BusinessMagazin

Tag: Bacau

  • COD GALBEN de vânt puternic pentru opt judeţe din ţară

    Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare cod galben de vânt puternic pentru opt judeţe din ţară.

    Judeţele vizate de avertizarea cod galben de vânt puternic sunt Buzău, Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Vrancea, Bacău, Neamţ şi Suceava.

    Meteorologii avertizează că la altitudini de peste 1600 metri, se vor înregistra intensificări ale vântului care, la rafală, vor depăşi 70-80 km/h, viscolind ninsoarea, spulberând zăpada şi determinând reducerea vizibilităţii.

    Avertizarea este valabilă până la ora 14.00.

  • Povestea omului care a construit una dintre cele mai importante afaceri din România. Are o reţea de 44 de magazine şi peste 8000 de angajaţi

    Ca angajat, Dragoş Pavăl nu a avut şefi care să ştie să-l aprecieze. Acum, la mai bine de 20 de ani după ce a fondat propria firmă, de numele său se leagă o întreagă serie de superlative. Nu este doar apreciat, ci şi cel mai admirat manager din mediul privat de afaceri, în 2015, este cel mai important retailer român, dar şi cel mai putenic antreprenor. Pavăl, care spune franc că nu-i place să vorbească despre el, povesteşte cum a ajuns aici şi ce planuri mai are pentru afacerea pe care o vede păstrată în familie, generaţie după generaţie.

    Tot ce am construit am făcut împreună“, spune Dragoş Pavăl referindu-se la fratele său, Adrian Pavăl, care s-a implicat în 1993 în afacere. „Suntem firi complementare şi ne potrivim ca o mănuşă unul cu celălalt. Ne înţelegem bine, avem reguli clare pe care le-am stabilit, nu au existat situaţii în care să avem certuri, să ne ameninţăm, chiar dacă am avut şi discuţii aprinse“, spune antreprenorul băcăuan care a primit în 2015 cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri din România.

    Pavăl spune că foarte multe firme antreprenoriale din România s-au stins din cauza problemelor dintre asociaţi. „Am observat la mulţi dintre cei cu care am interacţionat că în momentele în care le mergea foarte bine, în loc să fie concentraţi să-şi consume energiile pentru a dezvolta mai departe firma, porneau discuţii de la lucruri banale şi ajungeau să se certe şi să împartă tot ce construiseră până atunci, fără să bănuiască că individual nu vor mai reuşi. Sunt excepţii, dar cei mai mulţi nu au mai reuşit.

    Fiecare credea că e pionul principal şi că singur poate avea cel puţin acelaşi succes şi de multe ori s-a dovedit că nu e aşa. În cazul nostru, eu cred că fratele meu este pionul principal. Nu ştiu ce crede el, dar ne înţelegem“, spune Dragoş Pavăl, vorbind la interviul acordat după semnarea parteneriatului cu Comitetul Olimpic Român. Întrebat cum îşi împart responsabilităţile, Pavăl spune râzând că lucrurile sunt clare: „El câştigă banii şi eu îi cheltui. El se ocupă de partea operaţională a afacerii, eu mă axez de dezvoltare, investiţii, marketing şi sunt «interfaţa» cu exteriorul“.

    La 23 de ani de la momentul în care a ales să încerce aventura antreprenoriatului, Pavăl controlează Dedeman, o afacere cu 42 de magazine, 8.100 de angajaţi şi vânzări care se vor plasa anul acesta în jurul a 4 miliarde de lei. Întrebat de momentul în care ajunge la pragul de un miliard de euro, antreprenorul spune că acesta nu este un scop în sine, „nu cred că are nimeni drept obiectiv să ajungă la un miliard de euro. Pe termen mediu vrem să ne consolidăm poziţia în piaţă, să acoperim ţara bine“. Planul său este să ducă reţeaua la 50 de magazine şi spune că este probabil să mai adauge câteva, de dimensiuni mai mici, în oraşele care au potenţial.

