William Edward Boeing este pionierul din industria aviaţiei care a pus bazele companiei americane producătoare de aeronave Boeing, cu venituri de peste 90 de miliarde de dolari. Boeing s-a născut la data de 1 octombrie 1881 în Detroit, Michigan, în familia unui bogat inginer minier.
Tatăl său, Wilhelm Böing, originar din Hagen-Hohenlimburg, s-a îmbogăţit prin exploatarea minieră, deţinea numeroase terenuri şi avea şi o afacere secundară de comercializare de cherestea. Boeing şi-a anglicizat numele în William Boeing după ce s-a întors de la studiile în Elveţia în 1900 pentru a se înscrie la Universitatea Yale. Trei ani mai târziu, a părăsit universitatea pentru a intra în afaceri. A cumpărat păduri şi a intrat şi el în afacerea cu cherestea.
În timp ce era preşedinte la Greenwood Timber Company, Boeing a călătorit la Seattle, unde, în cadrul expoziţiei Alaska-Yukon-Pacific din 1909, a văzut prima „maşinărie“ zburătoare pilotată de om. A fost fascinat de aceasta, iar în scurt timp şi-a cumpărat un avion de la compania Glenn L. Martin şi a luat lecţii de zbor de la Martin însuşi. Boeing a lovit însă aeronava şi, când i s-a sps că vor trece mai multe luni până când piesele pentru repararea acesteia vor fi disponibile, i-a spus prietenului său George Conrad Westervelt: „Am putea construi un avion mai bun noi înşine şi am putea să-l construim mai rapid“.
William Boeing a decis astfel să intre în industria aviaţiei. A cumpărat un atelier vechi de bărci din apropiere de Seattle, unde şi-a construit fabrica. A fondat afacerea în 1916 alături de prietenul său George Conrad Westervelt, denumind-o Pacific Aero Products Co., iar primul avion produs de companie a fost Boeing Model 1. Odată cu intrarea Americii în primul război mondial, în aprilie 1917, Boeing a schimbat numele companiei în Boeing Airplane Company. Compania a livrat Marinei Americane 50 de aeronave. La sfârşitul războiului, William Boeing a început să se concentreze pe aeronavele comerciale şi a construit o operaţiune de servicii poştale de succes, iar ulterior una de zboruri de pasageri ce a evoluat în United Airlines.
În 1934, guvernul SUA l-a acuzat pe Boeing de practici monpoliste. În acelaşi an, Poşta Aeriană a obligat companiile aviatice să îşi separe operaţiunile de zbor de cele de dezvoltare şi producţie. Compania lui William Boeing a fost spartă în trei companii diferite: United Aircraft Corporation (în prezent United Technologies Corporation), Boeing Airplane Company (devenită Boeing Company), United Airlines pentru zboruri. În consecinţă, William Boeing şi-a vândut acţiunile şi a părăsit compania. După ce s-a retras din industria aviaţiei, şi-a petrecut restul vieţii pentru a dezvolta proprietăţi şi a creşte cai. A murit pe 28 septembrie 1956, la 74 de ani, cu un an înaintea zborului primului avion comercial cu reacţie Boeing 707.
Proiectul însoţeşte-ne la bordul carierei, prin care s-a înfiinţat Şcoala de Stewardese de la Cluj, s-a finalizat cu succes în luna decembrie 2015. Acest proiect va continua sub noua denumire UniversiFLY – EASA Flight Attendant School, care oferă şanse de instruire şi angajare tuturor celor care doresc “să fie la înălţime”.
Peste un sfert din absolventele noastre au contracte de muncă de însoţitori de bord şi zilnic semnăm noi recomandări pentru tinerele care sunt admise la angajare la diferite companii de aviaţie.
Numărul mare de însoţitori de bord cu atestat recunoscut în U.E., absolvenţi ai UniversiFLY, a generat, la începutul acestui an, un număr foarte mare de evenimente de selecţie în vederea angajării, organizate în România de către companii de aviaţie, la Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca.
Astfel, numai în cursul lunii ianuarie 2016, au anunţat asemenea evenimente companiile de aviaţie BLUE AIR, WIZZ AIR, RYANAIR (Irlanda), PRIMERA (Islanda), ETIHAD AIRWAYS, QATAR, EMIRATES.
