BusinessMagazin

Tag: beneficii

  • Decizie surpriză: Microsoft alege Grecia pentru construcţia unui nou centru de date. Atena estimează beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro

    Gigantul Microsoft a decis să construiască un nou centru de date în Grecia, în contextul în care compania investeşte masiv în infrastructura de servicii cloud din teritoriul elen, în ceea ce se conturează drept o gură de oxigen pentru o economie lovită de o criză ce a durat un deceniu, potrivit Reuters.

    Brad Smith, preşedintele Microsoft, a declarat în cadrul unui eveniment virtual organizat luni în Atena că noul centru de date va servi atât businessurile, cât şi consumatorii şi băncile. Dimensiunea investiţiei nu a fost menţionată.

    „Investim astăzi în cercetare şi tehnologie în Grecia. Vor exista multe beneficii pentru Grecia dacă ţinem cont de angajamentul nostru de a oferi educaţie şi pregătire pentru mii de oameni”, a spus Brad Smith.

    Într-o declaraţie separată, premierul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat că noul centru de date va genera beneficii financiare pe termen lung de 1 miliard de euro pentru Grecia.

    „Grecia va deveni hub-ul lumii pentru cloud”, a spus Mitsotakis, care a reamintit că acest centru va îmbunătăţi imaginea Greciei ca destinaţie pentru investiţii.

    El a mai spus că proiectul Microsoft cuprinde un program de pregătire care va înzestra cu abilităţi digitale circa 100.000 de oameni.

  • Cât timp va mai dura telemunca?

    „Suntem un business preponderent digital, iar în ultimele luni am dovedit că putem fi 100% digitali. Chiar şi înainte de pandemie ofeream angajaţilor noştri posibilitatea de a lucra de acasă câteva zile pe lună. Este o practică comună la nivelul grupului Bosch. Mai mult decât atât, încă de la începutul anului aveam în vedere să extindem numărul de zile inclus în facilitatea home office şi cu siguranţă vom continua să oferim colegilor acest beneficiu chiar şi după finalul pandemiei“, au spus reprezentanţii Bosch.

    În centrul de servicii al Bosch din Timişoara lucrează mai mult de 1.300 de angajaţi din cei 8.000 pe care grupul îi are în cele cinci entităţi din ţară. Dintre angajaţii din centrul de servicii, circa 99% lucrează acum de acasă.
    În timp ce companiile de consultanţă imobiliară speră ca ponderea angajaţilor care revin la birou să urce spre 80% – 90% la finalul anului 2020, tot mai multe companii spun că modul de lucru implementat acum va fi extins şi după ce nu va mai fi pandemie.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%.

    Cele mai mari două bănci din România după active, Banca Transilvania şi BCR, care sunt prezente şi în top 20 al celor mai mari angajatori din economia locală, spun şi acestea că vor extinde telemunca şi după ce nu va mai fi pandemie, în ceea ce ei numesc „noua normalitate postpandemică“.

    Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după valoarea activelor are 8.245 de angajaţi (cu contracte de muncă active). Dintre aceştia, în jur de 1.200 lucrează acum de acasă, ceea ce înseamnă circa 45% din angajaţii din centrală.
    „În cazul colegilor din sucursale şi agenţii, toţi lucrează din unităţile băncii. Între 10% şi 50% din timpul de muncă lunar va putea fi în regim de telemuncă la cea mai mare parte a angajaţilor centralei BT. În cazul colegilor din reţea, 5-10% din timpul de muncă îl vor putea dedica dezvoltării profesionale continue, în regim telemuncă, în cadrul programului pe care banca îl are deja în derulare, Learn from home“, au spus reprezentanţii Băncii Transilvania pentru Ziarul Financiar şi Business MAGAZIN.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din România după active, avea 7.303 angajaţi la finalul lunii august a acestui an. Jumătate dintre angajaţii din sucursale şi agenţii şi 90% dintre cei din sediile centrale lucrează acum de acasă.
    „La nivelul reţelei BCR (sucursale şi agenţii), 50% dintre colegi lucrează de acasă, în regim de rotaţie la fiecare două săptămâni, ceea ce ne-a permis sa menţinem permanent operaţionale sucursalele BCR, încă de la începutul pandemiei. La nivel sediilor centrale, aproape 90% dintre angajaţi lucrează de acasă“, a spus pentru ZF Andreea Voinea, director executiv resurse umane la BCR.

