BusinessMagazin

Tag: avertizare

  • Una caldă, una rece: Fostul şef al Trezoreriei SUA avertizează că recesiunea e mai aproape ca oricând, dar şi că Fed a terminat cu rundele de majorare a ratei dobânzii

    Lawrence Summers, fostul secretar al Trezoreriei SUA, a avertizat că probabilitatea unei recesiuni în State este în creştere şi că pericolul este real, totodată el este de părere că Fed se apropie de sfârşitul episoadelor de înăsprire a politicii monetare, scrie Bloomberg.

    „Ceea ce este destul de clar este că ne aflăm în ultima parte a actualului ciclu de înăsprire”, a declarat fostul secretar al Trezoreriei.

    Summers nu a luat în considerare raportul de vineri privind locurile de muncă din martie, despre care a spus că reflectă puterea economiei la începutul primului trimestru, dar că acum este mai puţin relevant, având în vedere perspectivele de înăsprire a creditării. Datele au arătat o nouă creştere fermă a numărului de salariaţi din SUA, iar rata şomajului a scăzut la 3,5%.

    În schimb, cifrele mai slabe decât se aştepta privind industria prelucrătoare şi serviciile, publicate în această săptămână, au arătat o încetinire a activităţii mai mare decât se estima iniţial.

     Indicatorul ISM pentru fabrici a atins cel mai scăzut nivel din primăvara anului 2020. Alte date din această săptămână au arătat o scădere a numărului de locuri de muncă vacante şi o creştere a tendinţei privind cererile de şomaj.

    „Avem sentimentul că există o limitare substanţială a creditării. În aceest moment, probabilitatea unei recesiuni creşte periculos de mult şi cred că Fed trebuie să ia niste decizii dificile”, a mai spus Summers.

    Summers a  cerut Fed să se angajeze într-o revizuire amplă a modelelor sale interne, care nu au reuşit să anticipeze creşterea bruscă a inflaţiei care a început în 2021 şi nu au surprins riscurile care au apărut în sistemul bancar, care au intrat în atenţie odată cu prăbuşirea Silicon Valley Bank luna trecută.

    „Fed trebuie să îşi reevalueze sistemul, pentru că în ultimii doi ani operaţiunile lor nu au avut prea mult succes”, a mai spus fostul oficial.

    „Am avut un sistem financiar care s-a bazat pe dorinţa unui număr mare de gospodării care şi-au ţinut banii în bancă chiar dacă ştiau că randamentul depozitelor nu le va aduce prea mulţi bani în buzunare. Acest lucru nu va mai continua. Fed trebuie să se gândească foarte bine la tipul de sistem financiar care va funcţiona în SUA în următorii ani”, a concluzionat Lawrence Summers.

     

  • Viitorul nu arată deloc bine: FMI avertizează că lumea se îndreaptă către cea mai proastă perioadă economică din ultimele trei decenii pe măsură ce tensiunile geopolitice şi problemele economice corodează sistemul global

    Directorul general al FMI a avertizat că economia mondială se va confrunta cu mulţi ani de creştere lentă, iar perspectivele pe termen mediu sunt cele mai slabe din ultimele trei decenii, scrie Financial Times.

    Luând cuvântul la Washington, înaintea reuniunilor Băncii Mondiale şi FMI de săptămâna viitoare, Kristalina Georgieva a declarat că economia mondială se va dezvolta cu o rată medie anuală de aproximativ 3% în următorii cinci ani.

    Cifra este cu mult sub prognoza medie de 3,8% din ultimele două decenii şi marchează cea mai slabă proiecţie de creştere pe termen mediu din 1990 încoace.

    În deceniile care au trecut de atunci, globalizarea a contribuit la creşterea ratelor de creştere şi la scoaterea din sărăcie a sute de milioane de oameni. Însă, având în vedere că protecţionismul comercial este în creştere, se aşteaptă ca ritmul de expansiune economică globală să încetinească.