    În mod firesc, dezvoltarea ar fi trebuit să se încheie anul viitor. „Avem resursele necesare, dar e mai greu pe final. Înainte, când în acelaşi timp căutam terenuri în 15 oraşe pentru a face magazine, dacă nu găseam într‑un loc cumpăram în alt oraş, dacă nu îl autorizam într-un loc, demersurile erau în grafic pentru un alt şantier“, explică Pavăl motivul pentru care acum sunt mai puţine opţiuni pentru investiţii iar anul acesta a deschis doar trei noi spaţii. Bugetul de investiţii alocat pentru 2015 este de 90 de milioane de euro din fonduri proprii, dar, explică Pavăl, „ne rămân resurse“. Investiţia pe magazin diferă de la un caz la altul, în funcţie de costul terenului sau dimensiunea spaţiului; pentru cel mai recent deschis, la Timişoara, inaugurat în urmă cu mai puţin de două săptămâni, cheltuiala totală s-a plasat la 17 milioane de euro, incluzând achiziţia terenului, fondul de marfă, construcţia şi amenajarea magazinului, care are 15.000 mp.

    Or pentru un spaţiu de 11‑12.000 mp investiţia se plasează la 10-12 milioane de euro, în funcţie de teren şi de calitatea lui. „Sunt situaţii în care trebuie să îngropăm 1 milion de euro sau chiar mai mult în pământ, fundaţii, piloni, piloţi, pentru ca magazinul să fie stabil.“

    Ce se va întâmpla când toată ţara va fi acoperită? „Ieşim peste graniţe, dar nu ne asumăm riscuri, învăţăm de la cei care s-au extins în afara ţării lor şi au pierdut şi ce au avut în ţara de origine. Nu vom face această greşeală.“ Primul pas va fi în Moldova de peste Prut, pentru ca Dedeman să înveţe ce înseamnă să opereze un magazin în afara ţării, având totuşi câteva avantaje.

    Pe de o parte riscurile sunt mai mici, pentru că afacerea va fi gestionată de la sediul din Bacău. În plus, nu va fi nevoie de un depozit logistic dedicat, pentru că magazinul din Moldova poate fi aprovizionat tot din Bacău. „Pe de altă parte vom vedea ce înseamnă frontiera, alte mentalităţi. Am tot studiat regiunea, avem nişte concluzii dar nu vi le pot spune“, spune Dragoş Pavăl. Una peste alta, băcăuanul nu doreşte să cumpere o altă reţea, chiar dacă spune că sunt afaceri de vânzare, „dar nu sunt compatibile cu noi. În România nu e necesar să cumpărăm ceva, pentru firmă îmi doresc să rămânem eu şi echipa noastră echilibraţi şi cu picioarele pe pământ“.

    DE LA ANGAJAT LA ANGAJATOR

    Unul dintre momentele cheie în dezvoltarea afacerii, spune băcăuanul, a fost în 1992. Terminase facultatea de informatică în 1990 şi primise repartiţie – deşi avusese loc revoluţia, până la finalul lui 1990 a mai funcţionat sistemul de repartiţie a absolvenţilor – la o fabrică de confecţii, la centrul de calcul. A stat la fabrică doar câteva luni, pentru că, argumentează Pavăl, „nu puteam face mare lucru acolo. Era un centru de calcul preistoric şi când am venit cu o propunere să schimbăm calculatorul străvechi cu PC-urile care apăruseră deja, le folosisem în facultate şi învăţasem să lucrez cu ele, a existat o reticenţă absolută“. A făcut o propunere şefului său, care nu a reacţionat, iar apoi s-a adresat superiorului acestuia, directorul economic. Începând din a doua zi, atitudinea şefului său direct s-a schimbat radical, îl trimitea după ziare şi îl încuraja să plece să-şi viziteze soţia care era încă studentă, numai să nu mai stea pe la birou. „Am decis să plec, nu aveam nicio perspectivă să fac ceva concret acolo, eram plătit degeaba.“

     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la George Horoi, preşedinte Agricola Bacău: “Orice problemă are o soluţie”

    Grupul de firme pe care îl conduce Horoi a avut în primele şase luni ale acestui an o cifră de afaceri de circa 345 milioane de lei, în creştere cu 12,7% faţă de perioada similară a anului trecut. Agricola Internaţional SA, cea mai importantă companie a grupului, în care sunt integrate lanţul de producţie a cărnii de pasăre şi operatorul logistic, a înregistrat în primele şase luni o cifră de afaceri mai mare cu 17,6% faţă de cea realizată în perioada similară a anului trecut, ajungând la 201,8 milioane de lei.