Avionul de vânătoare F/A-18F Super Hornet este folosit în principal de marina americană şi de aviaţia australiană, cântăreşte peste 16 tone şi poate atinge o viteză maximă de Mach 1.8 datorită motorului F414-GE-400 turbofan. Avionul a fost construit la fabrica Boeing din St. Louis, iar datorită acestui clip putem vedea cum Super Hornet-ul prinde viaţă în mai puţin de 4 minute.
Pentru zborul demonstrativ cu al nouălea model de 787 am plecat spre Amsterdam tot cu KLM, iar la îmbarcare m-a întâmpinat un steward în vârstă, aranjat în ţinuta binecunoscută a membrilor echipajelor de zbor, care vorbea o engleză perfectă. Întâmpina călătorii cu un „hello” sau „bună ziua”. Doi britanici vorbeau în spatele meu despre cât de bine vorbeşte stewardul româna şi despre cât de bine cunoaşte România. Unul dintre ei era convins că avea o soţie româncă sau pe cineva în ţara noastră deoarece româna vorbită de el nu era una învăţată la şcoală, ci, mai degrabă, dobândită din conversaţii. Îşi dăduse seama de asta mai demult, când mai călătorise cu el şi acesta îi povestise despre Transilvania sau despre alte locuri din România când zburau deasupra acestora.
Stewardul cu pricina ştia că mergeam la Amsterdam pentru o călătorie cu noua vedetă a flotei KLM, un Boeing 787-9, un gigant destinat curselor lungi, intercontinentale. Înainte să ajung să văd exact cum arată noua aeronavă KLM, stewardul, al cărui nume l-am ratat, mi-a arătat fotografii pe telefonul mobil cu aeronava din hangar. Mi-a confirmat că avionul va zbura iniţial la Abu Dhabi, apoi la Dubai şi mai târziu spre Rio de Janeiro. „Aeronava este o soluţie pentru zborurile lungi. Vom zbura în Dubai, Canada, peste tot”, a spus mai târziu Pieter Elbers, CEO-ul KLM. „O să vă placă, sunt sigur. Şi eu abia aştept să zbor cu acest avion”, mi-a mărturisit însoţitorul de zbor.
Imediat ce am aterizat şi am ieşit din Schiphol, hubul care leagă Amsterdamul cu toată lumea, vântul mi-a fluturat paltonul şi mi-am dat seama că nu venisem pregătit pentru vremea rece cu pale de vânt tăioase şi duşuri de ploaie. Nu a fost prima dată când am vizitat capitala Olandei, oraşul cu 165 de canale, recunoscut în lume pentru districtul unde vitrinele cu becul roşu aşteaptă clienţii, pentru cafenele unde, pe lângă cafe latte sau cappuccino, se găsesc şi ţigările cu marijuana, dar la fel de cunoscut şi pentru arhitectura sa unică. Amsterdam mi-a redevenit familiar abia după ce am ajuns cu trenul în gara centrală a oraşului, locul unde pleacă mii de trenuri în fiecare zi către aeroport sau către alte oraşe naţionale sau internaţionale. O gară cu 15 linii de tren pe unde trec 250.000 de oameni în fiecare zi, potrivit amsterdam.info. Imediat cum ieşi din Amsterdam Centraal, oraşul se deschide, iar bulevardul Damrak, chiar şi pe o vreme vitregă, abundă de oameni, turişti şi localnici.
În jur de 15-20 milioane de oameni vizitează Amsterdam în fiecare an. Un adevărat hub al planetei, după cum îl descria o reclamă pe lângă care am trecut. În două zile am auzit cel puţin 7-8 limbi diferite. De înţeles: statisticile spun că în oraş sunt prezente nu mai puţin de 170 de naţionalităţi. Sâmbătă noaptea străzile plouate erau pline de oameni, chiar şi străduţele late de doi metri clocoteau, dar cele mai multe dintre vitrinele roşii pe care miile de turişti veniseră să le vadă erau închise, cu draperiile trase şi becurile stinse. Localurile erau însă ticsite cu oamenii care urmăreau meciul de fotbal „El Clasico”, duelul Real Madrid – Barcelona, iar intrările localurilor erau blocate de fumători, nepregătiţi să întâmpine frigul pe deplin.