    Subliniind o temă probabilă a reuniunilor de săptămâna viitoare, directorul general al FMI a declarat că principalele obstacole în calea creşterii sunt fragmentarea economică tot mai mare şi tensiunile geopolitice.

    Referindu-se la invazia Rusiei în Ucraina, Georgieva a declarat: “Această calamitate nu numai că ucide oameni nevinovaţi, ci şi agravează criza costului vieţii şi aduce mai multă foamete în întreaga lume. Ea riscă să şteargă dividendele păcii de care ne-am bucurat în ultimele trei decenii, provocând, de asemenea, tulburări în comerţ şi finanţe.

    „Calea de întoarcere la o creştere robustă este accidentată şi greu de găsit, iar legăturile care ne ţin împreună par a fi mai slabe acum decât erau în urmă cu doar câţiva ani”, a adăugat Georgieva.

    Perspectivele mai slabe ar face „şi mai dificilă reducerea sărăciei, vindecarea cicatricilor economice ale crizei Covid şi oferirea de noi şi mai bune oportunităţi pentru toţi”.

    Pentru trimestrele următoare, FMI susţine apelurile OCDE şi ale altor organizaţii internaţionale pentru ca băncile centrale să menţină ratele ridicate ale dobânzilor. Georgieva a declarat că înfrângerea inflaţiei este o bază vitală pentru o performanţă economică mai bună pe termen mediu.

    Falimentul Silicon Valley Bank şi al Credit Suisse „a scos la iveală eşecuri în gestionarea riscurilor la anumite bănci, precum şi deficienţe în materie de supraveghere”, a spus ea, dar a adăugat că „factorii de decizie politică au fost remarcabil de rapizi şi cuprinzători în acţiunile lor din ultimele săptămâni”.

    Instabilitatea financiară suplimentară ar trebui să fie abordată prin oferirea de către băncile centrale de lichidităţi mari băncilor care se confruntă cu dificultăţi de finanţare. . Însă, dacă turbulenţele se agravează, autorităţile bancare ar putea fi nevoite să renunţe la această poziţie şi să reducă ratele.

    Dacă acest lucru s-ar întâmpla, băncile centrale s-ar confrunta cu compromisuri dificile între obiectivele lor de inflaţie şi de stabilitate financiară, precum şi cu utilizarea instrumentelor respective

    Georgieva a indicat că cele mai recente previziuni de creştere ale FMI, publicate săptămâna viitoare, vor fi puţin schimbate faţă de cele din ianuarie.

  • Cutremurul din sectorul bancar a lăsat urme adânci. Şeful FMI avertizează că stabilitatea financiară la nivel global este in pericol

    Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat cu privire la riscurile sporite la adresa stabilităţii financiare şi la necesitatea vigilenţei sporite, din cauza turbulenţelor cu care s-a confruntat sectorul bancar în economiile dezvoltate, scrie Financial Times.

    În cadrul unei conferinţe la Beijing, şeful FMI a declarat că incertitudinile din economia mondială rămân “excepţional de mari”, fiind de aşteptat ca creşterea economică globală să încetinească sub 3% în acest an din cauza războiului din Ucraina, a “cicatricilor” provocate de pandemia COVID-19 şi a înăspririi politcii monetare.

    „Riscurile la adresa stabilităţii financiare au crescut într-un moment în care nivelurile de îndatorare sunt mai ridicate. Tranziţia rapidă de la o perioadă prelungită de rate scăzute ale dobânzii la rate mult mai mari, necesare pentru a combate inflaţia, generează în mod inevitabil tensiuni şi vulnerabilităţi, aşa cum am văzut în evoluţiile recente din sectorul bancar”, a declarat Georgieva la Forumul anual de dezvoltare a Chinei, o reuniune a directorilor executivi mondiali şi a înalţilor responsabili politici chinezi.

    Sectorul financiar mondial a fost zguduit de prăbuşirea din această lună a unui creditorului american Silicon Valley Bank, care a dus la căderea unei alte instituţii americane şi la preluarea Credit Suisse de către UBS.