    În viitor, după pandemie, banca ia în calcul să îşi lase angajaţii să lucreze de acasă câte două zile pe săptămână.
    „Banca Comercială Română avea deja implementată telemunca în beneficiul angajaţilor săi, încă dinainte de izbucnirea pandemiei, astfel că fiecare salariat putea să lucreze în acest sistem câte două zile pe lună. Luăm în calcul menţinerea şi extinderea acestui mod de desfăşurare a activităţii la cel puţin două zile pe săptămână pentru colegii din centrala băncii, în aşa-numita «noua normalitate postpandemic㻓.
    Dacă sectorul IT sau cel al centrelor de servicii erau pregătite pentru o trecere rapidă la munca de acasă, în piaţa bancară implementarea telemuncii vine cu dificultăţi, având în vedere că angajaţii lucrează în sisteme informaţionale complexe, cu informaţii confidenţiale.
    „Provocările specifice domeniului bancar sunt cele legate de asigurarea integrităţii şi securităţii informaţiilor. În plus, sunt cele valabile oricărei industrii: riscul deconectării de echipă / organizaţie, dezvoltarea unor dificultăţi de comunicare şi colaborare eficientă, a unor anxietăţi etc“, spun reprezentanţii Băncii Transilvania.
    În prezent, în sucursalele BCR angajaţii lucrează de acasă prin rotaţie, iar acolo banca a început să implementeze un nou mod de lucru, unul prin care angajaţii din sucursale care se află în telemuncă se ocupă de video şi teleconsilierea clienţilor printr-un nou program de smart-advisory.
    „Aici, provocările ţin de asigurarea capacităţilor tehnice, de la laptopuri, tablete, telefoane de ultimă generaţie, până la conexiunile securizate prin VPN şi vitezele de operare. Odată cu schimbarea modelului de deservire, pe premise digitale, acest sistem de lucru se va extinde natural şi mai mult, inclusiv cu menţinerea activităţii în regim de telemuncă“, spune Andreea Voinea.
    Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea echipamentelor necesare, spune ea.
    „Pentru angajaţii din sediile centrale, provocările au ţinut tot de asigurarea facilităţilor tehnice, dar noi eram deja pregătiţi să le asigurăm, atât la nivel de hardware, cât şi de software, ca parte a strategiei de digitalizare accelerată pe care am implementat-o în ultimii doi ani“, concluzionează Andreea Voinea.
    Toţi cei 1.500 de angajaţi ai Wipro Technologies din România, filiala locală a Wipro, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de outsourcing si software din India, lucrează în prezent de acasă, iar acest mod de lucru va continua şi în viitor.
    „Acest subiect este în discuţie la nivelul corporate al companiei, dar este destul de clar că munca de acasă va fi parte a modului nostru de operare şi după ce pandemia de COVID-19 se va fi încheiat. Rămâne însă de văzut care va fi proporţia muncii de acasă versus prezenţa la birou“, spune Ciprian Dan, Location Head Timişoara la Wipro Technologies.
    Michelin Corporate & Business Services, filiala de business services din România a grupului francez Michelin, unul dintre cei mai mari producători de anvelope la nivel mondial, are 700 de angajaţi în prezent. Compania oferea şi angajaţilor posibilitatea de a lucra de acasă şi înainte de pandemie, iar reprezentanţii companiei spun că vor continua să ofere acest beneficiu salariaţilor şi după finalul pandemiei de COVID-19.
    „Politica de Home Office era în vigoare la Michelin cu mult timp înainte de restricţiile impuse de COVID-19. În condiţii normale, majoritatea angajaţilor noştri lucrau între 1 şi 3 zile pe săptămână de acasă, în funcţie de activităţi. Angajaţii noştri preferă să lucreze de acasă, dar, dacă au nevoie sau îşi doresc, pot veni la birou. Politica noastră de Home Office va rămâne în vigoare şi după pandemia de COVID-19. Este un beneficiu pe care angajaţii şi candidaţii noştri îl apreciază, pentru că le permite să atingă un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională“, a spus pentru Business MAGAZIN Mauricio Manzano Podversich, Michelin Corporate & Business Services Manager.
    În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.
    În cazul Rinf Tech, companie specializată în dezvoltare de software pentru sectorul automotive, aplicaţii pentru companii angajate într-un proces de transformare digitală, cercetare şi dezvoltare AI şi robotică, 226 dintre cei 338 de angajaţi din România lucrează acum de acasă.
    „În mod cert vom lucra de acasă până la final de 2020, urmând ca, până la final de an, să facem o nouă comunicare cu privire la modul de lucru din primul semestru de activitate din 2021. Ne vom ghida dupa reperele primite de la autorităţi, vom analiza contextul pandemiei aşa cum va fi el la momentul respectiv şi vom decide, având ca prioritate siguranţa colegilor noştri şi sănătatea organizaţiei. Dacă numărul de cazuri va fi în creştere şi vom considera că riscul de a fi expuşi la virus este mare, cu siguranţă că da, vom continua să lucrăm de acasă“, spune Dora Codreanu, human resources business partner în cadrul Rinf Tech.
    Majorel, unul dintre principalii furnizori de BPO (business process outsourcing) din lume, are 1.300 de angajaţi pe piaţa locală, iar dintre aceştia doar o echipă de 15 oameni din Bucureşti nu lucrează de acasă.
    „Planul nostru este să implementăm un set-up flexibil, în care să putem să îmbinăm Work From Home cu munca de la birou. Având în vedere că înainte nu aveam programul de telemuncă implementat pentru niciun proiect, pentru noi a însemnat sa dezvoltăm acest lucru de la zero proceduri legislative, noi reguli pe partea de compliance şi securitate, IT setups pentru fiecare proiect în parte, logistică necesară în ceea ce priveşte device-urile si tool-urile cu care lucrăm. Practic, a însemnat un efort uriaş din partea tuturor departamentelor, care s-a dovedit un real succes“, afirmă Daniela Micusan, general manager al Majorel.
    SELIR, o companie care oferă în outsourcing servicii pentru companiile Gruppo Banca Sella şi Unione Fiduciaria, are 500 de angajaţi şi intenţionează ca jumătate din angajaţii săi să continue să lucreze de acasă.
    „Intenţia noastră este să păstram telemunca, amenajând însă locuri de muncă pentru circa 50% din personal, care vor putea fi folosite în baza programărilor făcute prin intermediul unei aplicaţii. Birourile noastre sunt în Galaţi, Brăila, dar avem şi angajaţi din Vrancea care lucrează remote“, a declarat George Istrate, HR manager în cadrul companiei.
    În centrul de shared services al Office Depot, companie care se ocupă de distribuirea de produse şi servicii pentru birou, lucrează 425 de persoane, iar în prezent toţi angajaţii lucrează de acasă.
    „Toţi cei 425 de angajaţi lucrează de acasă. Biroul nostru din Cluj este deschis pentru angajaţii care preferă să lucreze de aici şi avem o medie de 40-50 de angajaţi care vin la birou zilnic (niciodată aceiaşi). În acest moment luăm în calcul telemunca şi după trecerea pandemiei, dar nu avem încă suficiente detalii în acest sens“, spune Giulio Medda, director Share Service Center Europe în cadrul Office Depot.
    La nivelul industriei de outsourcing din România, majoritatea angajaţilor vor continua să lucreze de acasă până la finalul anului 2020 sau până în primăvara anului viitor, spune Ciprian Dan, preşedintele Asociaţiei Business Services Leaders (ABSL).
    „Conform unui sondaj realizat de ABSL în timpul stării de urgenţă, 57% dintre companiile industriei au apreciat că vor lucra astfel pe termen nedeterminat. Majoritatea angajaţilor din industria noastră vor continua să lucreze de acasă, cel puţin până la finalul acestui an sau până în primăvara anului viitor. Între timp şi spaţiile de birouri au fost reorganizate în conformitate cu normele distanţării sociale, devenind mai flexibile şi respectându-se în acelaşi timp toate măsurile sanitare impuse de autorităţi. Conform reglementărilor actuale, spaţiul de muncă al fiecărei companii poate ajunge pentru 25%-50% dintre angajaţi. Din acest motiv, întoarcerea la birou se va face treptat“, a spus Ciprian Dan.
    Industria de outsourcing din România cuprinde 280 de companii cu 131.000 de angajaţi. Cifra de afaceri medie generată anul trecut de un angajat în business services este de 31.000 euro/an, în timp ce valoarea maximă se situează la 119.000 euro/an. Circa 85.000 dintre angajaţii din centrele de servicii lucrează în Bucureşti. Acum, în plină pandemie de COVID-19, majoritatea angajaţilor din industrie lucrează de acasă.
    „Cu siguranţă pandemia va schimba pe termen lung modul de lucru, cel puţin pentru companiile care pot implementa telemunca, aşa cum sunt cele din industria noastră. De la o zi sau două pe săptămână lucrate de acasă înainte de pandemie, proporţia se poate schimba, crescând numărul acestor zile“, adaugă preşedintele ABSL.
    Între 5% şi 10% dintre companiile din industria de outsourcing plănuiesc să se întoarcă la birou până la finalul acestui an, spune el.
    „Din discuţiile cu companiile membre estimăm că 5 – 10% dintre companii au decis să înceapă să se întoarcă la birou, în etape, până la finalul acestui an. Numărul angajaţilor este însă unul redus. Este vorba mai ales despre cei care derulează proiecte sensibile din punctul de vedere al securităţii datelor şi care astfel se vor întoarce la birou în funcţie de cerinţele clienţilor sau de cei care prin profilul activităţii trebuie să fie la sediu (de exemplu, personalul tehnic care asigură mentenanţa echipamentelor). De asemenea, există un procent mic de angajaţi care preferă să vină la birou, fie tot timpul, fie câteva zile pe săptămână”, spune Ciprian Dan.
    În ceea ce priveşte provocările care vin cu implementarea telemuncii, el aminteşte de recrutarea anevoioasă din mediul online şi de procesul de adaptare a noilor angajaţi în companie (induction).
    „Pe termen scurt una dintre cele mai mai provocări este legată de recrutare, care se face în continuare online, dar şi de partea de instalare (induction), care este făcută tot online. Pe termen lung, izolarea fizică pe care o impune telemunca poate influenţa negativ sănătatea mentală a angajaţilor. De aceea va fi nevoie de un echilibru între telemuncă şi munca de la birou“, concluzionează preşedintele ABSL.
    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Cele mai mari 10 cooperative din România au avut afaceri cumulate de 855 mil. lei în 2019. „Asocierea ajută la creşterea sectorului agricol şi aduce doar beneficii“

