BusinessMagazin

Tag: Baneasa

  • Aeroporturile Otopeni si Baneasa vor fuziona

    Ambele aeroporturi sunt controlate in proportie de 80% de Ministerul Transporturilor, iar Fondul Proprietatea detine 20% din titluri. Strucutura actionariatului va fi mentinuta la Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, scrie MEDIAFAX.

    Conform documentului, Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti, realizata in urma fuziunii, isi va asigura sursele de finantare din venituri proprii, sume alocate de la bugetul de stat, credite bancare, credite externe contractate sau garantate de stat, acordate cu respectarea regulamentelor comunitare privind concurenta, fonduri externe nerambursabile, acordate in conditiile legii, precum si forme legale de participare a capitalului privat si alte surse legal constituite.

    Sediul central al companiei va fi in Otopeni , cele doua aeroporturi urmand sa functioneze ca puncte de lucru. Compania va avea un capitalul social initial de 143,7 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro.
     

  • Falimentul Sky Europe – GALERIE FOTO

    Ca sa fiu sincer, la sfarsitul anului trecut credeam ca primul faliment de care voi auzi pe piata low-cost va fi Wizz Air”, spunea saptamana trecuta Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa, principala poarta pentru cursele low-cost in Romania. Mladin simte printre primii piata dupa ritmul in care companiile aeriene care opereaza pe Baneasa cer sloturile (intervalele orare pentru aterizare/decolare), iar la sfarsitul anului trecut simtise o incetinire importanta a cererilor Wizz Air. La inceputul lui 2009 insa, compania ungara a primit o infuzie de capital si si-a relansat cresterea. Sky Europe, in schimb, isi scazuse semnificativ ritmul curselor in Romania inca de la jumatatea anului trecut, cand ajunsese sa opereze doar doua curse din Bucuresti si renuntase la o parte din flota, ramanand cu cinci aeronave.

    Atunci, slovacii de la Sky motivasera faptul ca au ramas cu doar doua curse pe Baneasa prin parteneriatul pe care il facusera cu MyAir (companie italiana care opereaza pe Baneasa din 2005 pe curse catre Italia si Franta), parteneriat care le permitea sa opereze doar pe pietele unde nu zbura operatorul italian. “Parteneriatul dintre Sky Europe si MyAir presupunea doar vanzarea de bilete pe site, cele doua companii luand decizia de a-si completa portofoliul de curse prin achizitia de locuri in aerovanele celuilalt, dar nu au operat niciodata impreuna”, explica Alina Rus, director pe piata locala al companiei MyAir.

    In ultimii doi ani, compania slovaca nu a mai primit infuzii de capital de la actionari, iar actiunile sale pe bursa de la Viena, unde este cotata, au evoluat preponderent negativ. Sky Europe plecase la drum in 2001 cu fonduri suficiente de la actionarii sai, iar dezvoltarea lor rapida a scos de pe piata slovaca operatorul aerian national. La finele lunii martie a acestui an, compania a anuntat o pierdere neta de 31,9 milioane de euro pentru primul semestru, in conditiile in care avea acumulate si datorii de peste 100 de milioane de euro. Dupa publicarea acestor rezultate, oficialii companiei de la Bratislava au incercat mai multe strategii pentru a-si relansa pozitia, insa saptamana trecuta au cerut intrarea sub protectia legilor falimentului pentru a putea demara un program de reorganizare si restructurare. Ultima campanie derulata de cei de la Sky a fost una prin care vindeau 1 milion de bilete la 1 euro – ceea ce a facut ca peste 100.000 de pasageri din CEE sa cumpere bilete pentru aceasta vara. Compania a comunicat ca va onora cursele, insa problemele au inceput saptamana trecuta pe mai multe aeroporturi, catre care Sky Europe are datorii.