A doua zi dimineaţă am mai dat o fugă pe canalele Amsterdamului. De data aceasta, peisajul era aproape pustiu, turiştii probabil încă dormeau. Oraşul era atât de liniştit, încât nu ai fi ghicit că este o atracţie turistică pentru milioane de oameni, ci mai degrabă un oraş de provincie. Asta mi-a convenit de minune, pentru că am reuşit să mă plimb nestingherit pe poduri, să fotografiez canalele şi clădirile. Numai că, din nou, vremea nu a ţinut cu mine şi m-a obligat să mă plimb cu mâinile în buzunare şi cu gulerul paltonului ridicat. Am intrat să mă încălzesc într-o cafenea şi apoi am făcut din nou drumul spre aeroport.
KLM a organizat mai multe zboruri pentru a-şi promova noua aeronavă. Reprezentanţi de companii, oameni de afaceri, jurnalişti, dar şi entuziaşti au avut ocazia să experimenteze zborul cu Boeing‑ul 787-9. Am mers cu autobuzul trei‑patru kilometri până în locul unde era parcat avionul. O prezenţă impunătoare. Are 62 de metri lungime şi în jur de 25.000 de kilograme, iar aripile se întind pe 60 de metri. Are o capacitate maximă de 294 de pasageri şi locurile sunt împărţite între world business class, economy comfort şi economy.
Dacă locurile de la economy sunt aranjate în mod tradiţional (3-3-3), clasa business se prezintă într-o aranjare diferită (1-2-1). Un loc la fereastra din dreapta, unul la cea din stânga şi două locuri în mijloc. Fiecare loc este spaţios, complet întins ajunge la 2 metri, ca un fotoliu, fiecare având acces pe culoar. „Anul trecut ne‑am hotărât să schimbăm ceva şi am decis să ne întoarcem spre client. Ştim cât de obositoare pot fi cursele de 9-10 ore şi am dorit să facem zborul mai plăcut şi mai relaxant pentru pasagerii noştri. După un zbor cu 787-9 te vei simţi mai bine, vei coborî mai fresh din avion. Am decis să facem astfel locurile ca atunci când un pasager se aşază pe scaun, să intre în lumea lui, să nu fie deranjat de ceilalţi”, a spus Elbers. Scaunele se acţionează electric prin câteva butoane aflate la îndemână, se pot pune în poziţie dreaptă sau se pot întinde ca un pat. Pe lângă o consolă mică de jocuri şi un monitor touchscreen rabatabil, aeronava oferă şi Wi-Fi, însă doar până la 3.000 de metri înălţime.
Nu numai segmentul de business prezintă îmbunătăţiri. Potrivit companiei, şi pasagerii de la economy se vor bucura de scaunele îmbunătăţite, care se rabatează cu 40% mai mult decât scaunele obişnuite. De asemenea, pasagerii au ecrane tactile unde pot vedea filme, acces la prize pentru a-şi încărca dispozitivele electrice, dar se pot bucura şi de privelişti mai bune, datorită ferestrelor mari. Spre deosebire de alte aeronave, 787-9 este construit din material compozit, dar şi din aluminiu, iar din acest lucru rezultă un interior mai spaţios şi posibilitatea creării unor ferestre mai mari. Interiorul aeronavei a fost realizat de designerul olandez Hella Jongerius, ea fiind responsabilă pentru organizarea zonei de business class 1Ă2Ă1. Deşi sunt aranjate altfel, densitatea de locuri este aceeaşi ca la un 787-9 normal, anume 30 de locuri. KLM a comandat 15 aeronave de acest fel, urmând ca alte şase să se alăture flotei în curând. Planurile companiei vizează însă ca în 3 ani să ajungă la 50 de aeronave 787-9, potrivit spuselor lui Pieter Elbers, CEO-ul KLM.
