaţii de relaxare în grădină, colibele mobile sunt folosite şi în scop turistic, închiriate prin Airbnb şi nu numai, ca puburi ori ca birouri pentru mici afaceri sau spaţii de retail.

  • Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, le spune angajaţilor din SUA că trebuie să se întoarcă la birouri începând cu data de 6 septembrie

    Deutsche Bank le-a transmis celor 1.500 de angajaţi din cadrul diviziei americane de investiţii că trebuie să se întoarcă la birou până pe data de 6 septembrie, care marchează Ziua Muncii în Statele Unite, notează Financial Times.

    Data oferită de Deutsche seamănă mai degrabă cu abordarea graduală aleasă de băncile europene, spre deosebire de atitudinea mai agresivă pe care au adoptat-o colegii lor din SUA, în condiţiile în care executivii americani doresc o revenire cât mai rapidă a angajaţilor la birouri.

    JPMorgan Chase şi Goldman Sachs a declarat că stafful din Statele Unite s-ar putea reîntoarce la birou începând cu luna iunie, în timp ce angajaţii HSBC şi SocGen vor reveni treptat în interiorul sediilor.

    Rata de vaccinare din SUA i-a permis New York-ului să scape mai repede de restricţiile impuse de lockdown prin comparaţie cu unele centre financiare din Europa.

    Într-o înştiinţare trimisă staffului diviziei globale de investment banking din cadrul creditorului german, Deutsche a listat modelele pe care le-ar putea alege odată ce vor fi ridicate complet măsurile de distanţare socială. Cele două variante presupun alegerea unui model similar celui de dinainte de pandemie, în care angajaţii lucrează cinci zile pe săptămână la birou, şi oferirea unui grad ridicat de flexibilitate printr-un model de muncă hibridă.

    În acest sens, CEO-ul Apple Tim Cook se aşteaptă ca angajaţii săi să lucreze la birou doar trei zile pe săptămână începând cu luna septembrie. Astfel, majoritatea staffului va munci în cadrul sediilor Apple în zilele de luni, marţi şi joi, urmând să aleagă dacă doresc să muncească de acasă în zilele de miercuri şi vineri.

    Apelurile video de acasă „pur şi simplu nu pot replica” unele aspecte ale muncii de birou, spune Cook, adăugând că ia în calcul o alternativă în care angajaţii îşi vor alege singuri cele două zile de telemuncă.