    ♦ În 2019 au fost înfiinţate 190 de cooperative la nivel naţional ♦ Numărul total al cooperativelor agricole din România trece de 1.500, iar cifra de afaceri realizată de acestea sare de 1 mld. lei ♦ Cooperativa Agricolă Integrată Ţara Mea, furnizorul principal al Kaufland, şi-a mărit afacerile de şapte ori în 4 ani şi a ajuns lider, având peste 1.000 de membri. 

    Primele zece cooperative din Ro­mâ­­nia au înregistrat în 2019 afa­ceri totale cumulate de 855,3 mi­li­oane de lei (circa 180 mil. euro), în creştere cu 2,4% comparativ cu anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor publice şi a celor oferite de companii.

    „Asocirea ajută la creşterea sectorului agricol şi a afacerii şi aduce doar beneficii, asta în cazul în care înţelegem ce înseamnă beneficii pe termen lung“, spune Andrei Stancu, director executiv al Cooperativei Agricole Banat Agro Vest, formată din 24 de membri, care lucrează aproximativ 15.000 de hectare.

    Stancu crede că formele asociative în agricultură se pot bucura de putere prin reprezentare la nivel înalt. El consideră că fer­­mierii ar trebui să conlucreze cu cei care fac legile, astfel încât să fie în avantajul lor, iar în cooperativă şansa de a lua cuvântul este mai mare.

    De altfel, achiziţia în comun a inputurilor agricole, precum şi valorifi­ca­rea în comun a producţiei obţinute, la pre­ţuri mai bine negociate, este un alt avantaj al asocierii.

    „Anul 2020 a fost mai bun decât 2018 şi 2019 şi ne dorim să fie aşa şi următorii zece ani: preţuri mari la vânzarea cerealelor şi producţii de la mediu spre bine“, a mai afirmat reprezentantul Cooperativei Agricole Banat Agro Vest, cu afaceri de 56,6 milioane de lei anul trecut, în creştere cu 8% comparativ cu anul anterior. Aceasta a urcat în clasament pe locul 6 de pe locul 8.

    Pe primul loc în topul cooperativelor din România se află Cooperativa Agricolă Integrată Ţara Mea, furnizorul principal al retailerului german Kaufland, înfiinţată în 2015 cu scopul de a creşte producţia şi consumul de produse româneşti. În 2019 a avut o cifră de afaceri de 214 milioane de lei, potrivit reprezentanţilor companiei, din vânzarea legumelor, fructelor, mierii, lactatelor, produselor din carne de porc şi de pui, pâinii şi produselor de băcănie.

    Cooperativa are peste 1.000 de membri şi are desfacere şi în reţeaua Penny Market, iar Florin Burculescu, preşedintele acesteia, spunea la începutul lunii mai că fermierii au nevoie de centre de colectare şi de aparatură performantă ca să poată face faţă cerinţelor hipermarketurilor. Cooperativa AAylex Agro din Buzău se află pe următoarea poziţie, cu o cifră de afa­ceri de 166 mil. lei, în scădere cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor pu­blice. Aceas­ta operează fabrica de hrană pen­tru pui a producătorului de carne de pa­săre mar­ca Coco Rico, potrivit datelor pu­blicate pe site-ul com­paniei. Înfiinţată în 2009, nu a mai înre­gis­trat scăderi ale veni­turilor până anul trecut.

    Pe locul trei între cele mai mari coo­pera­­tive agricole din România se află Coopera­tiva Agricolă Dobrogea Sud din Techirghiol, for­­mată din 44 de membri cooperatori care ex­­­ploatează împreună peste 20.000 de hec­ta­re în judeţul Constanţa, cu afaceri de 81,3 mi­li­oane de lei în 2019, în scădere cu 12% faţă de anul precedent. Re­pre­­zentanţii acesteia susţin că anul 2019 a fost unul cu provocări, din cauza secetei pre­lungite, iar producţiile membrilor au scăzut cu 25-30%.

    Cele mai multe cooperative agricole din top zece activează în ramura vegetală, ocu­pân­du-se de cultivarea cerealelor şi a plan­te­lor oleaginoase.

    România este unul dintre cei mai importanţi producători de cereale din UE, cu o producţie de 29,5 milioane de tone în 2019. Astfel, la porumb şi floarea-soarelui s-a situat pe primul loc în UE, iar la grâu pe locul patru. Seceta din acesta an îi determină însă pe agricultori să fie pesimişti, estimând o scădere ed 30-50% a recoltei.

    În prezent, în România sunt peste 1.500 de cooperative agricole, conform informaţiilor de la Ministerul Agriculturii. Veniturile totale realizate de cooperativele locale trec de 1 miliard de lei anual, conform datelor de la Registrul Comerţului.

    Anul trecut au fost înfiinţate 190 de cooperative, potrivit Confodas, platformă de analiză financiară a companiilor. Numărul record al companiilor de acest tip, înfiinţate, a fost înregistrat în 2018, de 280 de cooperative, maximul ultimului deceniu.

  • „Ar trebui sau nu ca o companie să plătească o parte din cheltuielile cu utilităţile sau de alt tip pentru angajaţii care lucrează de acasă”?

