Tag: autostrazi

  • Ce va finanţa Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii al României

    Guvernul a anunţat că doreşte să constituie un Fond Suveran de Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece miliarde de euro.

    Statul român, prin Ministerul Economiei, va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI).

    Conform Programului de Guvernare al PSD, se doreşte crearea unor noi instrumente de investiţii publice – Constituirea unui fond suveran de investiţii în vederea administrării şi valorificării eficiente a participaţiilor minoritare ale statului.

    Obiectivul FSDI este de a stimula dezvoltarea economică prin investiţii în infrastructură şi companii strategice şi întărirea rolului statului prin administrarea adecvată a participaţiilor minoritare şi obţinerea de lichidităţi din emisiunea de obligaţiuni, valorificarea anumitor active, dividende şi alte surse atrase în proiectele de investiţii.

    Alături de FSDI, cel târziu în al doilea semestru din 2017, urmează să fie creat un Fond Naţional de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deţine participaţii şi care în prezent sunt administrate de AVAS, dar şi companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicţiei europene, (în unele cazuri, companiile de producţie şi distribuţie nu pot fi administrate de aceeaşi enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol). Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica şi Transgaz vor fi administrate şi deţinute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. Urmează ca AVAS să se desfiinţeze. Ca şi FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcţionare în proprietatea exclusivă a statului român.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IGPR: Trei autostrăzi, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene, închise din cauza viscolului

    Trei autostrăzi, respectiv A2 Bucureşti – Constanţa, A3 Bucureşti – Ploieşti, A4 Ovidiu – Agigea, 25 de drumuri naţionale şi 103 drumuri judeţene sunt, la ora transmiterii ştirii, închise din cauza ninsorii şi a viscolului, potrivit Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR).

    Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat că, drept urmare a ninsorii şi viscolului din ultimele ore, circulaţia rutieră este închisă pe trei autostrăzi, pe 44 de tronsoane de pe 25 de drumuri naţionale şi pe 103 drumuri judeţene (104 tronsoane).

    Pe alte cinci drumuri naţionale a fost impusă restricţie pentru autovehiculele cu masa maximă autorizată mai mare de 3,5 tone.

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei Române, în judeţul Constanţa sunt închise DN 22 tronsonul Ovidiu-Mihai Viteazu; DN 3 tronsonul Murfatlar – Ostrov; DN 3C tronsonul Constanţa – Ovidiu;
    DN 38 tronsonul Agigea – Negru Vodă (punct de trecere a frontierei către Republica Bulgaria); DN 2A tronsonul Hârşova – Mihail Kogalniceanu; DN 22A tronsonul Hârşova – limita jud. TL;

    În judeţul Tulcea, nu se circulă pe DN 22 tronsonul Baia – limita jud. CT şi tronsonul Smârdan – Garvăn; DN 22A tronsonul Cataloi – limita jud. CT, DN 22D tronsonul Măcin – Horia; DN 22E Garvăn – IC Brătianu; DN 22F tronsonul Izvoarele – Nalbant.

    În judeţul Călăraşu, sunt închise DN 3 tronsonul limita jud. IF – Chiciu; DN 3A tronsonul Lehliu Gară – limita jud. IL; DN 3B tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 21 tronsonul Călăraşi – limita jud. IL; DN 31 tronsonul Olteniţa – Cuza Vodă, iar în judeţul Ialomiţa sunt închise DN 1D limita jud. PH – Urziceni; DN 3A tronsonul limita jud. CL – Feteşti. DN 3B tronsonul limita jud. CL – Gura Ialomiţei; DN 21 tronsonul limita jud. BR – limita jud. CL. DN 21A tronsonul limita jud. BR – Ţăndărei; DN 2A tronsonul Malu – limita jud. CT. DN 2C tronsonul Tovărăşia – Slobozia.

    În judeţul Brăila, sunt închise DN 21 tronsonul Brăila – limita jud. BZ; DN 21A Bărăganul – limita jud. IL; DN 22 tronsonul Brăila – Grădiştea; DN 2B tronsonul limita jud. BZ – Brăila, tronsonul Brăila – Şendreni. (E87), DN 23 tronsonul Brăila – limita jud. VN, iar în judeţul Galaţi nu se circulă pe DN 24D tronsonul Tuluceşti – limita jud. VS.