Zborul de o oră deasupra Olandei a trecut într-o clipă şi nu a arătat deloc ca un zbor normal. Foarte puţini oameni au rămas în scaunele lor, cei mai mulţi se aflau pe culoar povestind, alţii fotografiau interiorul şi studiau atent fiecare detaliu al designului, iar alţi admirau priveliştea superbă.
A doua zi după acest zbor demonstrativ, aeronava KLM a făcut prima cursă, aterizând pentru prima dată în Abu Dhabi. Compania va avea şapte curse săptămânale între Amsterdam şi Abu Dhabi.
Asmelash Zeferu, un tânăr de 35 de ani din Etiopia, şi-a dorit toată viaţa să fie pilot. După terminarea facultăţii din Alemaya, Zeferu a încercat să se înroleze în divizia de aviaţie a armatei din Etiopia, dar a fost respins pentru faptul că era prea scund.
Chiar dacă nu zburase niciodată cu avionul, el a decis să construiască singur un aparat pe care să îl piloteze, dar cu cât mai puţine costuri. A petrecut aproape 8 ani şi jumpătate citind cărţi şi urmărind documentare despre construirea avioanelor, timp în care a economisit aproape 7.000 de dolari.
A urmat procesul efectiv de construire a aparatului de zbor, care i-a luat un an şi jumătate. El a adunat mai multe piese la mâna a doua şi a folosit materiale ieftine, precum lemnul, acolo unde normele de siguranţă i-au permis acest lucru. Modelul de bază folosit de etiopian a fost cel al unui avion uşor folosit de britanici în anii 1920.
Cea mai mare problemă a fost cea a motorului: avionul folosit de englezi folosea un motor produs de Ford, care însă era prea scump pentru Zeferu. El a optat atunci pentru un motor de Volkswagen Beetle, mult mai ieftin şi mai uşor de procurat.
Pe 15 iunie 2015, Asmelash Zeferu a încercat să decoleze pentru prima dată. Elicea a cedat, aşa că tânărul s-a întors la masa de lucru pentru a găsi o soluţie. El a anunţat că pe 28 octombrie va încerca din nou să zboare, iar sute de entuziaşti au anunţat că vor merge să îl susţină.
Rsc consulting, agenţie de plasare a forţei de muncă în străinătate, anunţă un nou proiect de selecţie de însoţitoare de bord la Cluj-Napoca, în vederea angajării a 25 de românce în cadrul companiei de aviaţie Flynas.
Evenimentul de selecţie va avea loc vineri, 16 Octombrie 2015, începând cu ora 8:00, la Hotel RAMADA Cluj-Napoca.
Pentru a putea aplica, candidatele trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: trebuie să aibă minim studii liceale (document de absolvire liceu), vârsta cuprinsă între 21 şi 30 de ani, înălţime minimă 160 cm, greutate proporţională cu înălţimea, abilitatea de a înota, fluenţă în limba engleză (scris şi vorbit). De asemenea, candidatele nu trebuie să aibă tatuaje, pierce-uri sau cicatrici la vedere.
Tinerele vor fi angajate cu un contract de muncă pe o perioadă de 2 ani, cu posibilitate de reînnoire. Compania oferă training gratuit şi 80% din salariul de încadrare pe perioada trainingului organizat în primele 6-8 săptămâni de la angajare. Apoi salariu lunar va fi aproximativ de 2.400 de dolari (în funcţie de orele de zbor efectuate).
Agenţia europeană pentru securitate aeriană a publicat luni un avertisment adresat companiilor aeriene ale căror avioane care survolează Irakul, Iranul şi Marea Caspică.
Armata rusă, care a declanşat o campanie aeriană în Siria, utilizează în regiune rachete sol-aer care ar putea constitui un risc pentru avioanele de linie prezente în aceste zone.
Rachetele ruse traversează spaţiul aerian din aceste regiuni, pe unde trec şi avioane de linie.
Pentru moment, agenţia nu a dat instrucţiuni specifice companiilor aeriene referitor la rutele care ar trebui folosite de avioanele lor.
Potrivit ziarului german Die Welt, Air France ar fi modificat deja traseele de zbor ale avioanelor sale care survolează Iranul şi Marea Caspică.