    La fel ca în cazul beneficiilor extra-salariale anterioare (tichete de masă, abonamente la sala de sport, spaţii de relaxare generoase, fructe şi cafea gratuite), firmele din domeniul IT se numără printre primele care au decis să îşi sprijine financiar angajaţii care lucrează de acasă.
    Dell este una dintre companiile care a aplicat o serie de măsuri pentru aceştia, în situaţia în care, în prezent, la nivel global 95% dintre angajaţii firmei se află într-o situaţie de work from home.
    Chiar dacă pentru perioada următoare, reprezentanţii companiei au stabilite câteva scenarii pentru întoarcerea la birou, ei spun că pe  parcursul ultimului deceniu s-au pregătit constant pentru flexibilitatea la locul de muncă, astfel că lucrează de la distanţă de peste 10 ani: 30% dintre angajaţii Dell Technologies au lucrat de la distanţă chiar dinaintea pandemiei.
    Reprezentanţii din România ai companiei spun că, din momentul în care şi-au dat seama că acest scenariu al lucrului de la distanţă va dura mai mult decât s-au aşteptat cu toţii, au lansat o versiune updatată pentru contextul pandemiei a programului lor, Connected Mobility (pe care au denumit-o Connected Mobility 2.0). Încă de la început, programul a fost gândit în jurul flexibilităţii acordate de către computerele mobile.
    Programul presupune că acei angajaţi care îşi doresc să facă parte din programul 2.0 şi vor să petreacă mai mult timp acasă, vor primi mai întâi un sprijin financiar, pentru a fi cheltuit pe echipamentul de acasă (dispozitive, conexiunea la internet etc.),  care se adaugă echipamentului pe care aceştia deja îl aveau, pentru lucrul de la distanţă.
    Pe lângă acest lucru, în România derulează mai multe iniţiative, preponderent în mediul online, pentru a-şi ajuta angajaţii să gestioneze această perioadă, dar şi să menţină lucrurile cât mai aproape de normal, aşa cum erau obişnuiţi cu ele. „De exemplu, am mutat online o serie de evenimente interne, care acoperă teme de la adaptarea la noul normal sau traininguri pentru dezvoltare personală şi profesională până la inovare în management, egalitatea de gen, tehnici de vorbit în public, sau chiar yoga, pilates sau cursuri de gătit. Oferim, de asemenea, săptămânal resurse care să ne ajute la obţinerea stării de bine, ce ţin de sănătatea mentală, fizică şi nutriţie.”
    Reprezentanţii Dell România spun că beneficiile materiale acordate vin pe fondul acestui context neobişnuit, fiind un efect, nu un factor motivant în sine: „Onest vorbind, cu toţii simţim teamă şi nesiguranţă, iar aceasta este o situaţie generală pe care toate organizaţiile ar trebui să o gestioneze. Astfel, considerăm că principalul factor motivant este relaţia deschisă şi onestă dintre angajator-angajat, reflectată prin crearea unui spaţiu sigur, în care colegii noştri să îşi poată exprima grijile, un spaţiu care să poată cuprindă nesiguranţele şi fricile lor. Noi avem această conversaţie cu colegii noştri, privind acomodarea lor cu lucrul de acasă, vrem să ştim dacă le e greu să gestioneze situaţia, dacă preferă să lucreze din altă parte şi, în cazul în care preferă, cum putem să le facem spaţiul de lucru cât mai potrivit”.
    Astfel, acestea sunt doar instrumente de adaptare la situaţia din prezent, în care şi-au propus să facă această schimbare cât mai lin cu putinţă. Beneficiile extra-salariale existente anterior pandemiei au fost acordate în continuare în România: „De exemplu, ofeream tichete de masă atunci când mergeam la birou, pe care am continuat să le oferim şi atunci când munca s-a transferat acasă. Clasele de yoga şi pilates s-au mutat online, am organizat grupuri de suport pentru părinţii care au copii acasă sau pentru colegii care au grijă de cineva apropiat. Cultura noastră organizaţională este construită în jurul grijii pentru colegi indiferent de context, diferenţa este că acum instrumentele s-au mutat online”.
    Munca de acasă sau de la distanţă va fi parte din noua realitate, iar „normalul” de dinainte de martie anul acesta nu va mai exista, punctează Mădălina Racoviţan, tax partner la KPMG România.
    „În ultima perioadă, tot mai multe organizaţii îşi pun problema acordării angajaţilor a unor sume de bani în vederea achiziţionării unor echipamente sau achitării unei părţi din costul cu utilităţile sau chiria”, spune Mădălina Racoviţan.
    În Elveţia, de pildă, în anumite condiţii, angajatul poate solicita angajatorului o compensaţie pentru folosirea echipamentului personal (e.g. laptop, imprimantă etc.) în derularea activităţii de acasă. De asemenea, angajaţii au dreptul la rambursarea de către angajator a tuturor cheltuielilor ocazionate de executarea muncii, însă trebuie bine documentat motivul pentru care munca se desfăşoară de acasă şi nu de la birou, explică Racoviţan.
    Tot în Elveţia, încă din 2019 existau prevederi referitoare la costuri privind chiria, conform cărora aceste cheltuieli pot fi suportate de angajator doar în cazul în care acesta nu poate pune la dispoziţia angajatului un spaţiu de lucru adecvat – ceea ce s-a întâmplat de altfel în timpul pandemiei. „Referitor la beneficiile fiscale, în anumite condiţii, angajaţii îşi pot reduce impozitul pe venit datorat, deducând o parte din cheltuielile înregistrate privind spaţiul de lucru de acasă”, precizează specialistul KPMG.
    Cum stau lucrurile în România? Şi pe piaţa locală telemunca este reglementată încă din aprilie 2019 şi în aceasta se menţionează că angajatorul este obligat „să asigure mijloacele aferente tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi/sau echipamentele de muncă sigure necesare prestării muncii […] “.
    De asemenea, autorităţile au emis o Ordonanţă de Urgenţă (132 din data de 10 august), conform căreia, în cazul activităţii de telemuncă, angajatorilor li se acordă o singură dată un sprijin financiar în valoare de 2.500 de lei pentru fiecare telesalariat, pentru a se achiziţiona bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii, dacă respectivul salariat a lucrat în regim de telemuncă pe perioada stării de urgenţă cel puţin 15 zile lucrătoare. Mădălina Racoviţan clarifică etapa în care se află aplicarea acestei ordonanţe: pe 25 august a fost publicat pe site-ul Ministerului Muncii un Proiect de Ordin (în dezbatere publică până pe 3 septembrie, interviul Business MAGAZIN fiind acordat anterior acestei date n.red.) pentru stabilirea modalităţii de acordare a sprijinului financiar şi a categoriilor de bunuri ce pot fi achiziţionate conform ordonanţei (i.e. laptop/notebook, tablete, smartphone, echipamente periferice de intrare şi ieşire aferente acestor bunuri, echipamente necesare conectării la internet, licenţe aferente sistemelor de operare şi aplicaţiilor software).
    Astfel, companiile care îndeplinesc condiţiile din ordonanţa 132 pot aplica pentru obţinerea sprijinului financiar de la stat, însă alte facilităţi nu există în mod expres. „În contextul in care munca la distanţă va rămâne o parte importantă din viitorul muncii, companiile ar trebui să îşi revizuiască politicile de remunerare şi să analizeze care sunt acele beneficii relevante în noul context, care sunt mai valoroase pentru angajaţi şi de ce nu, în contextul unei contractări economice, mai avantajose din punct de vedere fiscal. Astfel, companiile s-ar putea orienta catre beneficiile de tip „cafeteria” în care angajatul primeşte un buget lunar si are libertatea de a alege acele beneficii care sunt relevante pentru el, unele chiar avantajoase fiscal (de tipul tichetelor de masa sau tichetelor de vacanţă)”, punctează Mădălina Racoviţan.
    Alexandra Peligrad, CEO-ul companiei de resurse umane Smartree, observă că şi angajaţii îşi doresc alte beneficii de la angajatorii lor în contextul pe care îl traversăm, deşi îşi doresc să păstreze şi o parte din beneficiile anterioare.
    „Din ce am observat noi în ultimele luni în situaţia de COVID în care ne aflăm, atât din zona de forumuri, în care angajaţii îşi exprimă dorinţele referitoare la ceea ce ar însemna pentru ei beneficii satisfăcătoare în pandemie, dar şi din feedback-ul pe care îl avem de la cei pe care îi intervievăm într-un proces de recrutare, rezultă că în primul rând angajaţii au dorit şi au reuşit în perioada aceasta să păstreze beneficiile pe care le aveau şi înainte, a fost o perioadă în care îşi puneau întrebări referitoare la păstrarea abonamentelor la sală în contextul în care sălile erau închise, dar au avut acces virtual la orele pe care le puteau accesa şi atunci companiile au continuat să ofere aceste beneficii; cei care aveau maşină de serviciu, au solicitat să o păstreze, dar mai există o categorie a angajaţilor care lucrează în companiile care au birourile închise şi care solicită decontarea unor părţi din costurile pe care le înregistrează în locul unde îşi desfăşoară remote activitatea referitoare la utilităţi, chirie sau consumul de cafea, apă, pe care în mod normal o primeau în programul de lucru”.
    Chiar dacă nu există foarte multe companii din piaţă care acordă beneficii de acest tip, Alexandra Peligrad spune că şi în rândul partenerilor cu care lucrează se află companii care oferă angajaţilor, într-o anumită limită, posibilitatea de a-şi acoperi costurile pe care le au angajaţii care lucrează de acasă, însă sub forma unui beneficiu asimilat veniturilor din salarii. „Există companii care au oferit o anumită sumă de bani salariaţilor, sumă de bani care se impozitează şi se taxează cu toate contribuţiile şi taxele aferente salariului. Este un beneficiu într-o sumă de bani – nu se decontează pentru că, deocamdată, pe regimul legislativ pe care îl avem, companiile nu au găsit o clauză din Codul Fiscal prin care să poată deconta astfel de tipuri de costuri.”
    Potrivit ei, sumele sunt diferite şi variază în funcţie de dimensiunea companiei: „Pornesc de la câteva sute de lei şi ajung la un maximum de 1.200 – 1.300 de lei pe lună, sume nete care mai departe merg spre contribuţii şi impozit pe venit, care intră în costurile companiei”. Angajatul are parte de libertate totală când vine vorba despre cheltuirea acestor bani: „Este vorba despre o sumă de bani pe care angajatul nu trebuie să o justifice în niciun fel, este treaba lui ce face cu ea, este impozată de către companie şi, ca atare, este ca atunci când primeşte un bonus pentru o anumită activitate – nu îl întreabă nimeni ce face cu aceşti bani şi compania nu îi solicită să îşi justifice cheltuielile din ce am văzut noi până acum, modul în care a folosit aceşti bani.”
    CEO-ul Smartree spune însă că numărul companiilor care acordă acest tip de beneficii sunt companii din zona serviciilor de tehnologie, iar în rândul clienţilor Smartree procentul celor care oferă asfel de bonusuri în contextul pandemiei este de sub 10%.
    Chiar dacă munca de acasă pare să fie parte din noua realitate pentru mult timp, iar giganţi ai lumii au anunţat de la începutul pandemiei că îşi vor lăsa angajaţii să lucreze de acasă pe termen nedefinit, dacă ei îşi doresc acest lucru, companiile încep deja să simtă nevoia întoarcerii la birou.
    Reprezentanţii Dell România precizează: „Ce putem spune după toate aceste luni este că lucrul de acasă 100% din timp nu doar că se dovedeşte nesustenabil din punct de vedere emoţional – majoritatea colegilor au nevoie de interacţiune umană, este o nevoie de bază – dar şi imposibil, din punct de vedere logistic. Ne referim, aici, la colegii care au copii mici, la cei care împart spaţiul cu alţii, la cazuri în care conexiunea la internet nu este foarte bună, iar toate aceste elemente creează un mediu în care 8 ore de lucru zilnic nu sunt posibile”,
    explică reprezentanţii Dell. Astfel,
    au făcut un studiu la nivel global, din care a reieşit că se vor împărţi în grupuri şi se vor deplasa la birou în perioade diferite, ţinând cont, de altfel şi de regulile fiecărei ţări în care au sedii: „Odată ce ne întoarcem la normal, 50% din forţa de muncă globală Dell Technologies va lucra de la distanţă”.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.