    Grigore Horoi şi-a început cariera în cadrul grupului de firme Agricola în urmă cu 25 de ani şi a urcat pas cu pas în ierarhie până în 2009, când a preluat frâiele conducerii pentru întregul grup. Absolvent de studii economice, până în 1991 a lucrat la o fermă, iar fostul director al Agricola, Petru Plăcintă, zootehnist care a condus combinatul avicol din Bacău vreme de trei decenii, l-a numit economist-şef al complexului de găini ouătoare. Grigore Horoi este, de altfel, şi unul dintre cei trei acţionari români care deţin pachetul majoritar de acţiuni ale companiei, a cărei istorie începe în urmă cu aproape 60 de ani.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Cel mai dificil moment a fost criza din 1997. Atunci, subvenţia pe produs, de 30%, a dispărut, iar dobânzile au crescut la peste 150%. Inflaţia la acel moment a ajuns la circa 80%, TVA a crescut de la 9% la 18%.

    Momentul a fost depăşit cu încredere şi determinare şi cu sprijinul partenerilor: bănci, furnizori, acţionari, angajaţi şamd. Agricola a avut şi are între valorile sale asumate reputaţia – bună, care dă încredere partenerilor săi.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Că orice problemă are o soluţie.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeala care nu se repetă. În general, sunt greu de iertat greşelile provocate de lipsa implicării şi de superficialitate.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Îmi place să construiesc echipe şi să le mobilizez pentru a pune în valoare resursele. Cred că mi-ar plăcea jobul de antrenor.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Am o mare admiraţie pentru medicii chirurgi, dar nu cred că aş putea să profesez. Nu cred că aş putea să fac meseria de profesor – nu-mi place să repet aceleaşi… vorbe.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Fie că aleg poziţia de angajat, fie pe cea de antreprenor, să se orienteze spre lucrurile pe care le-ar face cu plăcere. Încrederea, perseverenţa şi etica profesională sunt elemente care îi pot ajuta în drumul spre succes.

    Preferinţe

    CUVÂNT:
    Armonie. Nu-l folosesc, dar am auzit că are legătură cu atitudinea mea.

    CARTE:
    Citesc destul de mult, dar cartea „Doctrina Şocului. Naşterea capitalismului dezastrelor“ de Naomi Klein îmi revine periodic în minte.

    PERSONALITATE:
    Nu am o persoană la care să mă raportez. În general sunt plin de admiraţie faţă de oamenii care au reuşit având mintea deschisă, creativă, foarte perseverenţi şi serioşi în relaţia cu partenerii.

  • Zeci de mii de locuri de muncă sunt disponibile în toată ţara. Vezi care sunt judeţele unde sunt cele mai multe locuri

    Peste 25.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit datelor furnizate de agenţiieconomici, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Potrivit unui comunicat de presă emis de ANOFM, marţi, în România sunt vacante peste 25.000 de locuri de muncă, cele mai multe fiind disponibile în Bucureşti (3.850) şi în judeţele Arad (1.830), Sibiu (1.521) şi Ilfov (1.267). Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt Caraş-Severin (107), Botoşani (103), Bacău (95) şi Mehedinţi (71).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elev olimpic UMILIT de profesori. Avem curaj să vorbim deschis despre asta?

    Întors acasă, acesta a postat pe pagina personală de pe o reţea de socializare umilinţele la care a fost supus chiar de profesorii care ar fi trebuit să-l ajute. Acesta a deplâns condiţiile jalnice de organizare a competiţiei şi felul în care au fost trataţi de organizatori toţi participanţii.

    „Bună ziua, eu sunt Ionuţ, din Baia Mare, ieri m-am întors cu un gust amar de la olimpiada naţională de tehnologie a informaţiei desfăşurată la Bacău, de ce cu un gust amar ? Pentru că am fost tratat într-un mod total neadecvat şi munca mea a fost ignorată. Am ajuns acolo joi dimineaţa, prima zi a fost plăcută, ne-am plimbat, am vizitat oraşul, seara am participat la o mică deschidere a olimpiadei, o deschidere de râsul lumii, prezentatorul stâlcea numele profesorilor iar domnul primar a avut o întârziere nejustificată iar când a ajuns în sfârşit am avut impresia că nici măcar nu ştie de ce se află acolo.