    Campaniile cu preturi scazute au fost in ultimul an principala arma pentru cota de piata a operatorilor low-cost din Romania. In special ungurii de la Wizz Air au marsat pe campanii cu preturi scazute in cursa lor pentru obtinerea locului unu pe piata. Wizz Air a anuntat, la inceputul lunii iunie, ca a transportat 312.000 de pasageri in Romania in primul trimestru din 2009, ceea ce l-ar face lider de piata. Numarul raportat de Wizz Air este considerat destul de mare de catre Stefan Mladin, directorul aeroportului Baneasa: “Trebuie sa ne gandim ca Blue Air are mai multe curse si a raportat un numar mai mic de pasageri, plus ca mai sunt si alte companii aeriene care opereaza pe Baneasa, iar aeroportul a inregistrat 410.000 de pasageri in primul trimestru”. Aeroportul Baneasa a avut anul trecut o cifra de afaceri de 28 de milioane de euro si 1,7 milioane de pasageri, in crestere cu peste 600.000 fata de 2007, iar pentru 2009 Stefan Mladin estimeaza depasirea a 2 milioane de pasageri: “Zborurile low-cost au crescut o data cu criza economica, multi dintre pasagerii curselor de linie migrand catre zboruri mai ieftine”.

    In acest context, intrarea in faliment a unuia dintre competitorii de pe aceasta piata ascute competitia intre ceilalti operatori. Wizz Air a anuntat deja ca se gandeste la un zbor de conexiune care sa aduca la Budapesta, hub-ul Wizz Air, pasagerii de la Bratislava. O ruta care ramane neacoperita low-cost in acest context este Bucuresti-Viena – de altfel singurul zbor care a mai tinut pe piata zborurile Sky din Romania.

    Blue Air, cea mai mare companie romaneasca low-cost, a initiat primul zbor catre Viena la inceputul acestei luni, dar nu din Bucuresti, ci de la Suceava. Adrian Ionascu, directorul Blue Air, spune ca deschiderea cursei catre Viena nu a avut nicio legatura cu problemele Sky Europe si ca nu crede ca problemele unui singur operator slabesc competitivitatea pietei, ci dimpotriva.

    Adrian Ionascu este de parere ca oricum aceasta criza va arata cat de solida a fost dezvoltarea fiecarei companii aeriene, in special in domeniul low-cost, unde lupta pentru oferirea celui mai mic pret a dus de multe ori la aparitia problemelor: “Un business de transport aerian centrat doar pe promisiunea celui mai mic pret nu poate rezista pe o piata concurentiala. Dinamica pietei face ca oricand un alt competitor sa poata oferi, chiar si pentru o perioada limitata, un pret mai bun”. Ionascu se refera nu numai la strategiile diferite ale competitorilor sai, dar si la faptul ca lupta care urmeaza cu Wizz Air va fi una destul de dura, in care operatorul ungar va incerca sa acapareze cat mai multa cota de piata prin preturi cat mai scazute. Oricum, dupa cum spunea si Stefan Mladin, nu este momentul sa se gandeasca nimeni la ce va fi maine pe o piata atat de imprevizibila si relativ lipsita de profituri. Viitorul este, deocamdata, in aer.

    Lupta stransa pe Baneasa
    Un cer doar pentru ei
     

  • Pastele, o afacere de 70 mil. euro

    Marius Cristescu a petrecut ultimii trei ani in Italia, timp in care a muncit in special in constructii si amenajari interioare. S-a intors impreuna cu sotia sa la sfarsitul anului trecut in Romania, hotarati sa ramana in tara. Dincolo de banii stransi in cei trei ani, Marius s-a intors din Italia pasionat de mancarea pe baza de paste. “Acolo mancam paste aproape in fiecare zi, iar cand m-am intors in Romania am continuat cu acest obicei”, povesteste Marius, un client ideal pentru companiile producatoare care vor neaparat sa isi stabilizeze sau chiar sa isi creasca vanzarile anul acesta. In ultimii trei-patru ani, piata de profil s-a dezvoltat rapid in Romania, cu rate de crestere de 10-15% pe an, ajungand in prezent la un volum in jur de 50.000 de tone si la o valoare de circa 70 de milioane de euro, din cele peste 2 miliarde de euro la cat se ridica in total piata produselor de panificatie, potrivit estimarilor. E totusi putin, spun producatorii, care compara consumul de paste per capita din Romania (de circa 3 kilograme) cu cel din Italia, de zece ori mai mare – dar unde acestea sunt totusi o mancare traditionala.