  • Vlad Deliu, NN Asigurări de Viaţă: „Îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO”

    Rol ocupat în companie: La începutul lui 2019, am preluat poziţia de corporate sales & health business director în cadrul NN Asigurări de Viaţă. Este un rol comercial, pe care l-am preluat după ce am activat mai bine de zece ani în zona de management al investiţiilor. Misiunea mea şi a echipei mele este să continuăm dezvoltarea canalului de distribuţie B2B şi să dezvoltăm linia de business de asigurări de sănătate. Principalul meu obiectiv este să susţin clienţii corporate ai companiei în demersul lor de a contribui la siguranţa financiară a angajaţilor lor. Altfel spus, fie că vorbim de asigurări de viaţă şi de sănătate sau despre pensii private facultative oferite de angajatori, ca beneficiu extrasalarial, departamentul pe care îl coordonez răspunde nevoilor specifice ale fiecărui angajator când vine vorba de soluţii pentru viitorul financiar al angajaţilor.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Înainte de rolul de corporate director, am acumulat o experienţă vastă în managementul investiţiilor din domeniul pensiilor private. M-am alăturat echipei de investiţii a NN Asigurări Viaţă şi NN Pensii S.A.F.P.A.P. concomitent cu lansarea sistemului de pensii private, în poziţia de manager de investiţii. Principala mea responsabilitate a fost să contribui la gestionarea portofoliilor fondurilor de pensii obligatorii şi facultative ale NN. Din 2018, am preluat poziţia de chief investment officer în cadrul NN Asigurări de Viaţă, unde am continuat să coordonez strategia de investiţii a companiei pentru fondurile de pensii facultative şi să maximizez performanţele obţinute în beneficiul participanţilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: Îmi doresc să conduc o echipă curajoasă, care pune accent pe inovaţie şi care, prin ceea ce face, lasă ceva remarcabil în urmă. Partea frumoasă e că deja fac acest lucru la NN, dar în perspectivă îmi doresc ca impactul activităţii mele să crească la o scară cât mai mare, iar acest lucru cred că se poate întâmpla când eşti într-o poziţie de CEO.
    CEO/Antreprenor admirat: Admir liderii îndrăzneţi care lucrează cot la cot cu echipele lor şi care, înainte de toate, transmit mai departe principiile solide în care cred. Şi mă bucur să pot descoperi tot timpul astfel de oameni în businessul românesc. ”

    PROFILUL LUI VLAD DELIU A APĂRUT ÎN CEA MAI RECENTĂ EDIŢIE A ANUARULUI „100 TINERI MANAGERI DE TOP”.

  • Dispare programul „Prima Casă” şi apare „Noua Casă”. Care sunt diferenţele şi beneficiile noului program

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii anunţă începerea în scurt timp a noului program „Noua Casă”, care va continua în bună măsură spiritul programului „Prima Casă”.