    A doua zi, vineri, a avut loc proba propriu zisă, ne-am trezit de dimineaţă, am luat micul dejun şi am poftit în săli, iar de aici începe „distracţia”, în primul rând conform anexei 1 din Precizările concursului, trebuia să fie prezent un tabel/borderou ce conţine ID-ul concurenţilor atât pe uşile sălilor cât şi la profesorii supraveghetori dar surpriză, acesta nu era prezent nici pe uşă, nici la profesori, adică erau, dar, în loc de ID-ul de concurs era trecut numărul curent, în cazul meu 10. Intru în sală, salut, mi se răspunde la salut şi atât, îmi găsesc singur locul cu numărul 10 scris mare pe o foaie pusă pe birou şi încerc să mă aşez, cam greu, eram poziţionat într-un colţ astfel încât dacă persoana din spatele meu întorcea puţin privirea spre stânga şi vedea tot ce am eu pe spaţiul de lucru, reuşesc în sfârşit să mă aşez şi aştept, doi profesori sunt prezenţi în sală, o domnişoară conectată la o cu totul altă dimensiune, şi un domn foarte masiv şi agitat căruia nu îi convine că trebuie să stea cu noi 7 ore.

    După o serie de comentarii şi de remarci de prinţesă s-a mai liniştit şi dânsul. Nu ştiu care sunt numele lor, nu ne-au onorat cu aşa ceva, probabil nici ei nu erau siguri. Subiectele au ajuns, au fost împărţite şi ni s-a urat succes, fără instructaj, fără nimic, helău ! Olimpiadă naţională şi ei nu au bunul simţ să clarifice totul ca să nu existe probleme ? Trec 7 ore obositoare la mijlocul cărora am avut o pauză de 15 minute şi ni s-a oferit o gustare foarte foarte gustoasă şi saţioasă, sunt ironic, evident, e vorba de un baton de ciocolată.. Atât ! Pe subiect scrie:” la finalul probei, înaintea salvării fişierului pe suportul extern, fiecare elev v-a redenumi fişierul cu OTI_B_XX unde XX reprezintă id-ul concurentului”. Eu am făcut asta de la început, dar cred că ştiţi ce am pus în loc de XX, acel 10 imens ce mă urmărea din colţul biroului încă de când am intrat în sală. La final, toţi ne ridicăm, şi un alt elev îmi spune că nu am salvat bine, că trebuia cu id-ul de pe monitor, id ?! Pe monitor ??! A trebuit să mă aplec şi să mă uit bine ca să văd că era lipit un anume id pe monitor, era mic, nu sărea în ochi datorită contrastului şi nici nu ştiam nimic de existenţa lui, am vrut să redenumesc repede dar domnul masiv arunca priviri de vultur prin sală şi am zis că nu vreau să fiu prada lui, aşa că am mers la doamna firavă şi am întebat-o dacă pot redenumi fişierul când îl va pune administratorul pe stick, îi ia 3 minute să se conecteze la planeta Pământ, se uită la mine, sau prin mine şi spune „da, desigur”, super ! Ies afară şi aştept să fiu chemat (..)

    Intru în sală, domnul masiv nu mai are chef de nimic, după 7 ore de stat a obosit săracul, mai este în sală şi o doamnă arogantă care probabil crede că e rudă de gradul I cu Einstein şi un anume administrator de reţea îmbrăcat ca şi Mitică de la schimbatul ţevilor, mă duc la calculator şi vreau să redenumesc, încep ăştia să facă scandal că nu e voie, eu m-am speriat şi m-am ridicat de pe scaun lăsându-l pe Mitică să stea, mi se explică faptul că nu e numit bine şi o să primesc 0 puncte ? Poftiiiim ?! Le arăt subiectul, pun degetul pe „înaintea salvării pe suportul extern” dar doamna Einstein mă contrazice şi îmi spune că e doar si numai vina mea, o cauză pierdută, aleg să o ignor, Mitică se stresează puţin, nu prea ştie ce să facă, deci a doua cauză pierdută, domnul masiv intră direct în conflict, ba că sunt aiurit, ba că mincinos, ba că am probleme la cap, hmmm, trei cauze pierdute, îl rog să nu mă mai insulte şi merg la domnişoara firavă, o întreb de ce mi-a zis că pot salva şi după 2 minute după ce percepe informaţia spune că ea nu, nu a zis deloc aşa, a zis că ea nu ştie, că e de franceză, e clar, era pe altă frecvenţă sau nu avea semnal, nu ştiu sigur. Am fost obligat să semnez predarea lucrării, sau mai bine spus nepredarea ei, căci nu a fost preluată pe suportul extern după care am ieşit, în aplauzele, pardon, insultele domnului masiv.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Elev olimpic UMILIT de profesori. Avem curaj să vorbim deschis despre asta?