    In Romania, dupa un 2007 care a fost marcat de doua mari achizitii pe piata de profil (preluarea oradenilor de la Arnos de catre compania Tymbark si achizitia Pangram Resita de catre grupul italian Colussi), 2008 a fost un an al investitiilor, in care cei doi noi proprietari au investit in tehnologii, dar si in promovare, crescand astfel vanzarile. Compania Pangram, cu brandul emblema Monte Banato, a vandut in 2008 paste in valoare de circa 8 milioane de euro, in timp ce Arnos a ajuns sa creasca vanzarile cu circa 50%, potrivit estimarilor de la sfarsitul anului trecut, la peste 3,5 milioane de euro. Pentru toti producatorii mari, 2009 ar fi fost un an prielnic pentru a-si creste semnificativ vanzarile, mai ales dupa investitiile facute in anii trecuti.

    Acum insa pretentiile pentru 2009 sunt mai reduse: “Ne vom concentra pe pietele pe care le cunoastem bine, nu ne vom aventura in zone de business necunoscute”, spune cu prudenta Alin Giurea, prese dintele Pambac Bacau. Compania este lider pe segmentul pastelor fainoase, cu o cota de piata de 25%, potrivit estimarilor proprii.

    Mai ales daca au facut investitii in anii trecuti, producatorii tind sa economiseasca in acest an si sa limiteze investitiile pe care le mai aveau in plan. “Vom optimiza activitatea in scopul utilizarii eficiente a investitiilor de peste 35 de milioane de euro facute in anii anteriori, iar investitiile proiectate vor fi continuate cu precautie, avand in vedere faptul ca datoriile pe termen lung au fost platite integral, iar gradul nostru de indatorare este mult redus”, spune Giurea. Directorul Pambac incearca totusi sa fie optimist, deoarece “situatia financiara actuala ne permite sa ne gandim in continuare la dezvoltare organica si la achizitii”. Si cei de la Arnos mai au in vedere cateva modernizari ale echipamentelor, achizitia unei noi linii de productie si sistematizarea unui nou depozit, investitii care se ridica la putin peste jumatate de milion de euro, dupa cum spune Cristian Cazacu, directorul general al Arnos.

    Producatorii se bazeaza acum mai mult pe magazinele proprii, care (desi nu depasesc o medie de 10-15% din vanzarile totale) ii ajuta sa isi mentina nivelul de lichiditati, o necesitate din ce in ce mai acuta pe timp de criza. Pambac Bacau are o retea de 15 magazine, dintre care doar unul in format modern. “Nu ne propunem o extindere a numarului de locatii, dar nu excludem variantele de dezvoltare pentru formate noi, mai adaptate tendintelor din piata”, spune Alin Giurea. Compania doljeana Pan Group, producatorul pastelor Pan Group si Moara Baniei, detine 22 de magazine cu format mic, de 60 de metri patrati, care ii asigura acesteia circa 15% din vanzarile totale (care au depasit anul trecut 95 de milioane de lei – circa 25 de milioane de euro).

    Pe de alta parte, jucatorii din domeniu incearca sa priveasca mai mult spre pietele externe. Pan Group vinde deja in Marea Britanie, Grecia sau Germania produse atat sub brand propriu, cat si sub branduri private. Exporturile au reprezentat anul trecut 10% din cifra de afaceri a grupului, iar Florin Busuioc, directorul Pan Group, vrea ca anul acesta sa ajunga cu produsele sale si in Olanda, Polonia si Serbia. Si liderul pietei, Pambac, vizeaza dezvoltarea exporturilor, care nu are deocamdata o pondere importanta in afaceri: “Anul acesta ne-am propus o crestere a volumelor si totodata tatonarea unor posibile linii de extindere si in alte tari invecinate”.

    Desi retinute totusi in planurile de afaceri, companiile vad pentru 2009 o crestere de aproximativ 5%. “Cred ca in 2009 piata pastelor fainoase va creste, acest tip de produse fiind perfect adaptate perioadei de criza”, este de parere Alin Giurea de la Pambac, subliniind ca in aceasta perioada consumatorii se indreapta catre gama ieftina, iar pastele au avantajul pretului scazut, dar cu un indice energetic ridicat. Insa tocmai din acest motiv, producatorii sunt constienti ca valoarea pietei ar putea scadea chiar daca volumele de vanzari vor creste.