    Principalul obiectiv al noului program guvernamental este de a facilita achiziţia de locuinţe adaptate standardelor de locuire moderne, creşterea calităţii spaţiului de locuit şi a spaţiilor comune, precum şi reducerea riscului seismic prin favorizarea cumpărării de locuinţe noi, consolidate sau reabilitate.

    Un alt efect direct al programului va fi stimulatarea pieţei construcţiilor şi a tuturor sectoarelor conexe, care contribuie la un stil de viaţă adaptat realităţilor actuale.Modificările aduse de noul program, se referă, în principal, la plafonul creditelor ce pot fi accesate de către beneficiari pentru cumpărarea de locuinţe noi sau asimilate şi alte tipuri de locuinţe:

    – Credit destinat achiziţiei unei locuinţe noi sau asimilate de maximum 140.000 EUR, echivalent lei compus din finanţarea acordată de instituţia de credit, în valoare de maximum 119.000 EUR, echivalent lei şi avansul plătit de beneficiar. Finanţarea acordată de instituţia de credit este garantată de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 60%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente finanţării garantate şi acoperă maximum 85% din preţul de achiziţie al locuinţei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei.;

    – Credit destinat achiziţiei celorlalte categorii de locuinţe de maximum 70.000 EUR, echivalent lei compus din finanţarea acordată de instituţia de credit, în valoare de maximum 66.500 EUR, echivalent lei şi avansul plătit de beneficiar. Finanţarea acordată de instituţia de credit este garantată de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, în procent de maximum 50%, exclusiv dobânzile, comisioanele şi spezele bancare aferente finanţării garantate şi acoperă maximum 95% din preţul de achiziţie al locuinţei, dar nu mai mult decât valoarea rezultată din raportul de evaluare a locuinţei.

    Cititi mai multe pe www.meddiafax.ro

  • Cine este femeia care conduce în România singura companie din lume care a dat statului înapoi banii luaţi în perioada pandemiei

    „Viziunea noastră este de a crea o viaţă de zi cu zi mai bună pentru şi mai mulţi oameni, inclusiv pentru angajaţii noştri. Timpul petrecut de ei alături de familie e extrem de important, de aceea am introdus mai multe beneficii pentru a-i ajuta să atingă un echilibru între activitatea de la locul de muncă şi viaţa personală”, a spus CEO-ul IKEA South East Europe în răspunsurile acordate pentru realizarea profilului său din anuarul dedicat celor mai puternice femei din business lansat de Business MAGAZIN.

    Sara del Fabbro conduce din 2019 operaţiunile retailerului suedez de mobilier şi decoraţiuni IKEA în România, Serbia, Slovenia, Croaţia şi Ucraina, după ce anterior a lucrat alţi 20 de ani la subsidiara locală a IKEA din Italia. Acolo a trecut prin toate rolurile, de la lucrător comercial şi administrator, până la şef de magazin şi director adjunct de retail. Se mândreşte că a reuşit să obţină în România o reprezentare egală în companie între femei şi bărbaţi.

    Scoate în faţă următoarele rezultate: 51,58% din forţa de muncă totală înseamnă femei, 50,3% din funcţiile de conducere sunt ocupate de femei, iar salariile primite de femei şi bărbaţi pentru acelaşi nivel de muncă sunt egale. Pentru 2020, una dintre priorităţile mandatului ei este extinderea IKEA pe două pieţe noi: Slovenia şi Ucraina. Spune că angajaţii sunt mai eficienţi şi mai fericiţi la locul de muncă dacă au un echilibru dintre viaţa personală şi cea profesională. E unul dintre secretele prin care angajaţii îşi dezvoltă competenţele necesare pentru a le oferi clienţilor o experienţă cât mai frumoasă la cumpărături. Sara del Fabbro e inspirată în tot ceea ce face de o zicere a fondatorului companiei, Ingvar Kamprad: „Fericirea nu este să-ţi atingi scopul. Fericirea e să fii în drum spre obiectiv. Este destinul nostru minunat să fim doar la începutul drumului”.

  • Alexandru Dincovici, sociolog: „Suntem la începutul erei birourilor moderne şi finalul biroului premodern”

    Întrebat de Business MAGAZIN care crede că este viitorul birourilor moderne în context pandemic, sociologul Alexandru Dincovici, general manager al Izibiz Consulting este de părere că nu putem vorbi despre un  sfârşit al acestora: „Poate aceste mişcări marchează începutul erei birourilor moderne şi finalul biroului premodern, din spaţii vechi, care nu au fost destinate iniţial pentru o astfel de utilizare”, spune Dincovici.

    El observă că „biroul modern se află, la fel ca şi spaţiile comerciale moderne, în clădiri extrem de versatile. Acestea pot fi configurate şi reconfigurate după bunul plac, ceea ce se şi întâmplă foarte des, având o adaptabilitate care ar trebui să le garanteze supravieţuirea şi după ce va trece actualul pericol epidemiologic”. Pe de o parte pentru că pot fi redimensionate după bunul plac, pe de altă parte pentru că sunt dotate cu tehnologie care poate fi reconfigurată, ajustată, sau căreia îi pot fi adăugate altele benefice pentru această perioadă.De asemenea, observă el, companiile care declară că îşi lasă în continuare oamenii să lucreze de acasă sunt, asemenea birourilor moderne, destul de versatile, unele cu structuri organizaţionale mai flexibile şi care experimentează deja, în mare parte, cu modalităţi de colaborare la distanţă. Pentru ele împărţirea aceluiaşi spaţiu fizic în acelaşi moment nu este foarte important, mai ales dacă există deja echipe cu membri în mai multe oraşe sau ţări şi care sunt nevoite să colaboreze constant.

    În România există şi companii care se află la polul opus al flexibilităţii: „La noi avem însă multe companii cu structuri organizaţionale rigide, chiar şi dintre cele relativ moderne care ar putea, fără pierderi mari ale productivităţii, să permită în continuare munca de acasă”. De multe ori aceste companii au şi mecanisme excesive de control provenite dintr-o neîncredere sistemică în angajat, şi chiar dacă sunt companii mici şi chiar antreprenoriale, din domenii dinamice, în multe dintre ele venitul la birou va rămâne în continuare o necesitate, să vadă şeful că lucrezi”, spune sociologul.