Oficiali americani au declarat săptămâna trecută că unele dintre rachetele de croazieră lansate de Forţele navale ruse din Marea Caspică spre Siria au căzut în Iran.
Potrivit datelor serviciilor secrete americane, cel puţin patru rachete ruse de tip Kalibr s-au prăbuşit în Iran, un oficial american sugerând că incidentele s-au soldat cu victime pe teritoriul iranian.
Informaţiile au fost oferite de doi oficiali din cadrul Pentagonului, care au preferat să păstreze anonimatul, şi confirmate ulterior de secretarul american al Apărării, Ashton Carter.
Primul aeroport pentru drone va fi construit în Rwanda. Autoritatea Aviaţiei Civile din Rwanda pregăteşte un prim draft al reglementărilor privind vehiculele aeriene fără pilot, care va fi prezentat autorităţilor. Oficialii speră ca reglementările să fie stabilite în 2016, informează Quartz.
Transportul este dificil în ţara africană, iar cu ajutorul dronelor distribuţia de echipamente sau medicamente sau alte bunuri comerciale ar fi mult mai uşoară. Dronele vor putea cără până la 10 kg şi vor putea zbura pe o distanţă de 100 km.
Planul aeroportului a fost înaintat de către firma de arhitectură Foster + Partners luna trecută. Dacă proiectul se dovedeşte a fi un succes, în viitor s-ar putea construi alte 40 de asemenea aeroporturi în Rwanda sau în alte locuri din regiune.
Vreau să fiu Stewardesă se extinde în Republica Moldova, unde va organiza periodic cursuri de pregătire pentru viitoare stewardese.
Primul curs va avea loc în perioada 14-15 noiembrie. Cursurile de pregătire se desfăşoară în limba englezăşi vor fi susţinute de către un trainer cu o experienţă de peste 12 ani în aviaţie, din care 10 ani şi jumătate ca însoţitor de bord Qatar Airways.
”După 2 ani în care am organizat peste 40 de cursuri de pregătire în România şi am avut peste 850 de cursanţi, am decis să extindem proiectul Vreau să fiu Stewradesă şi în Republica Moldova. Astfel, începând cu luna noiembrie a acestui an, echipa Vreau să fiu Stewardesă va organiza periodic cursuri pentru viitoare stewardese la Chişinău”, a declarat Georgiana Ene, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.
“ Este primul pas pe care îl facem înspre lansarea peste graniţe a cursurilor noastre de pregătire pentru viitori însoţitori de bord. Având în vedere ca deja am avut o serie de cursanţi din ţările vecine(Ungaria, Moldova, Ucraina) la Bucureşti, consider că extinderea noastră va fi extrem de utilă pentru persoanele din Republica Moldova cei care îşi doresc o carieră în aviaţie şi au nevoie de îndrumare în carieră.”, a adăugat Anca Dumitrescu, co-fondator Vreau să fiu Stewardesă.
Potrivit comunicatului, din 2013 şi până în prezent Vreau să fiu Stewardesă a organizat 42 de cursuri în cadrul cărora au participat 880 de cursanţi. 80% dintre ei sunt astăzi însoţitori de bord la companii aeriene.
Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, şi-a anunţat programul pentru vara 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Noile rute vor transporta 1,1 milioane de pasageri pe an, reprezentând o creştere a traficului cu 90% faţă de 2014.
Reprezentanţii Ryanair au declarat cu prilejul anunţului noilor rute că s-au lovit de lipsa unei reacţii din partea reprezentanţilor aeroportului Otopeni, al cărui director general este Sorinel Ciobanu, în momentul în care au încercat să comunice acestora planurile de creştere. Operatorul aerian irlandez are ca ţintă ca până în 2019 să opereze 34 de noi rute de pe aeroportul din Otopeni şi să transporte astfel un total de 3,7 milioane de pasageri anual.
Reprezentanţii Ryanair au declarat că au adus la cunoştinţa conducerii aeroportului aceste planuri în luna mai, dar nu au primit niciun răspuns.
”Credem că este important să primim un răspuns, Ryanair va fi responsabilă de o treime din creşterea europeană pe zboruri de cursă scurtă în următorii nouă ani.