  • Dezvoltatorii imobiliari fie sunt optimisti, fie nu vor sa zica nimic de Oprescu

    Marii dezvoltatori imobiliari din Capitala, cum ar fi Plaza Centers, care are proiectul de 600 de milioane de euro Dambovita Center, sau Baneasa Investment, evita sa faca orice fel de aprecieri legate de faptul ca primaria generala a Bucurestiului a fost castigata de Sorin Oprescu.

    Aflati parerile marilor dezvoltatori imobiliari despre alegerea lui Sorin Oprescu pe www.gandul.info

  • Puiu Popoviciu, portret de miliardar roman

    La jumatatea anului 2005, intr-una dintre cele mai mari sali de conferinte ale hotelului Howard Johnson din Capitala, zeci de ziaristi chemati pentru lansarea proiectului Baneasa ii cautau cu privirea, pe langa primarul Adriean Videanu, pe cei doi oameni care controlau giganticul proiect de peste 220 de hectare de la iesirea din nord a Bucurestiului.

    “Astfel de proiecte vor schimba fata Bucurestiului in urmatorii 7-10 ani”, le spunea Videanu ziaristilor, care nu au avut insa ocazia sa ii vada in prezidiu pe Gabriel Popoviciu si pe partenerul acestuia, Radu Dimofte, artizanii proiectului Baneasa.

    La aproape trei ani de atunci, proiectul Baneasa a schimbat fata zonei de nord a Capitalei, explozia pietei imobiliare din ultima perioada suprapunandu-se cum nu se poate mai bine peste ritmul in care au aparut noi si constructii de o parte si de alta a drumului national ce incepe la aeroportul Baneasa si merge inspre Valea Prahovei.

    Pe parcursul a mai putin de un kilometru sunt acum insirate show-room-uri auto (BMW, Mitsubishi, KIA, Citroën), benzinarii, cladiri de birouri (Baneasa Business & Technology Park, Victoria Park), hipermarketuri (Carrefour), magazine de bricolaj (Bricostore), magazine de tip cash & carry (Metro, Selgros) sau de mobila (centrul comercial al Mobexpert sau magazinul IKEA), aproape toate fiind realizate in ultimii trei ani.

    Iar in aceasta saptamana, tot in zona, mai exact in cadrul proiectului Baneasa, se va deschide si cel mai mare mall de pe piata – Baneasa Shopping City, cu o suprafata totala inchiriabila de 85.000 mp.

    Cu toate acestea, putini dintre cei aproape 3 milioane de vizitatori din ultimul an ai magazinului IKEA sau ai hipermarketului Carrefour din zona comerciala a proiectului Baneasa stiau cine este Gabriel Popoviciu, omul care controleaza intregul ansamblu, de departe cel mai mare proiect imobiliar de pe piata.

    Ca fapt divers, una dintre primele aparitii in presa a unei fotografii cu Popoviciu, dar si cu partenerul acestuia, Radu Dimofte, nu a fost nici intr-un ziar de afaceri si nici intr-un cotidian central sau un tabloid, ci intr-o revista mondena.

    Gabriel Popoviciu este acum probabil cel mai bogat roman despre care publicul nu stie aproape nimic, chiar daca discretia a fost unul dintre elementele care ii leaga pe aproape toti miliardarii Romaniei, fie ca vorbim de Ion Tiriac, Dinu Patriciu sau Zoltan Teszari, proprietarul RCS&RDS.

    Singura exceptie de la regula pare a fi Gheorghe Becali, o prezenta obisnuita in cadrul programelor de televiziune, dar si al presei scrise – cu deosebire in tabloide si ziare de sport -, omul de afaceri nesfiindu-se sa declare ori de cate ori are ocazia ca el este cel mai bogat roman.

    Discretia excesiva de care dau dovada multi dintre oamenii de afaceri puternici din Romania amplifica, potrivit analistilor, perceptia negativa pe care o au oamenii de rand despre magnatii romani.