    În judeţul Buzău, sunt închise DN 2B tronsonul Buzău – limita jud. BR; DN 2C tronsonul Costeşti – Padina şi DN 22 tronsonul Râmnicu Sărat – limita jud. BR, iar în Vrancea nu se circulă pe DN 23 tronsonul Năneşti – Măicăneşti – limita jud. BR; DN 23A tronsonul Gologanu – Ciorăşti; DN 23B tronsonul Măicăneşti – Ciorăşti şi DN 2N tronsonul Bogza – Dumbrăveni.

    Totodată, în judeţul Ilfov nu se circulă pe DN 3 tronsonul DNCB – limita jud. CL, iar în judeţul Giurgiu este închis DN 41 tronsonul Băneasa – limita jud. CL.

    În judeţul Prahova, este închis DN 1D tronsonul Albeşti Paleologu – limita jud. IL.

  • Câştigarea alegerilor de către PSD ascunde un pericol uriaş

    Câştigarea zdrobitoare a alegerilor de către PSD ascunde un pericol uriaş: întoarcerea României la epoca Nicolae Văcăroiu şi Florin Georgescu, care au guvernat între 1992 şi 1996 pompând miliarde în companii de stat dar nereuşind până la urmă decât să aducă în faliment Banca Agricolă şi Bancorex.

    De altfel, şi mesajul câştigătorului, Liviu Dragnea, de duminică seară, cerând „linişte“, să nu mai fie „ură“ şi „dezbinare“ aminteşte de celebrul vot pentru „linişte“ al lui Ion Iliescu din 1992.

    Restauraţia. Câştigarea alegerilor de către PSD ascunde un pericol uriaş

  • Traseul celei mai aşteptate autostrăzi din România a fost pus pe masă. Pe unde va trece şi cine sunt câştigătorii

    Traseul pentru ultimele secţiuni ale autostrazii Sibiu-Piteşti a fost avizat luni, în cadrul CTE-CNAIR, potrivit unui anunţ al CNAIR.

    Potrivit Companiei de Autostrăzi, Sectiunea 2  a autostrăzii va fi între Boiţa – Racoviţă, de la km 15+000 la km 43+000, iar secţiunea 3 va fi  între Racoviţă – Văleni, de la km 43+000 la km 72+000.

    Astfel, traseul întreg al Autostrăzii Sibiu – Piteşti, în lungime de aproximativ 123 km, este:

      Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;

      Secţiunea 2, Boiţa-Racoviţă de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boiţa cu localitatea Racoviţă;

      Secţiunea 3, Racoviţă-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea     autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului;

      Secţiunea 4, Văleni-Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş;

      Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin valea Argeşului;

      Secţiunea 6, aceasta secţiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou. 

  • Maşinile zburătoare accesibile la preţ ar putea fi disponibile în zece ani, anunţă Uber

    Uber a anunţat, joi, posibilitatea fabricării unor maşini zburătoare pentru navetiştii care circulă pe autostrăzile aglomerate, anunţă CNN.

    Compania consideră că în zece ani va putea construi o reţea de maşini electrice zburătoare, la un preţ accesibil, care vor decola şi vor ateriza vertical şi vor avea o viteză de 322 de kilometri pe oră. Uber nu intenţionează să construiască propriile maşini zburătoare, dar vrea să colaboreze cu alte firme, guverne şi comunităţi.

    Experţii sugerează, însă, răbdare. „Este minunat că avem aceste idei, ne obligă să începem să gândim diferit. Vom ajunge, la un moment dat, la acel nivel, aproape cum am văzut în desenele animate. Realitatea este, însă, că nu va fi la fel de repede sau de optimist precum sugerează documentele”, spune Ali Bahrami, vicepreşedintele pentru aviaţie civilă la Asociaţia Industriilor Aerospaţiale.

    Uber se aşteaptă ca maşinile zburătoare să aibă, iniţial, piloţi, până când tehnologia autonomă se va dezvolta suficient cât să fie mai sigură decât oamenii.

    Maşinile zburătoare se confruntă cu numeroase obstacole, precum costurile, reglementările şi acceptul public. De asemenea, nu este clar unde vor ateriza maşinile sau dacă vertiporturile (n.r. aeroporturi pentru aparatele de zbor care decolează sau aterizează vertical) sunt o opţiune avantajoasă, Uber menţionând că locurile de parcare de pe acoperişurile garajelor, heliporturile şi spaţiile deschise prezente la intersecţiile autostrăzilor ar putea fi folosite în acest sens.