L-am invitat pe directorul aeroportului să ne întâlnească astăzi, dar nu a reuşit să ajungă pentru că se pregăteşte pentru o gală în Hong Kong, unde sunt adunaţi mai mulţi lideri ai aviaţiei mondiale în cadrul unui eveniment ce are ca temă colaborarea între principalii jucători de pe piaţă. Dacă vrei să realizezi o bună colaborare, răspunde la telefon, la e-mail, vorbeşte cu cea mai mare linie aeriană din Europa care va fi responsabilă de 1/3 din creşterea aviaţiei europene şi oferă un răspuns, orice fel de răspuns”, a declarat David O’Brien, chief commercial officer al Ryanair în cadrul conferinţei în care compania şi-a anunţat noile rute, ironizând lipsa de reacţie a reprezentanţilor aeroportului Henri Coandă.
”Reprezentanţii aeroportului din Bucureşti vor spune că au făcut un lucru bun pentru că au crescut cu 10-15 procente anul acesta, dar dacă o gimnastă îşi îmbunătăţeşte scorul de la 2 la 3, va fi creştere de 50%, dar tot nu va fi Nadia Comăneci. Le-am propus să ne întâlnim, dar din nefericire, reprezentanţii managementului aeroportului din Bucureşti se pregătesc de gală, din păcate nu au putut să vorbească nici luna trecută pentru că au fost în Panama, poate ne vedem la Long Beach luna viitoare, unde se va organiza din nou un eveniment pe tema aviaţiei mondiale, ori în cadrul unei conferinţe pe aceeaşi temă la Dublin, poate îi vom întâlni acolo”, a glumit CCO-ul Ryanair.
”Am considerat că în momentul de faţă, aceasta este posibilitatea noastră pentru România, oricum, 90% trafic este o cifră destul de sigură. Vom avea 23.000 de locuri ocupate pe săptămână, 62 de zboruri şi peste 1 milion de pasageri transportaţi în cursul unui an. Pentru moment, acestea sunt posibilităţile noastre pe aeroportul din Bucureşti, creştem şi am încercat să creştem mai mult, dar am avut tot felul de dificultăţi, sperăm că lucrurile se vor schimba ulterior”, a declarat în cadrul conferinţei Denis Barabas, directorul de vânzări şi marketing pentru Europa Centrală şi de Est al Ryanair.
Potrivit reprezentanţilor Ryanair, aeroportul Bucureşti are 79 de conexiuni către rute europene, mult mai puţin faţă de Dublin, care este conectat cu 130 de rute europene. ”Aeroportul din Bucureşti transportă în jur de 10 milioane de pasageri, în schimb Dublin transportă 22 de milioane, raportat la numărul populaţiei, Dublin transportă de patru ori mai mulţi pasageri. Cu siguranţă e loc de mai bine, am încercat şi am adus la cunoştinţa aeroportului faptul că vrem să creştem aici, însă ne-am blocat, nu am primit răspuns atunci când a fost nevoie.”, a mai declarat Barabas.
„Nu am avut niciodată nicio problemă cu ei. Nu înţeleg de ce declară lucrurile acestea acum“, au răspuns reprezentanţii aeroportului contactaţi de Ziarul Financiar, referindu-se la declaraţiile reprezentanţilor Ryanair.
Programul de vară 2016 al Ryanair în Bucureşti va aduce patru noi rute: Bologna (5 x săpt.), Milano Bergamo (1 x zi), Milano Malpensa (4 x săpt.) şi Roma (2 x zi), 8 rute în total.
Operatorul irlandez are zboruri în 31 de ţări şi 194 de aeroporturi. Tariful mediu practicat de Ryanair anul trecut a fost de 47 de euro, fiind cel mai scăzut la nivel european, potrivit reprezentanţilor companiei, tariful mediu al competitorilor fiind de 156 de euro. Compania deţine cota de piaţă majoritară în Italia, Spania, în Belgia, Irlanda, Polonia. ”Vom avea o creştere până în 2024, când vom avea o flotă de peste 500 de aeronave şi peste 160 de milioane de pasageri pe care urmează să îi transportăm, până în 2024, vom ajunge cea mai mare companie aeriană low cost din lume”, a mai declarat Barabas.