    Alexandru Dincovici nu crede că în alegerea unui loc de muncă în viitor vor prima unele detalii legate de siguranţa şi igiena la locul de muncă, în detrimentul unor beneficii precum sălile de relaxare, pentru că, spune el, măsurile luate acum au un alt statut – sunt obligatorii, impuse de autorităţi şi acceptate ca atare de societate.

    „Mă aştept ca şi din momentul în care vor înceta să mai fie obligatorii, pentru că optimistul din mine speră să vină cât mai repede acel moment, ele să rămână în vigoare şi să fie în continuare impuse atât de angajaţi cât şi de angajatori. Vor rămâne astfel măsuri necesare, nu măsuri dezirabile, cum este cazul beneficiilor actuale în anumite industrii”, crede el.

    În schimb, este posibil să asistăm la trecerea mai multor măsuri şi/sau tehnologii care vor face trecerea din domeniul medical sau din mediul de laborator în domeniul privat şi care ar putea deveni implementate la scară largă. El oferă ca exemplu lămpile UV cu care se pot dezinfecta spaţiile, folosite mai mult în sălile de operaţii şi care au ajuns deodată o tehnologie prezentă şi în casele oamenilor şi pe care o vor adopta şi anumite companii, fie de nevoie (cele din domeniul medical în care nu erau obligatorii), fie pentru beneficii de imagine şi a putea oferi o siguranţă mai mare clienţilor. „Odată făcută o astfel de investiţie, din momentul în care vor exista proceduri clare de utilizare şi prezenţa acestor tehnologii va deveni o obişnuinţă, mă aştept ca ele să rămână şi în era post-covid-19 o prezenţă nelipsită în cel puţin unele spaţii de birouri”, crede Dincovici.

    Pe de altă parte, mai spune el, avem de-a face cu anumite probleme legislative care pot împiedica adopţia unor proceduri medicale în zona companiilor, chiar dacă vorbim de proceduri simple care pot, până la urmă, proteja angajaţii cu riscuri minime. „Cel mai bun exemplu de astfel de procedură îl reprezintă măsurarea temperaturii, care devine obligatorie în multe spaţii comerciale, şi pe care mulţi proprietari de clădiri sau patroni o implementează din oficiu. Întâmpinăm în cazul ei atât probleme de legitimitate a procedurii şi a celor care o implementează, ceea ce rezultă şi într-o problemă de etică, cât şi probleme de securitate a individului, care pot duce la conflicte cu o anumită parte din legislaţia europeană, precum regulamentul de protecţie a datelor cu caracter personal”, spune el.

  • Recomandare de film: un serial despre capitalism şi viaţă după moarte

    „Viaţa nu este dreaptă. Nici varianta ei digitală”, spune unul dintre personajele serialului Upload, replică ce poate oferi cheia de interpretare a acestei comedii SF. Regizorul Greg Daniels, care a realizat şi comedia axată pe viaţa în birourile americane la începuturile lor The Office, analizează într-un mod satiric capitalismul şi viaţa de după moarte într-un viitor digital. Chiar dacă tema principală este viaţa într-un rai digital, serialul este descris în presa internaţională ca fiind mai ales o perspectivă originală a capitalismului de ultimă generaţie.

    Upload se întâmplă în 2033, când tehnologia face posibilă încărcarea conştiinţei unei persoane într-un avatar digital. Cei care mor pot astfel să fie în permanent contact cu cei din apropierea lor rămaşi în viaţă.

    Nathan (Robbie Amell) este un programator care se pregătea să îşi vândă proiectul şi care are un accident cu maşina sa autonomă – deşi în lumea anului 2033 se spune că „maşinile autonome nu fac accidente”.  Oamenii mor mai degrabă din cauza „plămânului vapat” – o boală a viitorului.

    În faţa morţii, prietena sa bogată îi oferă şansa de a face upload – viaţa digitală este  aparent foarte scumpă şi doar cei privilegiaţi şi-o permit. Există mai multe variante de continuare a vieţii în acest fel – aceasta fiind o industrie de 600 de miliarde de dolari – varianta în care ajunge personajul principal este însă cea mai apropiată de viaţa reală.

    Raiul viitorului „premium” se prezintă în variante digitalizate ale dealurilor din Toscana, cazinourilor din Las Vegas, savanei africane şi alte scenografii din care cei care plătesc pot să aleagă – printre care şi Lake View, descris drept „singurul model de viaţă digitală creat după hotelurile victoriene din Statele Unite şi Canada”. În acesta din urmă îşi începe aventura eroul serialului. El descoperă rapid beneficiile vieţii digitale „de după”, dar şi lipsurile acesteia. Spre exemplu, faptul că pentru un upgrade, pentru a consuma anumite alimente, trebuie să plăteşti (în moneda digitală a Facebook, Libra).

    Upload ilustrează şi câteva aspecte referitoare la inegalitatea veniturilor, care pare să se adâncească în 2033. „Cei 1%” nu sunt doar singurii care îşi permit să intre în aceste raiuri digitale, dar sunt şi cei care îşi permit mâncare adevărată aici) de pildă. În această viaţă, eroul principal îl întâlneşte pe proprietarul „celei a doua companii private ca mărime şi mare influent al sistemului politic american”. Sistemul de ratinguri pe care l-aţi regăsit în Black Mirror, un alt SF despre viaţa în viitor, se regăseşte şi aici. 

    Upload
    Regia: Greg Daniels
    Distribuţie: Robbie Amell, Andy Allo, Allegra Edwards, Zainab Johnson, Kevin Bigley
    Difuzare: Prime Video
    Număr de episoade: 10
    Durată episod: Cca 45 de minute
    Data lansării: 1 mai