    Întors acasă, acesta a postat pe pagina personală de pe o reţea de socializare umilinţele la care a fost supus chiar de profesorii care ar fi trebuit să-l ajute. Acesta a deplâns condiţiile jalnice de organizare a competiţiei şi felul în care au fost trataţi de organizatori toţi participanţii.

    „Bună ziua, eu sunt Ionuţ, din Baia Mare, ieri m-am întors cu un gust amar de la olimpiada naţională de tehnologie a informaţiei desfăşurată la Bacău, de ce cu un gust amar ? Pentru că am fost tratat într-un mod total neadecvat şi munca mea a fost ignorată. Am ajuns acolo joi dimineaţa, prima zi a fost plăcută, ne-am plimbat, am vizitat oraşul, seara am participat la o mică deschidere a olimpiadei, o deschidere de râsul lumii, prezentatorul stâlcea numele profesorilor iar domnul primar a avut o întârziere nejustificată iar când a ajuns în sfârşit am avut impresia că nici măcar nu ştie de ce se află acolo. A doua zi, vineri, a avut loc proba propriu zisă, ne-am trezit de dimineaţă, am luat micul dejun şi am poftit în săli, iar de aici începe „distracţia”, în primul rând conform anexei 1 din Precizările concursului, trebuia să fie prezent un tabel/borderou ce conţine ID-ul concurenţilor atât pe uşile sălilor cât şi la profesorii supraveghetori dar surpriză, acesta nu era prezent nici pe uşă, nici la profesori, adică erau, dar, în loc de ID-ul de concurs era trecut numărul curent, în cazul meu 10. Intru în sală, salut, mi se răspunde la salut şi atât, îmi găsesc singur locul cu numărul 10 scris mare pe o foaie pusă pe birou şi încerc să mă aşez, cam greu, eram poziţionat într-un colţ astfel încât dacă persoana din spatele meu întorcea puţin privirea spre stânga şi vedea tot ce am eu pe spaţiul de lucru, reuşesc în sfârşit să mă aşez şi aştept, doi profesori sunt prezenţi în sală, o domnişoară conectată la o cu totul altă dimensiune, şi un domn foarte masiv şi agitat căruia nu îi convine că trebuie să stea cu noi 7 ore.

    După o serie de comentarii şi de remarci de prinţesă s-a mai liniştit şi dânsul. Nu ştiu care sunt numele lor, nu ne-au onorat cu aşa ceva, probabil nici ei nu erau siguri. Subiectele au ajuns, au fost împărţite şi ni s-a urat succes, fără instructaj, fără nimic, helău ! Olimpiadă naţională şi ei nu au bunul simţ să clarifice totul ca să nu existe probleme ? Trec 7 ore obositoare la mijlocul cărora am avut o pauză de 15 minute şi ni s-a oferit o gustare foarte foarte gustoasă şi saţioasă, sunt ironic, evident, e vorba de un baton de ciocolată.. Atât ! Pe subiect scrie:” la finalul probei, înaintea salvării fişierului pe suportul extern, fiecare elev v-a redenumi fişierul cu OTI_B_XX unde XX reprezintă id-ul concurentului”. Eu am făcut asta de la început, dar cred că ştiţi ce am pus în loc de XX, acel 10 imens ce mă urmărea din colţul biroului încă de când am intrat în sală. La final, toţi ne ridicăm, şi un alt elev îmi spune că nu am salvat bine, că trebuia cu id-ul de pe monitor, id ?! Pe monitor ??! A trebuit să mă aplec şi să mă uit bine ca să văd că era lipit un anume id pe monitor, era mic, nu sărea în ochi datorită contrastului şi nici nu ştiam nimic de existenţa lui, am vrut să redenumesc repede dar domnul masiv arunca priviri de vultur prin sală şi am zis că nu vreau să fiu prada lui, aşa că am mers la doamna firavă şi am întebat-o dacă pot redenumi fişierul când îl va pune administratorul pe stick, îi ia 3 minute să se conecteze la planeta Pământ, se uită la mine, sau prin mine şi spune „da, desigur”, super ! Ies afară şi aştept să fiu chemat (..)