    Planul aminteşte de iniţiativa directorului executiv al Tesla Motors şi SpaceX, Elon Musk, a trenului de mare viteză Hyperloop, pe care, însă, antreprenorul nu intenţiona să îl dezvolte.

  • Ţara din Europa unde nu există limită de viteză. Singura interdicţie: nu poţi intra dacă maşina ta nu goneşte cu peste 110 km/h

    Există doar două locuri în lume în care nu este impusă limită de viteză pe hartă. În timp ce guvernul  promovează experimentul ca un succes, experţii avertizează că drumurile nu sunt echipate pentru pasionaţii de viteză.

    Pentru moment, această problemă despre inexistenţa limitelor de viteză este în dezbatere. În timpul alegerilor din 2013, preşedintele Partidului Social Democrat a propus impunerea limitelor de viteză. Nimeni nu a susţinut sugestia, nici măcar colegii din interiorul propriului partid.

     

  • Noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

    Până în anul 2036, românii vor putea circula pe 11 noi autostrăzi, prevede Master Planul General de Transport al României trimis marţi spre aprobare către Guvern. Master Planul General de Transport al României trimis spre aprobare Guvernului este documentul care stabileşte modul în care va evolua infrastructura din România până în 2030, atât rutieră, cât şi feroviară, navală, aeriană şi multimodală, acesta fiind esenţial pentru ca sectorul transporturilor să poată atrage pe viitor bani europeni. Documentul este unul foarte important pentru infrastructura din România, pentru că de aprobarea sa depinde atragerea de fonduri europene pentru dezvoltarea acestui scetor, însă decizia a fost amânată de mai multe ori.

    Vezi aici noua hartă a autostrăzilor din România. Guvernul a făcut socoteala kilometrilor pentru următorii 20 de ani

  • CNADNR are o veste proastă pentru bucureştenii care vor să meargă la mare în august

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anunţat că până la data de 30 august 2016 circulaţia pe autostrada A2 se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală, din cauza unui transport agabaritic.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de CNADNR, până la data de 30 august 2016 se va efectua un transport agabaritic pentru care a fost eliberată autorizaţie specială de transport pe traseul: DNCB: INT (DNCB cu DJ401) ÷ INT (A2 cu DNCB); A2: INT (A2 cu DNCB) ÷ INT
    (A2 cu DN21, Drajna); DN21: INT (A2 cu DN21, Drajna) ÷ INT (DN 2A cu DN21); DN2A: INT (DN2A cu DN21) ÷ Giurgeni ÷ M. Kogălnicenu ÷ INT (DN2A cu A4); A4: INT( DN2A cu A4) ÷ Constanţa Poarta 7.

    Convoiul va fi însoţit, conform prevederilor Autorizaţiei Speciale de Transport (AST), de două vehicule autorizate şi de un echipaj al Poliţiei Rutiere.Transportul se va desfăşura etapizat, cu întreruperea temporară şi locală a circulaţiei rutiere. Detalii privind desfăşurarea transportului (perioade şi sectoare restricţionate) se pot obţine de la Dispeceratul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, lanumerele de telefon: 021/9360; 021/264.33.33; 021/264.33.34.

     

  • Comoara cu bani de la CNADNR: Cum să nu faci infrastructură cu un şef de serviciu care câştigă 19.000 de lei net pe lună?

    Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a terminat anul trecut cu un număr mediu de 5.900 de oameni, fără niciun semn de restructurare, păstrând astfel tendinţa ultimilor ani când întregul sector a tăiat „la sânge“ din numărul de angajaţi, în timp ce CNADNR a păstrat efectivele intacte.

    Dintre cei aproape 6.000 de angajaţi ai CNADNR, aproape jumătate sunt muncitori, fiind un adevărat nucleu de „şefi“, având în vedere că un angajat din şase are funcţie de conducere, potrivit celor mai recente date. Deşi are 6.000 de angajaţi, CNADNR trebuie să facă licitaţie publică şi să aleagă un proiectant şi un constructor privat pentru orice groapă care apare pe autostrăzile şi drumurile naţionale din România.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro