BusinessMagazin

Tag: autoritati

  • Moştenire de 7,5 milioane de dolari, lăsată de o vecină. Vestea a venit ca un şoc pentru autorităţi

    Locuitorii unei comunităţi din centrul Germaniei au moştenit în mod neaşteptat proprietăţi şi un portofoliu de acţiuni în valoare de 6,2 milioane de euro (7,5 milioane de dolari), după moartea unei vecine, relatează CNN.

    Renate Wedel locuia în comuna Waldsolms, formată din şase sate, din landul Hesse, împreună cu soţul ei, Alfred Wedel, din 1975.
    Alfred a fost un investitor de succes la bursă şi a murit în 2014, iar Renate, care primise îngrijiri într-o casă de bătrâni din Frankfurt din 2016, a murit în decembrie 2019 la vârsta de 81 de ani.

    În luna aprilie a acestui an comuna a fost anunţată că Renate le-a lăsat un sold bancar, acţiuni şi obiecte de valoare.
    Sora lui Renate, care era moştenitorul iniţial, murise deja, a informat presa locală.

    Vestea a venit ca un şoc pentru autorităţi. “M-am gândit la început că pur şi simplu acest lucru nu este posibil, am crezut că a fost o virgulă pusă greşit, ceva nu este chiar în regulă”, a spus primarul local Bernd Heine.
    Comunitatea este obligată să folosească moştenirea, evaluată la 6,2 milioane euro, pentru „facilităţi şi infrastructura comunitară”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum funcţionază în pandemie unul din cele mai mari call-centere cu sute de angajaţi: Violeta Roşu, Blue Point: „La cea mai mică răceală trimitem oamenii în concediu”

    Blue Point, companie românească ce furnizează servicii de call-center, care are 280 de angajaţi în cele trei sedii pe care le deţine în România – unul la Bucureşti, unul la Buzău şi unul la Slobozia -, şi-a continuat activitatea în pofida contextului creat de pandemie. Dacă la ănceputul pandemiei, respectiv în perioada stării de urgenţă, angajaţii companiei au lucrat toţi de acasă, în timp firma a dezvoltat un mod de lucru mixt – o parte dintre angajaţi lucrează remote şi o parte de la birou, prin rotaţie.

    „În acest moment, funcţionăm într-un regim hibrid: o parte dintre noi lucrează de acasă şi o altă parte de la birou. Însă, toţi colegii sunt încurajaţi ca la cel mai mic simptom de răceală sau gripă să îşi ia concediu medical, ceea ce ne face să lucrăm cu o variabilă importantă a numărului de oameni din fiecare proiect”, a spus pentru ZF Violeta Roşu, managing partner în cadrul Blue Point.

    Ea a adăugat că este „dificil” de spus cum îşi vor desfăşura ci 280 de angajaţi activitatea anul viitor, deoarece acest lucru depinde de evoluţia pandemiei şi de măsurile impuse de autorităţi.

    „În principiu, dacă contextul va fi unul similar cu cel din ultimele luni, vom lucra în continuare în acelaşi regim mixt.” 

    Blue Point vrea să îşi mărească echipa în continuare şi recrutează pentru cele trei sedii, fiind în căutare, în special, de persoane care să ocupe rolul de agent call-center.

    În ceea ce priveşte procesul de recrutare, dacă înainte de pandemie era o lipsă de aplicanţi pentru rolurile disponibile, indiferent de domeniu, de câteva luni, a crescut atât volumul de persoane care aplică pentru un job, cât şi calitatea candidaţilor, a mai spus Violeta Roşu.

    „Există în continuare fluctuaţii de personal, însă observăm un mai mare angajament din partea colegilor pentru un job pe termen lung. Dacă ne gândim la modul în care muncim, cred că pandemia a schimbat foarte mult felul în care comunicăm unii cu ceilalţi în echipe, iar acest lucru cred că se resimte în întreaga industrie. Pe noi ne-a făcut să regândim complet comunicarea internă şi programele de motivare.”

    Violeta Roşu a menţionat că, pentru minimizarea efectelor negative pe care le are pandemia asupra mediului de business şi asupra economiei în general, autorităţile ar trebui să dea importanţă infrastructurii.

    „Ideal ar fi să existe o infrastructură mai bine pusă la punct – atât la nivel de Capitală, cât şi în celelalte oraşe din ţară. De exemplu, în provincie ne-am lovit frecvent de situaţia în care colegii care locuiesc în zona rurală nu reuşeau să ajungă la muncă din cauza lipsei unor operatori de transport în comun (care şi-au rearanjat programul de transport în funcţie de cererea pe anumite intervale orare).”

    Compania specializată în furnizarea de serivicii de telesales, back-office şi customer care pentru industrii precum telecom, pharma, curierat, banking, asigurări de viaţă, auto şi FMCG, prezentă pe piaţa locală de 13 ani, a închis anul 2019 cu afaceri de 2,5 milioane de euro, în creştere cu 16% faţă de anul anterior.

    Pentru anul în curs, Violeta Roşu estimează o creştere de 15-20% a cifrei de afaceri. „Estimăm că vom încheia anul în curs cu afaceri de 2,8 – 3 mil. euro”.

     

  • Autorităţile propun instituirea carantinei în Bistriţa, unde incidenţa Covid a depăşit 9 la mie

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Bistriţa-Năsăud a decis, luni, începerea demersurilor pentru instituirea carantinei în oraşul Bistriţa, unde rata de incidenţă a cazurilor de Covid a depăşit 9 la mia de locutori.

    Potrivit unui comunicat al Prefecturii Bistriţa-Năsăud, incidenţa cazurilor de Covid-19 a ajuns luni în Bistriţa la 9,01/1000 locuitori fără focare, respectiv 9,83/1000 locuitori cu focare.

    Astfel, Direcţia de Sănătate Publică a înaintat Institutului Naţional de Sănătate Publică analiza ce cuprinde şi datele statistice din ultimele 14 zile, documentaţie care stă la baza Hotărârii de carantinare.

    „Hotărârea carantinării municipiului Bistriţa intră în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial”, a anunţat Prefectura.

    Printre restricţiile propuse se numără limitarea la maximum a deplasării persoanelor şi monitorizarea permanentă a respectării acestei măsuri. Ieşirea persoanelor din locuinţă este permisă doar pe bază de Declaraţie pe proprie răspundere, legitimaţie de serviciu sau adeverinţă eliberată de angajator, după caz.

    „În intervalul orar 06.00-22.00, în interiorul zonei carantinate se interzice circulaţia tuturor persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei, cu următoarele excepţii:

    a) deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuinţă/gospodărie şi locul/locurile de desfăşurare a activităţii profesionale şi înapoi;
    b) deplasarea pentru asigurarea de bunuri care acoperă necesităţile de bază ale persoanelor şi animalelor de companie/domestice, precum şi bunuri necesare desfăşurării activităţii profesionale, pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani în intervalul orar 10:00 – 14:00, iar pentru persoanele cu vârsta sub 65 de ani, în intervalele orare 06:00 – 10:00, respectiv 14:00 – 20:00;
    c) deplasarea pentru asistenţă medicală care nu poate fi amânată şi nici realizată de la distanţă;
    d) deplasările scurte, în apropierea locuinţei/gospodăriei, legate de activitatea fizică individuală a persoanelor (cu excluderea oricăror activităţi sportive de echipă), cât şi pentru nevoile animalelor de companie/domestice;
    e) deplasarea în scopul donării de sânge, la centrele de transfuzie sanguină;
    f) deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;
    g) deplasarea pentru realizarea de activităţi agricole;
    h) deplasarea producătorilor agricoli pentru comercializarea de produse agroalimentare;
    i) îngrijirea sau administrarea unei proprietăţi din altă localitate;
    j) eliberarea de documente necesare pentru obţinerea unor drepturi;
    k) participare la programe sau proceduri în centrele de tratament;
    l) pentru achiziţia, service-ul, afectarea ITP sau alte operaţiuni de întreţinere a vehiculelor, activităţi care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu;
    m) alte motive justificate, precum: îngrijirea/însoţirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau a unei persoane aflate în întreţinere, asistenţa persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilităţi ori decesul unui membru de familie;
    n) participarea la activităţi religioase”, se arată în comunicat.

    De asemenea, între orele 22.00 şi 6.00, circulaţia persoanelor în afara locuinţei/gospodăriei este permisă numai în interes profesional, pentru asistenţă medicală sau pentru îngjirirea copiilor sau altor rude.

    Conform deciziei, se permite tranzitarea localităţii Bistriţa de către persoanele care nu au domiciliul pe raza acesteia, fiind interzisă oprirea în localitate.

    „Se permite oficierea slujbelor religioase doar în exteriorul clădirilor, cu excepţia celor la care participă doar personalul bisericesc. Pentru evenimentele organizate în exterior se va respecta norma de 4 mp/persoană, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin Ordinul comun al Ministrului sănătăţii şi al Ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art.45 şi al art.71 alin (2) din Legea nr.55/2020, cu modificările şi completările ulterioare; Se permite oficierea slujbelor de înmormântare, cu participarea a maxim 8 persoane în interior, iar în exterior cu participarea a maxim 20 de persoane; Se permite oficierea evenimentelor de stare civilă cu prezenţa a maxim 10 persoane în interiorul clădirii, iar în exterior cu participarea a maxim 20 de persoane, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, stabilite prin Ordinul comun al Ministrului sănătăţii şi al Ministrului afacerilor interne, emis în temeiul art.45 şi al art.71 alin (2) din Legea nr.55/2020, cu modificările şi completările ulterioare”, se mai arată în decizia CJSU.

    În zona carantinată se interzic: organizarea de evenimente private în spaţii închise şi deschise, activitatea cu publicul a restaurantelor şi cafenelelor, inclusiv al teraselor, în interiorul şi exteriorul clădirilor, activitatea cu publicul a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, a saloanelor de înfrumuseţare, toate activităţile şi competiţiile sportive, individuale sau colective care se desfăşoară în spatii închise sau deschise, cu excepţia celor profesioniste organizate de federaţiile de profil.

  • Inspecţiile şi litigiile fiscale – diferenţe de abordare între contribuabil şi autorităţile fiscale

    În activitatea noastră de avocaţi şi consultanţi fiscali, ce reprezentăm contribuabilii în toate fazele ce implică interacţiunea cu autorităţile fiscale, de la începutul inspecţiei fiscale şi până la pronunţarea unei hotărâri definitive asupra disputei, ne-am confruntat cu diferite interpretări şi aplicări ale legislaţiei fiscale de către reprezentanţii autorităţilor fiscale române.

    În toată această interacţiune pe care am avut-o şi pe care continuăm să o avem şi în acest moment, un element cheie ne-a atras în mod special atenţia, element pe care deseori nu îl conştientizăm sau cel puţin, nu îl percepem întotdeauna – curgerea timpului.

    Curgerea timpului în interacţiunile pe care contribuabilul le are cu autorităţile fiscale este deseori în defavoarea contribuabilului, acesta văzându-se pus implacabil pe picior de inferioritate în disputa cu autorităţile fiscale, neavând tot timpul resursele necesare pentru continuarea unui litigiu fiscal pe parcursul unui interval îndelungat de timp.

    Timpul unui contribuabil ce caută să îşi dezvolte afacerea propriu-zisă, să răzbată în mediul concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea, ajunge să fie ireversibil folosit pentru activităţile impuse de specificitatea relaţiei dintre contribuabil şi autorităţile fiscale, activităţi inerente prin prisma reglementării substanţiale şi procesual-fiscale.

    Unele reglementările procesual fiscale au venit în sprijinul contribuabilului pentru a preîntâmpina tocmai acest consum de timp important în interacţiunea acestuia cu autorităţile fiscale însă, în practica noastră am observat că acest sprijin oferit de reglementările legale devine deseori iluzoriu.

    Să luam spre exemplu termenul general de 45 de zile pe care legea procesual fiscală îl impune ca reprezentând termenul general în care autorităţile fiscale au obligaţia să soluţioneze o cerere a unui contribuabil.

    Sau să luam spre exemplu termenul general de 180 de zile pe care reglementările fiscale îl impun autorităţilor fiscale ca termen maximal de desfăşurare a unei inspecţii fiscale în ceea ce îi priveşte pe marii contribuabili la bugetul de stat.

    Scopul urmărit prin instituirea acestor termene de către legiuitor a fost preîntâmpinarea curgerii unui interval important de timp până al finalizarea interacţiunii dintre contribuabil şi autorităţile fiscale în vederea desfăşurării activităţii de control fiscal într-un termen optim şi previzibil.

    Cu toate acestea, în practica noastră, am observat că deseori autorităţile fiscale nu respectă termenele impuse de legislaţia procesual fiscală în soluţionarea diverselor cereri / inspecţii fiscale, apreciindu-le ca fiind termene „de recomandare” neexistând o sancţiune propriu-zisă pentru încălcarea lor, pe care autorităţile fiscale să o suporte şi care să repare prejudiciul provocat de curgerea timpului în defavoarea contribuabilului faţă de cererea sa nesoluţionată în termenul de 45 de zile sau faţă de inspecţia fiscală care se desfăşoară la sediul acestuia de aproape un an de zile.

    Recent Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cenzurat nerespectarea de către autorităţile fiscale a termenelor de soluţionare a unei cereri într-o decizie de speţă în care a arătat, contrar susţinerilor autorităţilor fiscale, că termenul de 45 de zile în care trebuie soluţionat un decont de TVA cu sumă negativă de rambursare include şi efectuarea inspecţiei fiscale în acest interval de timp, „taxând” astfel interpretarea autorităţilor fiscale că termenul de 45 de zile este un termen de recomandare.

    Pe de altă parte, cunoaştem cu toţii adresele pe care contribuabilii le primesc de la autorităţile fiscale prin care li se impune predarea unui număr impresionant de documente într-un termen „foarte larg”, de numai 5 (cinci) zile calendaristice, deseori, sub sancţiunea unei amenzi. Este adevărat că întotdeauna contribuabilul are dreptul să se plângă de acest fapt în căile de atac puse la dispoziţie de lege, fie că vorbim de contestaţiile administrative fie de acţiunile în instanţă pentru anularea actelor administrativ fiscale.

    În toate cazurile contribuabilul îşi doreşte soluţionarea diferendului fiscal într-un termen cât mai scurt întrucât în acest fel nu va rămâne cu banii blocaţi ca urmare a deciziilor de impunere emise de către autorităţile fiscale. Pe de altă parte, respectarea unor termene scurte ar trebui să fie şi interesul autorităţilor fiscale, pentru a nu fi nevoite să plătească sume importante de bani ca şi dobânzi de întârziere pentru banii percepuţi iniţial şi restituiţi ulterior ca urmare a desfiinţării actelor administrativ fiscale de către instanţele de judecată.

    Însă şi în acest caz vorbim tot de curgerea timpului în defavoarea contribuabilului care trebuie să parcurgă toate etapele administrative şi judiciare pentru a i se recunoaşte dreptul său legitim expus autorităţilor fiscale încă de la debutul inspecţiei fiscale.

    Mai mult decât atât, intervalul de timp ce se poate scurge de la momentul sesizării instanţei de judecată poate fi cu mult mai mare decât cel care s-a scurs în faza administrativă a diferendului fiscal, contribuabilul putând aştepta şi până la 10 ani de la momentul la care a debutat inspecţia fiscală până la momentul la care s-a finalizat litigiul cu autorităţile fiscale prin pronunţarea unei hotărâri definitive şi contribuabilul şi-a recuperat sumele reţinute în mod eronat de către organele fiscale.

    Iar atunci când contribuabilul ajunge să se adreseze instanţei de judecată pentru a obţine dreptatea la care acesta speră în diferendul pe care îl are cu autorităţile fiscale, observăm că autorităţile fiscale nu mai sunt la fel de activ implicate în litigiul în instanţă ca şi în faza de inspecţie fiscală sau de soluţionare a contestaţiei administrative.

    Deseori, ca şi avocaţi ai contribuabilului, ne dorim să dezbatem problema fiscală dintr-un anumit caz în contradictoriu cu reprezentanţii autorităţilor fiscale şi în faţa instanţei, însă, rareori avem această dezbatere în contradictoriu întrucât autorităţile fiscale se desistează de soluţionarea litigiului în faza instanţei de judecată. De principiu, autorităţile fiscale îşi menţin argumentele expuse în faza prealabilă a inspecţiei fiscale / contestaţiei administrative şi rareori interacţionează în faza instanţei de judecată faţă de argumentele noi aduse de către contribuabil prin reprezentanţii săi.

    În acest sens, observăm un preponderent caracter scris al litigiilor fiscale în faţa instanţelor de judecată din partea autorităţilor fiscale, autorităţile fiscale limitându-se la a adopta o abordare conservatoare asupra modului de desfăşurare a unui litigiu fiscal, a probelor ce ar trebui să fie administrate în faţa instanţei de judecată, inclusiv, faţă de recurgerea la mecanismul întrebărilor preliminare la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

    Practic, autorităţile fiscale consideră că ceea ce acestea au statuat prin actele administrativ fiscale ar avea putere de „lege” şi nimic din ceea ce ar putea spune contribuabilul în apărarea sa nu ar putea să le conducă la o schimbare de concluzie sau la adoptarea unei optici diferite asupra problemei de fapt şi de drept.

    Astfel, autorităţile fiscale se opun de fiecare dată administrării unei probe cu expertiză tehnică judiciară în specialitatea contabilitate sau fiscalitate, sau folosirii mecanismului de dezlegare a unei cauze prin intermediul întrebării preliminare ce poate fi adresată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

    Deseori observăm în practică, atât în faza de inspecţie / contestaţie fiscală cât şi în faţa instanţelor de judecată, reticenţa pe care autorităţile fiscale o prezintă faţă de interpretările numeroase oferite de către Curtea de la Luxemburg speţelor de drept fiscal, reticenţă ce se transformă în opoziţia acestora faţă de aplicarea unor hotărâri ale Curţii de Justiţie în speţe similare cu cele soluţionate de instanţa europeană şi care vizează efectiv problema de interpretare a legislaţiei fiscale.

    În opinia noastră, considerăm că hotărârile pronunţate de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene reprezintă baza aplicării legislaţiei fiscale într-un mod uniform pe teritoriul Uniunii Europene, asigurând contribuabililor o predictibilitate a legislaţiei fiscale dintr-un stat membru şi o aplicare uniformă a acesteia de către autorităţile fiscale, aceste hotărâri fiind obligatorii atât pentru contribuabili cât şi pentru autorităţile fiscale.

    Însă, ce am învăţat din experienţa practică a anilor de reprezentare a contribuabililor în relaţia cu autorităţile fiscale în toate etapele unei proceduri fiscale?

    Am învăţat să pregătim şi să asistăm contribuabilul în faţa unor abordări impredictibile ale autorităţilor fiscale, prin pregătirea încă din faza de inspecţie fiscală a tuturor argumentelor de fapt şi de drept într-un mod clar şi fundamentat pentru ca autorităţile fiscale să înţeleagă încă de la început puterea de convingere a argumentelor contribuabilului faţă de modul de aplicare a legislaţiei fiscale, prin trimiterea în mod constant la jurisprudenţa europeană precum şi la cea naţională în dezlegarea speţelor de drept fiscal. Mai mult, abordarea organelor de inspecţie fiscală ne face să ne pregătim de nu potenţial litigiu şi să ne prezervăm probele necesare încă de la primul contact cu reprezentanţii administraţiei fiscale.

    Mai mult decât atât, în mod constant solicităm autorităţilor fiscale să respecte o anumită interpretare a legislaţiei fiscale ce a fost validată de o instanţă de judecată într-un caz similar sau de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pe o problemă similară ca cea din speţa ce face obiectul controlului fiscal şi ce poate face ulterior obiectul unei acţiuni în faţa instanţei de judecată.

    Ca urmare a acestei abordări, în cazul în care ajungem să reprezentăm contribuabilul în faţa instanţei de judecată, prin prisma abordării unitare pe care am avut-o încă din faza incipientă a inspecţiei fiscale, reuşim să construim argumente suplimentare în faţa instanţei de judecată faţă de concluziile autorităţilor fiscale, pentru a obţine validarea judiciară a susţinerilor contribuabilului.

    Ulterior câştigării litigiului în instanţă în favoarea contribuabilului, acesta are dreptul să obţină despăgubiri sub forma dobânzii de întârziere din partea bugetului de stat pentru sumele de bani percepute nelegal de către autorităţile fiscale ca urmare a inspecţiei fiscale finalizate în defavoarea contribuabilului.

    Însă, şi în acest caz ne-am confruntat cu o reticenţă a autorităţilor fiscale de a acorda aceste dobânzi pentru repararea prejudiciului suferit de către contribuabil ca urmare a aplicării eronate a dispoziţiilor fiscale de către organele de control fiscal, cu toate că legislaţia procesual fiscală prevede „negru pe alb” dreptul contribuabilului de a obţine dobânzi de întârziere pentru sumele plătite în baza unor acte administrativ fiscale ce au fost desfiinţate de către o instanţă de judecată.

    Deşi este vorba de un drept prevăzut expres de lege şi de dobânzi de întârziere stabilite expres de lege, deseori au fost cazurile în care a trebuit să apelăm din nou la autoritatea instanţelor de judecată pentru obligarea autorităţilor fiscale le plata acestor dobânzi de întârziere, dobânzi ce sunt suportate de către bugetul de stat (adică de către noi, toţi contribuabilii care plătim taxe şi impozite) şi care nu ar fi fost suportate în primul rând dacă autorităţile fiscale ar fi fost deschise de la început, la a accepta argumentele contribuabilului expuse în faza iniţială a inspecţiei fiscale. Astfel, se ajunge la plata unor sume semnificative de la bugetul de stat inclusiv pe perioada suplimentară necesară obţinerii unei hotărâri definitive cu privire la plata dobânzilor, fără a exista în realitate o problemă litigioasă întrucât in asemenea cazuri nu există niciun dubiu cu privire la dreptul contribuabilului de a primi dobânzile de întârziere pentru sumele reţinute în mod nelegal.

    Această reticenţă a autorităţilor fiscale în a acorda dobânzi de întârziere pentru sumele de bani percepute pe nedrept de la contribuabili derivă în continuare din abordarea conservatoristă pe care autorităţile fiscale pare că o au faţă de drepturile procesual fiscale ale contribuabilului, bazându-se pe o poziţie de superioritate a acestora în relaţia cu contribuabilul, greşit înţeleasă.

    Credem însă cu tărie că nu aceasta este abordarea corectă pe care autorităţile fiscale ar trebui să o aibă faţă de contribuabili dacă doresc să existe o încredere legitimă a contribuabilului în deciziile şi practica autorităţilor fiscale şi apreciem că este nevoie de o schimbare a curgerii timpului în favoarea tuturor părţilor implicate în raportul de drept fiscal, şi mai ales în favoarea contribuabilului, care furnizează fondurile pentru bugetul de stat şi care poate folosi o mare parte din timpul petrecut în inspecţii fiscale pentru dezvoltarea activităţilor comerciale supuse impozitelor şi taxelor.

    Încheiem cu un citat aplicabil deopotrivă şi în zilele noastre:

    „Next to being shot at and missed, nothing is really quite as satisfying as an income tax refund.” Raymond F. Jones

    şPe lângă situaţia de a se trage în tine şi a fi ratat, nimic nu este la fel de satisfăcător precum o returnare de impozit pe venitţ

  • Coronavirus în România, 7 noiembrie: Aproape 10.000 de cazuri noi de Covid şi 130 de decese, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 9.937 cazuri noi de îmbolnăvire şi 130 de decese la pacienţi cu Covid..

    Potrivit GCS, până sâmbătă, în România, au fost confirmate 296.999 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 201.114 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.937 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până sâmbătă, 7.793 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 130 de decese (86 bărbaţi şi 44 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 31 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

    122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.113. Dintre acestea, 1.048 sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.455.093 de teste. Dintre acestea, 36.202 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.612 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 15.590 la cerere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Coronavirus în România, 7 noiembrie: Aproape 10.000 de cazuri noi de Covid şi 130 de decese, în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate în România 9.937 cazuri noi de îmbolnăvire şi 130 de decese la pacienţi cu Covid..

    Potrivit GCS, până sâmbătă, în România, au fost confirmate 296.999 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. 201.114 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.937 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 1.424 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până sâmbătă, 7.793 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În ultimele 24 de ore au fost raportate 130 de decese (86 bărbaţi şi 44 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Covasna, Gorj, Harghita, Iaşi, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 4 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 11 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 39 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 31 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 42 decese la categoria de peste 80 de ani.

    122 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 3 pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, iar pentru 5 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În spitale, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 12.113. Dintre acestea, 1.048 sunt internate la ATI.

    Până sâmbătă, la nivel naţional, au fost prelucrate 3.455.093 de teste. Dintre acestea, 36.202 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 20.612 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 15.590 la cerere.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Franţa şi Germania se pregătesc de o nouă serie de restricţii: Numărul deceselor cauzate de coronavirus în Europa a crescut în ultima săptămână cu 40%

    Autorităţile din Germania şi Franţa plănuiesc să lanseze un nou set de restricţii pe măsură ce numărul deceselor cauzate de COVID în Europa a crescut cu 40% în ultima săptămână, scrie CNBC.

    Cancelarul Angela Merkel va ţine astăzi o întâlnire cu premierii celor 16 landuri germane, urmând să se discute închiderea restaurantelor şi barurilor. Şcolile şi grădiniţele vor rămâne deschise, iar oamenii vor putea ieşi în public doar cu membrii familiei.

    În Franţa, unde autorităţile au înregistrat zilnic 50.000 de cazuri, preşedintele Emmanuel Macron va ţine diseară un discurs televizat, urmând să anunţe, cel mai probabil, o nouă serie de restricţii de circulaţie.

    „Probabil că avem deja 100.000 de infecţii în fiecare zi. Virusul se transmite extrem de rapid”, spune Jean-Francois Delfraissy, preşedintele echipei care îl sfătuieşte pe Macron în contextul pandemiei de coronavirus, subliniind importanţa infecţiilor asimptomatice pe teritoriul ţării.

    Măsurile nu vor fi la fel de severe precum cele aplicate în lunile martie şi aprilie, dar impactul economic sa şterge o bună parte din creşterile înregistrate de-a lungul verii, iar şansele unei recesiuni duble vor creşte semnificativ.

    „Dacă aşteptăm până când unităţile de terapie intensivă vor fi pline, va fi prea târziu”, a declarat Jens Spahn, ministrul sănătăţii din Germania, ţară care a primit deja pacienţi din Olanda, unde spitalele au atins nivelul limită.

     

  • Măsurile de distanţare se înăspresc de-a lungul continentului pe măsură ce ţările europene continuă să se confrunte cu al doilea val de coronavirus

    Numărul de infecţii cu coronavirus a crescut într-un ritm alarmant în Franţa ultimelor două săptămâni, capitala înregistrând o medie de 2.100 de cazuri per 100.000 de locuitori, scrie Financial Times.

    Autorităţile au anunţat o serie de restricţii de circulaţie între orele 21 şi 6 în Paris şi alte 8 metropole, într-un efort de controlare al ultimului val de infecţii care se răspândeşte de-a lungul continentului.

    De asemenea, Germania a continuat să sporească gradul de severitate al măsurilor, iar Republica Cehă va folosi armata pentru a construi un spital de campanie în condiţiile în care sistemul de sănătate încearcă să se confrunte cu al doilea val de COVID-19. Autorităţile de la Praga au raportat aproximativ 20.000 de cazuri în ultimele 48 de ore şi 122 de decese.

    Polonia recomandă suspendarea procedurilor neesenţiale, în timp ce autorităţile din Germania au impus măsuri strice în Berlin, oraş unde nu se mai poate vinde alcool între orele 23 şi 6.

    Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a semnat un nou set de reguli prin care se interzic petrecerile atât din exterior cât şi din interior, iar numărul persoanelor invitate la domiciliu va fi limitat la şase.

     

  • O şansă pentru familia ta

    Danone România

    Motivaţie:
    Programul socio-economic „O şansă pentru familia ta”, dezvoltat de Danone România alături de partenerii săi, fondul internaţional Ecosysteme al companiei Danone, Organizaţia Non-Guvernamentală Open Fields şi Polaris Group, reprezintă un model de afacere sustenabil pe termen lung, ce urmăreşte îmbunătăţirea nivelului de trai al micilor fermieri, precum şi creşterea volumului şi calităţii laptelui obţinut de aceştia. Până în prezent, peste 180 de familii din zona Zimnicea au fost înscrise în program, reuşind să practice un nivel avansat de agricultură şi să se dezvolte ca producători de lapte. Din 2019, Danone România şi partenerii săi au adăugat o nouă componentă strategică programului, ce vizează iniţiative în zona de mediu. Principalele obiectivele sunt reducerea amprentei de carbon cu până la 30% în cadrul programului şi implementarea practicilor de agricultură regenerativă în rândul fermierilor.

    Descrierea proiectului:
    Acţiunile au început în anul 2019, fiind implementate de echipa Danone în colaborare cu partenerii săi, şi au constat în: oferirea de susţinere pentru practicarea agriculturii regenerative, acţiuni de împădurire şi crearea de oaze mobile. Datorită ajutorului primit în cadrul programului, gospodarii şi-au creat o asociaţie pentru suport comun şi au obţinut de la autorităţi 426 de hectare de teren pentru asociere (268,76 hectare de pământuri arabile şi 157,84 hectare de păşune), pentru cultivarea cărora compania le oferă consultanţă şi instruire pentru implementarea practicilor de agricultură regenerativă într-un mod eficient. În perioada 2019 – 2020, s-au plantat 8.000 de puieţi de plop în apropiere de localitatea Zimnicea, urmărind obiectivul de scădere a emisiilor de carbon în zonă, precum şi creşterea nivelului de bunăstare a animalelor. În 2019, a fost creată prima oază mobilă de apă la Zimnicea, iar în 2020 s-a ajuns la trei astfel de oaze, care asigură posibilitatea de a oferi apă rece şi proaspată văcuţelor direct pe păşune.

    Efecte:
    Printre rezultatele acţiunilor implementate în primii doi ani, se numără: crearea a trei oaze mobile, o soluţie inovatoare care ajută gospodarii să crească nivelul de bunăstare al văcuţelor, precum şi calitatea laptelui; plantarea a 8.000 de puieţi de plop, urmând ca până la finalul anului 2021 să mai fie plantaţi încă 20.000 de copaci, şi utilizarea de către gospodari a terenului de 426 de ha obţinut de la autorităţi pentru asociere pentru a cultiva propriile culturi pentru hrana animalelor utilizând practicile de agricultură regenerativă cu ajutorul cărora au reuşit să reducă drastic costurile, îmbunătăţind calitatea solului, retenţia de apă şi biodiversitatea terenurilor arabile.

  • Code4Romania

    ING BANK ROMÂNIA

    Motivaţie:
    Reprezentanţii ING Bank Romania spun că prin această campanie  încurajează atât clienţii, cât şi comunităţile, să fie mereu cu un pas înainte, să ia decizii financiare corecte şi să îşi dobândească sănătatea financiară. Code4Romania îşi propune să echipeze grupuri sociale şi instituţii cu instrumente care să le uşureze munca şi să îi ajute să îşi ducă obiectivele la bun sfârşit, eficient şi transparent.

    Descrierea proiectului:
    Colaborarea celor două organizaţii are la bază realizarea de cercetări amănunţite în domeniile prioritare şi propunerea de soluţii tech care apoi să poată fi preluate de către orice ONG/autoritate. În primele zile ale stării de urgenţă, au lansat împreună cu Fundaţia Vodafone şi Romanian American Foundation – TaskForce COVID-19, mai multe platforme, cu misiunea clară de a găsi soluţii tehnologice rapide pentru a ameliora situaţia de criză actuală cauzată de COVID-19 (stirioficiale.ro, ştiri din surse sigure;  datelazi.ro, informaţii corecte şi oficiale privind efectelor cauzate de COVID-19 în România; rohelp.ro, colectarea coerentă şi în siguranţă a ajutoarelor, de orice fel, prin conectarea ONG-urilor abilitate cu oferta de resurse pusă la dispoziţie;  cetrebuiesafac.ro, evaluarea corectă şi rapidă a deciziilor pe care trebuie să le iei ca urmare a efectelor cauzate de COVID-19 în România, direct din surse oficiale;  diasporahub.ro este platforma digitală de sprijin pentru diaspora; Jurnalmedical.ro, evaluare constantă a persoanelor aflate în izolare, oferind sprijin în managementul cazurilor pentru autorităţi). În cadrul TaskForce COVID-19 au contribuit 11 angajaţi full time Code4Romania şi peste 420 de voluntari, care au dedicat în medie 80 de ore fiecare. Între aceşti voluntari s-a numărat şi o echipă de angajaţi ING care a lucrat exclusiv pentru TaskForce. Toate aplicaţiile au fost definite, prototipate, testate şi implementate în primele 6 săptămâni ale stării de urgenţă. Dincolo de contribuţia financiară ING Bank pentru realizarea soluţiilor (20.000 de euro,) banca a pus la dispoziţie echipe de voluntari şi infrastructura de comunicare.

    Efecte:
    Platformele dezvoltate au ajuns la 1 din 4 români adulţi, conform datelor de monitorizare media. Între ele,
    stirioficiale.ro a fost accesat de 5,2 mili­oane de vizitatori unici, iar în diasporahub s-au înscris 460 de grupuri ce au sprijinit prin intermediul platformei peste 10.000 de români din diaspora. Totodată, acestea au fost adoptate imediat de autorităţi şi incluse în lista de aplicaţii recomandate a Comisiei Europene (DigitalResponse to Covid).