    Acţiunile bancare au scăzut din nou vineri, de data aceasta în frunte cu Deutsche Bank, obligându-l pe cancelarul german Olaf Scholz să insiste că nu există “niciun motiv de îngrijorare” în legătură cu această instituţie.

    „De asemenea, am văzut că factorii de decizie politică au acţionat decisiv ca răspuns la riscurile pentru stabilitatea financiară şi am văzut că băncile centrale din economiile avansate au sporit furnizarea de lichidităţi în dolari americani. Aceste acţiuni au atenuat într-o oarecare măsură tensiunile de pe piaţă, dar incertitudinea este ridicată, ceea ce subliniază nevoia de vigilenţă”, a mai spus Georgieva.

    În ianuarie, FMI a estimat că creşterea globală va încetini de la un nivel estimat de 3,4% anul trecut la 2,9% în 2023, apoi va creşte la 3,1% în 2024.

    Ea a reluat, de asemenea, avertismentele exprimate de mai mulţi alţi vorbitori la conferinţă cu privire la pericolele fragmentării lumii în blocuri economice, spunând că aceasta ar fi “o divizare periculoasă care va lăsa pe toată lumea mai săracă şi mai puţin sigură”.

    Cea mai pozitivă evoluţie a economiei mondiale în acest an a fost marcată de aşteptata revenire economică puternică a Chinei, după ce aceasta şi-a relaxat politicile anti-COVID 19 la sfârşitul anului 2022. FMI prevede o creştere de 5,2% în China în 2023, faţă de 3% cu un an înainte.

    Creşterea Chinei ar reprezenta aproximativ o treime din creşterea globală în acest an.

    „O creştere de 1 punct procentual în creşterea PIB-ului în China duce la o creştere de 0,3 puncte procentuale în alte economii asiatice” a mai declarat Kristalina Georgieva.

  • Semnal de alarmă pentru prima economie a Europei: Germania riscă să rămână fără gaze iarna viitoare. Autorităţile îndeamnă întreprinderile şi gospodăriile să reducă şi mai mult consumul pentru a evita o posibilă criză totală

    Organismul de supraveghere a energiei din Berlin a avertizat că întreprinderile şi gospodăriile vor trebui să reducă şi mai mult consumul de gaze naturale pentru ca Germania să evite o criză energetică iarna viitoare, raportează Financial Times.

    Potrivit declaraţiilor lui Klaus Müller, şeful Agenţiei Federale pentru Reţele, criza de energie din Germania „nu s-a încheiat”, remedierea situaţiei depinzând în mare măsură de agresivitatea următorului sezon rece.

    „Pericolul unei penurii de gaz este încă prezent”, a declarat acesta pentru Financial Times. „Depinde foarte mult dacă vom continua să limităm consumul de gaz şi să asigurăm aprovizionarea diversificată a Germaniei”.

    Iarna din 2023-24 va fi, de asemenea, prima pe care Germania o va experimenta „fără niciun fel de gaz rusesc”, în timp ce oferta globală de gaze naturale lichefiate (GNL) „nu se aşteaptă să crească semnificativ în acest an sau anul viitor”.

    „A fi prea încrezător pentru iarna viitoare este riscant”, a declarat pentru FT Fatih Birol, şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie, adăugând că Europa nu îşi poate permite să îşi piardă atenţia asupra conservării sau dezvoltării energiei regenerabile.

    Scăderea importurilor din gazoductele ruseşti a împins preţurile gazului la peste 300 de euro pe megawatt/oră vara trecută, de la aproximativ 20 de euro/MWh înainte de război. Acest lucru a forţat unele dintre companiile germane mari consumatoare de energie să-şi oprească activitatea, provocând avertismente legate de o potenţială criză energetică la nivel naţional. 

    Dar Germania a reuşit să îşi reconfigureze sistemul energetic pentru a face faţă crizei, situaţie pe care Müller a descris-o drept „realizare unică”. 