    Intru în sală, domnul masiv nu mai are chef de nimic, după 7 ore de stat a obosit săracul, mai este în sală şi o doamnă arogantă care probabil crede că e rudă de gradul I cu Einstein şi un anume administrator de reţea îmbrăcat ca şi Mitică de la schimbatul ţevilor, mă duc la calculator şi vreau să redenumesc, încep ăştia să facă scandal că nu e voie, eu m-am speriat şi m-am ridicat de pe scaun lăsându-l pe Mitică să stea, mi se explică faptul că nu e numit bine şi o să primesc 0 puncte ? Poftiiiim ?! Le arăt subiectul, pun degetul pe „înaintea salvării pe suportul extern” dar doamna Einstein mă contrazice şi îmi spune că e doar si numai vina mea, o cauză pierdută, aleg să o ignor, Mitică se stresează puţin, nu prea ştie ce să facă, deci a doua cauză pierdută, domnul masiv intră direct în conflict, ba că sunt aiurit, ba că mincinos, ba că am probleme la cap, hmmm, trei cauze pierdute, îl rog să nu mă mai insulte şi merg la domnişoara firavă, o întreb de ce mi-a zis că pot salva şi după 2 minute după ce percepe informaţia spune că ea nu, nu a zis deloc aşa, a zis că ea nu ştie, că e de franceză, e clar, era pe altă frecvenţă sau nu avea semnal, nu ştiu sigur. Am fost obligat să semnez predarea lucrării, sau mai bine spus nepredarea ei, căci nu a fost preluată pe suportul extern după care am ieşit, în aplauzele, pardon, insultele domnului masiv.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Leroy Merlin deschide un magazin în Bacău şi ajunge la 13 spaţii în România

    Magazinul, care are 100 de angajaţo, se întinde pe o suprafaţă de 12.000 mp şi este situat pe Calea Republicii, nr. 181, în cadrul centrului comercial Hello Shopping Park. Magazinul pune la dispozitia clienţilor un spaţiu drive-in, dispus pe o suprafaţă de 3.700 mp. Programul magazinului este de luni până sâmbătă între orele 07:00 – 21:00 şi duminică între orele 09:00 – 20:00. 

    Cele peste 25.000 de articole din magazin oferă soluţii pentru amenajarea, reamenajarea sau construirea locuinţei şi a grădinii.

    Magazinul Leroy Merlin din Bacău va oferi clienţilor săi servicii de livrare expres incepand de la 19,35 lei, descărcare la uşa clientului, finanţare, retur marfa în termen de 90 de zile de la cumparare, închiriere unelte pentru care nu se percepe garantie, post vânzare, debitare lemn, mixare vopsea etc. De asemenea, pentru pauzele din timpul cumpărăturilor, este pregătită o cafenea şi o mini-librarie pentru clienţi.

    Clienţii vor beneficia, ca şi în restul unităţilor reţelei, de consiliere specializată şi personalizată pentru achiziţionarea produselor dorite, astfel încât fiecare să primească cele mai bune soluţii adaptate nevoilor şi bugetului lor.

    “Locuitorii din această zonă a ţării sunt activi, întreprinzători şi deschişi la proiecte noi, iar noi (…) ne propunem să fim cel mai important actor de pe piaţa magazinelor de bricolaj din Bacău”, a declarat Frédéric Lamy, directorul general Leroy Merlin România.

    În prezent, în România, funcţionează 12 magazine Leroy Merlin (două magazine în Bucureşti: complexul comercial Sun Plaza şi parcul comercial Colosseum, un magazin pe Şoseaua Alexandria, în Bragadiru, Ilfov , un magazin în Craiova – Electroputere Mall, un magazin lângă Ploieşti, pe DN1 km 6, comuna Blejoi, un magazin în Braşov pe Bd. Griviţei Nr.1L, un magazin în Constanţa pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 207, doua magazine în Cluj-Napoca, pe Calea Turzii 186 şi pe Bulevardul Aurel Vlaicu, nr. 182, un magazin în Sibiu în incinta Shopping City Sibiu pe Str. Sibiului nr. 5, Şelimbăr, un magazin Suceava pe Strada Unirii, nr. 27B şi un magazin în Târgu Mureş pe Strada Gheorghe Doja 243 – Promenada Mall).

    Fondat în 1923, Leroy Merlin are peste 370 de magazine în 12 ţări şi este liderul actual al pieţei de bricolaj din Franţa şi al treilea retailer la nivel mondial.

  • Expansiune şi creşteri de doi digiţi

    La numai cinci luni de când a fost inaugurat centrul Auto Cobălcescu al BMW de pe Splaiul Unirii din Capitală, brandul german a deschis, prin dealerul Grup West din Oradea, un altul la Satu Mare. Şi Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe piaţa locală, are în plan să reia puternic expansiunea şi a deschis un nou centru la Târgu – Mureş şi unul pentru vehicule rulate BMW la Bacău. Ce stă în spatele expansiunii? Vânzările BMW pe piaţa locală au urcat în primele trei luni ale acestui an la 578 de maşini, cu 64% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor companiei, volum care depăşeşte şi cifrele din primul trimestru din anul de vârf 2008.

    „Mai mulţi factori au contribuit la aceste vânzări ale BMW Group în primul trimestru al acestui an. În primul rând, avem o linie de modele matură şi performanţe bune de vânzări în fiecare segment. O menţiune specială pentru BMW Seria 7, care are rezultate excelente şi are o contribuţie puternică la imaginea mărcii. În al doilea rând, istoric, decembrie era luna cu vânzări semnificativ mai mari comparativ cu restul anului. În al treilea rând, avem o creştere importantă în zona de corporate sales. Apare un nou tip de client BMW, ceea ce duce la noi oportunităţi de piaţă“, spune Wolfgang Schulz, director general al BMW Group România. El adaugă că în trecut clienţii opteau pentru o achiziţie la sfârşit de an pentru a beneficia de oportunităţile de deductibilitate de TVA, dar modificările fiscale cu deductibilitate limitată au schimbat asta. „Acesta se reflectă într-un prim trimestru mult mai puternic, dar nu ne aşteptăm ca nivelul de creştere record să se menţină şi restul anului.“

    Vânzările de autoturisme au atins în primul trimestru un volum de aproape 20.000 de unităţi, în creştere cu 11,4% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind cel mai mare volum din ultimii şapte ani, depăşind inclusiv piaţa din 2010, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Volume mai mari în primul trimestru s-au realizat ultima oară în 2009, primul an de criză al pieţei locale, când vânzările se prăbuşeau cu 50% faţă de anul anterior.

    „Creştem spre volumele din 2008 şi vedem în continuare potenţial de creştere şi dezvoltare“, a spus directorul BMW Group.

    În total BMW are pe piaţa locală 13 centre complete vânzări şi service, alături de cinci service-uri, 2 centre complete MINI, 4 service-uri MINI şi trei centre complete de vânzări şi service pentru motocicletele BMW Motorrad.

    Grupul de firme Grup West, care deţine dealerul BMW din Oradea şi cei ai Opel din Satu Mare şi Oradea, a investit 1,5 milioane de euro în construcţia unui nou centru BMW în Satu Mare. Construcţia centrală are peste 1.500 de metri pătraţi de spaţiu util şi include un showroom unde poz fi prezentate patru automobile la interior şi unul la exterior, dar şi un centru de automobile rulate BMW Premium Selection. Zona de service are o suprafaţă totală de 1.000 metri pătraţi şi permite lucrări simultane la 12 automobile.

    „Este o creştere naturală care valorifică oportunităţile din piaţă. Investiţiile sunt influenţate de mai mulţi factori: greenfield vs. adaptarea unui centru deja existent, dimensiunea dealershipului şi locaţia şi costurile locale de dezvoltare“, a spus Wolfgang Schulz. El spune că BMW oferă un program de susţinere pentru fiecare dealer nou, care include consultanţă, training şi susţinere în comunicare. „Investiţiile se fac de către partenerii noştri, ceea ce este o dovadă ca au încredere în potenţialul şi forţa mărcilor noastre. Există în continuare loc pentru investiţii, mereu bazat pe potenţialul pieţei local şi fără a dăuna dealerilor existenţi.“

    Când vine vorba de „semnat“, BMW Group spune că doreşte în echipa de  dealeri „eroi locali“, investitori cu experienţă de business şi o bună înţelegere a pieţei locale. Majoritatea acestora se orientează către BMW ca o oportunitate de upgrade pentru portofoliul existent de clienţi şi se folosesc de sinergiile din propriile companii. Aceasta înseamnă că fiecare investiţie poate avea un start puternic. Spre exemplu, în Capitală BMW s-a orientat către dealerul Dacia – Renault – Nissan Cobălcescu, companie care a investit 18 mil. euro într-unul dintre cele mai scumpe centre auto din România.

    „În ultimii ani vorbim mereu despre o piaţă tot mai matură. Am observat că acum clienţii sunt mai atenţi la costuri şi iau decizii mai informate. Există însă loc pentru emoţii, mai ales pentru mărci precum BMW şi MINI“, au spus oficialii de la BMW. Ei spun că în vânzări, noile produse de finanţare vor juca un rol tot mai important pentru piaţă, cu soluţii precum BMW Select, care oferă avantajul unei valori reziduale garantate mai mari şi rate lunare reduse cu până la 50%.“ În plus, mai ales pe segmentul premium, se vede o dezvoltare a pieţei de clienţi corporate, acolo unde calitatea serviciilor şi imaginea joacă un rol tot mai important.

    Anunţarea programului de susţinere a vânzării de maşini electrice în 2016 de către Ministerul Mediului, dar amânarea la nesfârşit a acestuia şi în final anularea sa pentru 2015 au dus la un blocaj al acestei pieţe, pe măsură ce majoritatea potenţialilor clienţi au amânat decizia de achiziţie a unui astfel de automobil, în aşteptarea sumei de 4.500 de euro ce a fost promisă de guvern pentru un total de 100 de maşini. Acum Ministerul Mediului a anunţat un nou program de susţinere, Rabla Plus, prin care preţul maşinilor electrice poate fi redus cu peste 6.000 de euro, dar într‑un număr limitat.

    „Vedem un interes tot mai mare pentru BMW i. Sunt clienţi cu mare potenţial dornici să investească în maşini electrice de la noi. Obiectivul nostru este să ajungem la 1,5% – 2% din vânzările totale de BMW“, au spus oficialii de la BMW.

    Sub numele BMWi sunt comercializate la nivel mondial modelele i3 şi i8, primul un automobil electric de oraş, destinat marilor aglomerări urbane, iar cel de-al doilea, un automobil sport, care anul trecut a fost totodată şi cel mai bine vândut pe segmentul său la nivel global.

    „Luăm în considerare mai multe direcţii de dezvoltare în acest moment în ceea ce priveşte infrastructura de încăcare. În ultima vreme au apărut multe proiecte noi de infrastructură. Sperăm că aceasta va crea oportunitea de dezvoltare a serviciului BMW ChargeNow şi în România. Acesta este un program care oferă acces clienţilor complet la infrastructura publică de încărcare, în mai multe proiecte independente, totul cu un singur card şi cu o singură factură unificată la final de lună“, au subliniat reprezentanţii BMW.

    În primul trimestru al acestui an BMW Seria 7 s-a apropiat la 11 maşini distanţă de S-Klasse, cu un volum de 21 de unităţi. În continuare limuzina de la Mercedes-Benz deţine peste jumătate din segment, însă Seria 7 a crescut cu 250% faţă de perioada similară a anului trecut, când se vindea generaţia anterioară.

    „Noul BMW Seria 7 este cel mai avansat tehnologic automobil din lume şi este poziţionat clar în segmentul de lux. Este foarte apreciat de clienţii noştri, lucru reflectat de performanţa de vânzări, cu o creştere de 3,5 ori în primul trimestru. Cu noul M760iL vom ridica încă o dată etalonul. Şi pentru acest model avem deja mai mulţi clienţi interesaţi“, a spus directorul general al BMW Group România.

    Atunci când vine vorba despre „portretul-robot“ al clientului de BMW de pe piaţa locală, Wolfgang Schulz spune că portofoliul companiei este unul complex şi implicit la fel sunt şi clienţii; în măsura în care pot merge pe toate tipurile de tracţiune, pot alege un model sport sau unul confortabil, de familie sau un automobil electric.