    “Nu cred ca afacerile celor enumerati mai sus ar fi mai mult sau mai putin valoroase in functie de discretie, in sensul expunerii in media”, considera Radu Stoicoviciu, partener in cadrul companiei de consultanta PricewaterhouseCoopers.

    Numai ca acest comportament contribuie la impresia de relativitate pe care o lasa incercarile de ierarhizare a averilor si de aproximare a modului cum oamenii bogati ai tarii si-au acumulat nu numai primul milion, ca sa folosim cliseul clasic, ci si urmatoarele milioane.

    Nici numarul exact al celor ce pot fi socotiti miliardari in euro in Romania nu e cunoscut. George Mucibabici, presedinte al firmei de audit si consultanta Deloitte Romania, apreciaza ca numarul romanilor care au afaceri (inclusiv proprietati imobiliare) evaluate la cel putin un miliard de euro este “cu siguranta mai putin de zece – probabil ca in jur de sapte-opt persoane”.

    Vom incerca in cele ce urmeaza sa facem un portret al unuia dintre cei mai puternici oameni de afaceri din tara, Gabriel Popoviciu, chiar daca solicitarile noastre adresate de-a lungul timpului reprezentantilor Baneasa Investments pentru o intalnire cu omul de afaceri nu au avut succes. Asadar, cum a reusit Popoviciu sa construiasca un imperiu imobiliar estimat la cateva miliarde de euro?

    Si, mai departe, in ce masura poate fi el considerat, alaturi de Tiriac sau Patriciu, un model intr-o societate romaneasca unde tranzitia prelungita a facut ca averile sa se construiasca greu, iar cand s-au construit, asupra legalitatii multora dintre ele au planat suspiciuni? Mai ales ca Popoviciu n-a fost scutit deloc de controverse, alimentate de relatii cu politicieni, ca si de modul cum a reusit sa obtina terenul, reprezentand 1% din suprafata Bucurestiului, unde se ridica proiectul Baneasa.

    Baiatul domnului profesor
    Cu o privire patrunzatoare, un stil apasat de a vorbi si o atentie deosebita la detalii, Popoviciu nu se fereste sa foloseasca superlative cand vine vorba de oamenii sai de incredere sau de proiectele imobiliare, spun cei care au intrat in contact cu el. Ei il descriu ca pe un om intotdeauna elegant, consumator de produse de lux, dar care nu se fereste sa declare ca ii place la fel de mult sa manance casul pe care i-l aduce un taran de la Sibiu.

    Popoviciu este un om de afaceri controversat, fiind considerat un apropiat al primarului Capitalei Adriean Videanu si acuzat de acest lucru de catre unii dintre adversarii politici ai acestuia, precum primarul sectorului 5 al Capitalei, Marian Vanghelie.

     

    Cititi aici care sunt afacerile lui Popoviciu si ale partenerului sau de afaceri Radu Dimofte 

    Legaturile cu mediul politic

    O reteta simpla: terenuri si afaceri cu statul

    Cine sunt colaboratorii miliardarului

     

  • Cand va fi primul faliment de mall

    Final de martie, Arad, bulevardul Aurel Vlaicu. Intr-un decor cu baloane, circulatie partial oprita, sute de invitati, sampanie si frigarui, dezvoltatorul Atrium Centers inaugura constructia la mall-ul Atrium Center Arad, primul din cele patru pe care dezvoltatorul le va construi in tara.

    “Cred ca in Arad pot exista patru centre comerciale, la fel si in Cluj”, considera Michael Israeli, director general si actionar al Atrium Center, dezvoltator care va mai construi mall-uri si in Baia Mare, Satu Mare si Cluj.
    “Probabil vom avea un randament anual mai mic decat in alte zone, dar…” Directorul companiei se opreste putin, ridica privirea inspre un colt al santierului unde urmeaza sa inceapa constructia mallului si continua: “Probabil ca nu este cea mai fericita situatie, dar cred ca noi si cu AFI vom crea un pol comercial in oras”.

    Mai exact, in zona indicata de Michael Israeli, adica dupa ce iesi din santierul Atrium Center Arad, situat de-a lungul bulevardului, mergi pe bulevard maxim 500 de metri si treci de o intersectie, se afla un alt santier, unde compania Africa Israel construieste AFI Arad Palace.

    Peisajul cu cele doua viitoare mall-uri situate vizavi unul fata de celalalt este de altfel caracteristic pentru Arad, oras unde s-au anuntat spre dezvoltare cele mai multe centre comerciale raportat la populatie, dar si pentru tabloul general al celor peste 100 de mall-uri si parcuri de retail care ar trebui sa se deschida in tara pe termen mediu.

    O asemenea perspectiva ar trebui sa genereze optimism in randul dezvoltatorilor si al consultantilor, insa acestia considera ca nivelul veniturilor populatiei nu este atat de ridicat pentru a sustine toate proiectele de noi mall-uri, mai ales in orasele medii, unde sunt anuntate mai multe parcuri de retail, mall-uri clasice sau centre de tip outlet. Aradul este poate cel mai bun exemplu, cu cele patru mall-uri si doua parcuri de retail afl ate in constructie sau anuntate spre dezvoltare in urmatoarea perioada.

    In acest an se va finaliza parcul de retail Armonia Arad, dezvoltat de catre RED Management, iar pentru anul viitor ar urma sa fie inaugurate mall-urile Galleria Arad si Atrium Center Arad si parcul de retail West Gate al Meinl European Land. AFI Palace va fi inaugurat in 2010, in timp ce un alt proiect de mall apartine irlandezilor de la Mivan, care au pus Aradul pe lista celor zece orase unde ar urma sa deschida un Tiago Mall impreuna cu Moritz Group. In total, peste 200.000 de metri patrati inchiriabili in centre comerciale la o populatie de aproape 170.000 de locuitori, cat numara Aradul, adica o medie de peste 1,1 mp/locuitor.

    “Cred ca pana la o medie de un metru patrat pe locuitor, incluzand si mall-urile si parcurile de retail, poate fi in regula. Un maxim de 0,5 mp/locuitor pentru mall-uri si restul pentru parcuri de retail”, spune Razvan Gheorghe, directorul general al Cushman & Wakefield Activ Consulting, companie de consultanta imobiliara care este, alaturi de Jones Lang LaSalle, agent de inchiriere al AFI Arad Palace.

    Razvan Gheorghe spera, ca si Michael Israeli, ca cele doua mall-uri situate unul langa altul vor crea un pol comercial al orasului si ca nu vor ajunge sa se canibalizeze. “Cel putin pentru o vreme, in primii ani nu cred ca isi vor crea unul altuia probleme foarte mari.”

    Dezvoltarea rapida a centrelor comerciale din provincie, comparativ cu Bucuresti, unde ultimul mall a fost inaugurat in 2005, a dus de altfel la o situatie inedita: pentru prima data pe piata de retail, alt oras decat Bucurestiul atinge cea mai mare suprafata de centre comerciale pe cap de locuitor.

    Dupa ultimul raport intocmit de catre Colliers International, prin inaugurarile Iulius Mall si Polus Center, Clujul a ajuns la o medie de aproape 0,3 mp/locuitor, comparativ cu 0,05 mp/locuitor in Bucuresti. Cresterea acestui indicativ nu va ajunge insa la nivelul rezultat din adunarea tuturor proiectelor anuntate, situatia in care Aradul va avea 1,4 mp spatii comerciale/locuitor fiind putin probabila.

  • IKEA a vandut peste 11 milioane de produse

    Magazinul din Baneasa, deschis in martie 2007, in urma unei investitii de circa 25 de milioane de euro, a fost vizitat in cele 12 luni de la inaugurare de aproximativ 2,7 milioane de persoane.

    Acestia au cumparat, potrivit unui anunt al companiei, peste 11 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii.

    Din categoria mobilier, cele mai bine vandute produse au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 18.100 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 14.170 de bucati, corpurile de bucatarie FAKTUM, cu peste 12.000 de unitati vandute si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.900 de unitati vandute. Din randul decoratiunilor si accesoriilor, cele mai solicitate produse au fost cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), cu un total de peste 70.000 de bucati, si cele din familia IKEA Stockholm (perne decorative, covoare, vaze, lampi, suporti de lumanari etc.) cu peste 35.000 bucati, se arata intr-un comunicat al IKEA.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • IKEA: vanzari de 70 mil. euro in 2007

    "Suntem foarte multumiti de rezultatele pe care le-am inregistrat in primele 9 luni de la intrarea pe piata din Romania. Vanzarile din aceasta perioada ne arata ca vom depasi estimarea de 80 milioane de euro pe care o aveam stabilita pentru primul an de activitate la noi in tara", a declarat Cornel Oprisan, Retail Manager IKEA Romania.

    In primele 9 luni de activitate a magazinului in Romania, clientii IKEA au achizitionat peste 8,2 milioane de produse de mobilier, decoratiuni si accesorii. Cele mai bine vandute produse din categoria de mobilier au fost combinatiile de dulapuri PAX, cu 15.730 de unitati vandute, sistemele modulare de biblioteca BILLY, cu 12.320 de bucati, precum si produsele din gama EKTORP (canapele, fotolii, sezlonguri, taburete), cu peste 1.600 de unitati vandute. Printre cele mai apreciate decoratiuni si accesorii se numara cele din familia IKEA 365+ (tigai, farfurii, borcane, ustensile de bucatarie), care s-au vandut in numar de peste 60.000 de bucati.

    In restaurantul din cadrul magazinului, clientii IKEA au consumat 28,64 tone de chiftelute suedeze si nu mai putin de 103 km de hotdog, in timp ce prajitura favorita a fost Almondy (cu migdale si ciocolata alba sau neagra), din care s-au vandut peste 120.000 de portii.

    Magazinul IKEA din Romania a fost al 253-lea deschis, in a 35-a tara. In 2007, numarul total al vizitatorilor in cadrul tuturor magazinelor IKEA a fost de 583 de milioane de persoane.

    La fel ca si celelalte magazine IKEA din lume, magazinul din Romania este operat in sistem de franciza in baza acordului cu Inter IKEA Systems B.V., detinatoarea conceptului IKEA si singura companie din lume in masura sa acorde dreptul de franciza. Compania care detine franciza magazinului IKEA in Romania este Moaro Trading SRL, firma controlata de acelasi grup de investitori care dezvolta proiectul Baneasa (in cadrul caruia este amplasat magazinul). In Romania ar urma sa mai fie construite inca 6-7 magazine IKEA, dar planurile nu au fost inca definitivate, potrivit reprezentantilor companiei.

  • Prima faza din Baneasa Rezidential, vanduta integral

    Baneasa Rezidential reprezinta aproximativ 60% din suprafata totala a Proiectului Baneasa si va oferi la finalizare, un numar de 4.500-5.000 de unitati locative. Amplasat in nordul Bucurestiului, proiectul Baneasa se construieste pe o suprafata de peste 220 de hectare (circa 1% din actuala arie a Capitalei) si va necesita investitii de 1,8 miliarde de euro pana la finalizarea preconizata in 6-7 ani.

    Pe langa locuinte, proiectul cuprinde si o zona comerciala – in care se afla magazine ale Metro, Carrefour, Bricostore, Mobexpert, IKEA, precum si mall-ul Baneasa Shopping City ce urmeaza a fi inaugurat in curand – si un parc de afaceri ce va incorpora peste 160.000 de metri patrati de birouri.

    Proiectul este dezvoltat de compania Baneasa Investments, detinuta de un grup de firme controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu si de Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara.

    Din totalul investitiei pentru intreaga zona rezidentiala, estimat la 1,3 miliarde de euro, pana acum au fost investiti 60 de milioane de euro, se arata intr-un comunicat transmis de Baneasa Rezidential. Lucrarile la zona rezidentiala au inceput in iunie 2005 si se estimeaza a se finaliza in 2015. Pe langa apartamente, proiectul prevede si constructia de case insiruite, vile si facilitatile necesare precum gradinite, scoli, posta, biserica, cluburi sportive, servicii medicale si modalitati de petrecere a timpului liber, ca parcuri, lacuri amenajate, spatii de joaca, piste de jogging si ciclism.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.