    Berlinul s-a aprovizionat cu noi cantităţi de GNL din Orientul Mijlociu şi din SUA, a crescut importurile de gaze prin conducte din Norvegia, Olanda, Belgia şi Franţa şi a construit primele sale terminale de import de GNL pe coasta de nord. Rezervoarele de gaz ale Germaniei sunt acum pline în proporţie de 64%, un nivel mult mai ridicat decât în urmă cu un an. 

    Companiile şi gospodăriile au făcut, de asemenea, economii drastice de energie, iar industria a folosit cu 20% mai puţin gaz în această iarnă.

  • Avertizare de călătorie în Mexic din cauza cartelurilor de droguri

    Autorităţile din statul american Texas au sfătuit cetăţenii americani să nu călătorească în Mexic în timpul vacanţei de primăvară, din motive de securitate.

    Departamentul de Siguranţă Publică din Texas (DPS) a anunţat că violenţa cartelurilor de droguri reprezintă o ameninţare semnificativă pentru oricine traversează Mexicul. Avertizarea apare în condiţiile în care patru americani au fost răpiţi la scurt timp după ce au trecut graniţa săptămâna trecută. Doi dintre ei au fost ucişi, iar ceilalţi doi au fost eliberaţi.

    Alte trei femei din SUA care au mers în Mexic pentru a vinde haine la o piaţă sunt date dispărute de mai bine de două săptămâni.

    „Violenţa cartelurilor de droguri şi alte activităţi criminale reprezintă o ameninţare semnificativă pentru siguranţa tuturor celor care trec în Mexic în acest moment. Pe baza naturii volatile a activităţii cartelurilor şi a violenţei pe care o vedem acolo, îndemnăm persoanele să evite călătoriile în Mexic în acest moment”, a declarat directorul DPS, Steven McCraw, potrivit BBC.

    Incidentele din ultima perioadă ar putea înrăutăţi relaţiile dintre SUA şi Mexic. Un senator republican a cerut administraţiei preşedintelui Joe Biden să permită desfăşurarea de trupe americane la graniţă pentru a lupta împotriva cartelurilor.

    Preşedintele mexican Andrés Manuel López Obrador a calificat propunerile drept „arogante”.

  • Avertizare de febră Denga în una dintre cele mai populare zone turistice din Europa

    Cazurile de febră Denga din Ibiza au determinat autorităţile sanitare spaniole să lanseze un avertisment pentru turişti, potrivit Sky News.

    Autorităţile spaniole din domeniul sănătăţii au avertizat cu privire la un risc crescut de febră Denga. Persoanele care plănuiesc să călătorească în Ibiza în următoarele luni sunt atenţionate că pe insulă este un focar al bolii transmise de ţânţari şi care provoacă dureri de cap, febră şi vărsături.

    Oficialii din domeniul sănătăţii au emis o alertă în care anunţă că riscul „scăzut” creşte la „moderat” între mai şi noiembrie.

    Alerta vine după ce şase turişti germani au fost infectaţi în timp ce vizitau Insulele Baleare între august şi noiembrie anul trecut.

    În lunile de vară se înregistrează cea mai mare activitate a ţânţarilor care coincide cu cel mai mare număr de turişti.

  • O însoţitoare de bord îi avertizează pe turişti să lase întotdeauna un prosop lângă uşa hotelului. Care e motivul

    O însoţitoare de zbor a împărtăşit cele mai bune sfaturi pentru a te asigura că poţi dormi în siguranţă într-un hotel.
    Pentru ea, siguranţa este cel mai important lucru atunci când face o escală cu serviciul sau când stă într-o cameră închiriată pentru agrement.

    Pentru a fi în siguranţă în caz de urgenţă, este esenţial să fii pregătit şi familiarizat cu hărţile de siguranţă şi de evacuare, care sunt adesea afişate pe coridoare.

    O însoţitoare de zbor a împărtăşit cele mai bune sfaturi pentru a te asigura că poţi dormi în siguranţă într-un hotel. Cici, membră a echipajului de cabină al companiei americane, are o listă de verificare pe care o urmează de fiecare dată când se cazează la hotel, mai ales la prima sosire.

    Pentru ea, siguranţa este cel mai important lucru atunci când face o escală cu serviciul sau când stă într-o cameră închiriată pentru agrement, aşa că urmează întotdeauna o rutină de securitate după ce se înregistrează, relatează Express.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Ce e mai rău încă nu a trecut. Şeful uneia dintre cele mai importante organizaţii din lume avertizează: Deşi perspectivele economice s-au îmbunătăţit uşor problema inflaţiei încă dă bătăi de cap întregii lumi

    Mathias Cormann, secretarul generl al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică este de părere că perspectiva economică la nivel global a devenit „puţin mai bună”, dar că provocările şi problemele legate de inflaţie încă sunt aici, scrie CNBC.

    „La nivel global lucrurile arată puţin mai bine din punct de vedere economic, decât proiecţiile noastre de acum două sau trei luni”, a declarat şeful OECD.

    Preţurile pentru energie au scăzut semnificativ în ultima perioadă pentru că Europa a reuşit să-şi diverisfice cu succes sursele de energie. În plus, iarna blând a contribuit la reducererea cererii de energie, ceea ce a menţinut preţurile la un nivel scăzut.

    „Într-adevăr, preţurile le energie şi alimente sunt subtanţial mai mici decât în trecut”, a mai spus Cormann în cadrul summitului G-20.

    În noiembrie 2022, OCDE nota: Invazia declanşată de Rusia împotriva Ucrainei a provocat un şoc masiv care a aruncat preţurile la un nivel nemaivăzut din anii ’70.

    În legătură cu prognozele de creştere economică pentru 2023, OCDE manifestă un pesimism real, susţinând că abia din 2024 se va vedea o uşoară îmbunătăţire.

    „Se preconizează că economia globală va creşte mult sub rezultatele aşteptate înainte de război – la un modest ritm 3,1% în acest an (2022), înainte de a încetini la 2,2% în 2023 şi de a se redresa la un ritm încă sub aşteptări de 2,7% în 2024″, a adăugat aceasta” se arată într-un raport.

    Raportul respectiv a mai evidenţiat că se aşteaptă ca economiile emergente din Asia să devină responsabile de aproape trei sferturi din creşterea PIB-ului global în 2023, în condiţiile în care Europa şi SUA vor încetini puternic din punct de vedere economic.

    Problema principală de rezolvat la nivel global rămâne inflaţia, care ar trebui abordată cu maximă prudenţă şi seriozitate, conform şefului OCDE.

    „Inflaţia începe să scadă, dar problema nu este complet rezolvată. Mai sunt multe de făcut pentru a o combate, iar deciziile pe care le luăm în luptă cu creşterea preţurilor vin la pachet cu asumarea unor riscuri, a declarat Mathis Cormann.

    Şeful OCDE a subliniat că Rezerva Federală a SUA a luat “măsuri agresive anul trecut”, în ceea ce priveşte majorarea ratelor dobânzii pentru a ţine în frâu problema inflaţiei.

    La începutul lunii februarie, banca centrală a SUA a majorat rata dobânzii de referinţă cu un sfert de punct procentual şi a dat puţine indicii că se apropie de sfârşitul acestui ciclu de creştere.

    Luna trecută, şeful OCDE a subliniat că redeschiderea Chinei este “un lucru extrem de pozitiv” în lupta globală pentru combaterea inflaţiei. La începutul lunii decembrie, Beijingul a renunţat brusc la politica sa  anti-covid.

    “Pe termen mediu şi lung, acest lucru este extraordinar în ceea ce priveşte asigurarea unei funcţionări mai eficiente şi mai eficace a lanţurilor de aprovizionare, asigurându-se că cererea din China şi, într-adevăr, comerţul în general îşi reia cursul normal”, a spusCormann la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveţia.

  • China avertizează că nu va tolera “presiunile” SUA privind relaţiile sale cu Rusia

    Administraţia de la Beijing a avertizat, luni, că nu va tolera “presiunile” Statelor Unite referitoare la relaţiile Chinei cu Rusia, după afirmaţii ale secretarului de Stat american, Antony Blinken, privind un presupus plan chinez de a furniza armament armatei ruse.

    “Noi nu acceptăm ca Statele Unite să arate cu degetul asupra relaţiilor China-Rusia, cu atât mai puţin acţiunile de coerciţie sau presiunile”, a declarat luni Wang Wenbin, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de postul de televiziune BBC News.

    Duminică, secretarul de Stat american, Antony Blinken, a afirmat că Washingtonul are informaţii potrivit cărora China ar examina “posibilitatea de a furniza armament letal” Rusiei pentru războiul din Ucraina, avertizând că, în acest caz, ar apărea “o problemă gravă” în relaţiile dintre Beijing şi Washington.

    Wang Yi, directorul Oficiului Comisiei Centrale pentru Afaceri Externe a Partidului Comunist Chinez, se va deplasa luni la Moscova. “Principalul obiectiv al acestei vizite este creşterea rolului Beijingului în soluţionarea problemei ucrainene”, au declarat oficiali citaţi de publicaţia rusă Kommersant şi de cotidianul Le Monde.

  • Elon Musk, cel care a cofondat compania din spatele ChatGPT, avertizează că inteligenţa artificială nereglementată poate reprezenta un mare pericol pentru umanitate

    Miliardarul Elon Musk a avertizat că inteligenţa artificială necontrolată reprezintă o ameninţare pentru societate, potrivit Business Insider.

    Miercuri, Musk, unul dintre cofondatorii OpenAI, compania care a creat instrumentul ChatGPT, a declarat în timpul World Government Summit din Dubai, Emiratele Arabe Unite, că inteligenţa artificială reprezintă „unul dintre cele mai mari riscuri pentru viitorul civilizaţiei noastre”, a relatat CNBC.

    ChatGPT, un chatbot AI viral, a stârnit un discurs aprins despre viitorul AI şi despre modul în care tehnologia va avea un impact asupra oamenilor. 

    „Tehnologia în sine este atât pozitivă, cât şi negativă, în ea regăsindu-se potenţialul de a construi, cât şi a distruge”, a spus Musk despre inteligenţa artificială.

    „Inteligenţa artificială este, de ceva vreme, destul de avansată. Doar că, până recent, nu dispunea de o interfaţă care să fie accesibilă pentru majoritatea oamenilor”, a adăugat el.

    Legiuitorii şi liderii din industria tehnologică au discutat frecvent despre importanţa reglementării AI ca mijloc de a limita discriminarea şi de a împiedica luarea unor decizii eronate, a relatat anterior Insider.

    Chiar şi directorul general al OpenAI, Sam Altman, a declarat că în tehnologia AI rezidă potenţialul naşterii unei catastrofe uriaşe.

    În calitate de fondator al Neuralink şi de CEO al Tesla, ambele utilizând inteligenţa artificială, Musk a vorbit anterior despre potenţialul acesteia.

    „Până când oamenii nu vor fi martori unor crime realizate de inteligenţa artificială, nu vor înţelege cu adevărat riscul la care ne supunem, deoarece subiectul pare unul fantezist”, a declarat Musk la reuniunea de vară a Asociaţiei Naţionale a Guvernatorilor din 2017, potrivit Futurism.

    În 2018, la SXSW, el a declarat că inteligenţa artificială are potenţialul de a fi mai periculoasă decât armele nucleare. În 2020, multimiliardarul a spus că se teme de proiectul DeepMind, deţinut de Google, şi a insinuat că inteligenţa artificială ar putea cuceri lumea.