Tag: automobile

  • Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în creştere cu 11,45%, la 5,1 mld euro

    Rezultatul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016, a precizat Bocşariu. „În 2017, profitul din exploatare a urmat tendinţa cifrei de afaceri, fiind cu 57 milioane de lei mai mare decât cel din 2016, deci creşterea de business explică în cea mai mare parte această evoluţie favorabilă” a spus directorul.

    Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai mare companie din România: Dacia a apăsat pedala de acceleraţie şi a urcat cu 11,4%, la un business de 5,07 mld. euro în 2017

    În ceea ce priveşte profitul, acesta a urcat cu aproape 18% la 539 mil. lei de 456 mil. lei.
     
    În total, uzina Dacia de la Mioveni a înregistrat în primele trei luni ale acestui an o creştere a producţiei de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de aproape 85.400 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
     
    În total, producţia din primele trei luni ale anului are o valoare de piaţă de aproape 1,3 mld. euro dacă se ia în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro cu TVA.
     
  • Volkswagen începe înlocuirea maşinilor din oraşele germane care interzic automobilele diesel

    În momentul de faţă, numai autovehiculele achiziţionate după luna aprilie vor fi eligibile în program. Singura menţiune venită din partea companiei este obligativitatea clienţilor de a cumpăra un alt autovehicul de la acelaşi dealer.

    Volkswagen va aplica această măsură numai în Germania, dar, în cazul în care interzicerea motoarelor diesel se va extinde şi în alte ţări, compania ar putea aplica dispoziţia şi în afara graniţelor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Al şaptelea director din era Renault la Dacia

    Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai funcţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Yves Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea francez care vine la conducerea uzinei din Mioveni de la privatizarea acesteia, în 1999.

    Noul director îi va fi subordonat lui Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia, din care face parte şi România. Nicolas Maure a condus Automobile Dacia şi Group Renault România între 2014 şi 2016, când a plecat pentru a conduce gigantul AvtoVaz din Rusia, unde se produc modelele Lada, Datsun şi Renault. Acelaşi traseu pare să urmeze şi Yves Caracatzanis, actualul director general al Dacia şi al Renault România, care a fost numit preşedinte-director general al AvtoVAZ, începând cu 1 iunie 2018, a anunţat Alliance Rostec BV. Sub mandatul său a fost lansat noul Duster, cel mai avansat automobil produs vreodată la Mioveni. Odată cu această lansare, marca Dacia ”a depăşit recorduri istorice de vânzări în Europa“, a comentat Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia. Antoine Doucerain s-a alăturat Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică; şi-a continuat cariera în producţie, mai întâi la uzina din Douai, unde a ocupat succesiv posturile de şef departament montaj, director  tehnic, director adjunct fabricaţie. În 2010, a fost numit director al uzinei din Maubeuge, unde a asigurat lansarea Kangoo ZE şi pregătirea modelului Citan pentru Daimler. În 2012, a mers în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa. În mai 2015, s-a întors în Franţa şi a ocupat funcţia de director industrial, asigurând coordonarea a opt uzine ale Renault (Polul Industrial Vest) cu un nivel ridicat de performanţă.

    Ultimii doi directori ai Automobile Dacia au avut mandate de câte doi ani  Nicolas Maure şi Yves Caracatzanis, în timp ce mandatele cele mai lungi le-au avut François Fourmont (6 ani) şi Jerome Olive (4 ani).

    Automobile Dacia este în prezent cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, cu un business de 20,7 mld. lei (4,6 mld. euro) în 2016, în creştere cu 8,3% faţă de anul precedent, potrivit datelor companiei. De asemenea, suma afacerilor grupului francez Renault a urcat în 2016 la 5,1 miliarde de euro pe toate companiile pe care le deţine în România, fiind pentru prima dată când francezii depăşesc acest prag. Alături de furnizorii săi de componente, Dacia reprezintă circa 3% din PIB şi 10% din exporturile ţării.


    Cine a condus Dacia după privatizare

    1999-2002

    Constantin Stroe

    Sub mandatul său a fost lansată SupeRNova, cu transmisie şi motor Renault. Este singurul manager român păstrat la conducerea unei companii privatizate pe un mandat pe mai mulţi ani. El a pus bazele reţelei de furnizori ai Dacia şi industriei auto româneşti, industrie de 23 mld. euro în prezent şi în care lucrează 250.000 de oameni.

    2002-2003

    Christiane Esteve
    Sub mandatul său a fost lansată Solenza, venind cu elemente ce se vor regăsi ulterior pe Logan.

    2003-2009

    François Fourmont
    A început revoluţia de la Mioveni, mandatul său marcând cea mai puternică transformare pentru marca Dacia şi uzina de la Mioveni. Tot el a pregătit SUV-ul Duster. Sub mandatul său au fost lansate: Logan, Logan MCV, Logan Pick-up, Logan Van, Sandero.

    2009-2014

    JÉrôme Olive
    A dus Dacia la următorul nivel cu noile Duster, Logan II, Sandero II.

    2014-2016

    Nicolas Maure
    În timpul mandatului său a început robotizarea uzinei Dacia, care a plecat de la 5% în 2015 şi ar urma să ajungă la 20% în 2020.

    2016-2018

    Yves Caracatzanis
    Sub mandatul său, Dacia s-a îndepărtat tot mai mult de conceptul de low-cost, prin lansări ca Duster II, Logan II şi Sandero II facelift.

    2018

    Antoine Doucerain
    El va avea misiunea de a duce robotizarea la 20% spre 2020 şi de a pregăti uzina pentru Logan III, Sandero III; cu alte cuvinte, la Mioveni (Argeş) vor ajunge tot mai multe caracteristici ale Renault. Tot sub mandatul lui însă cel mai probabil uzina Tanger din Maroc, unde deja se produc Lodgy, Dokker, Sandero, Logan şi Logan MCV, va depăşi ca producţie şi capacitate instalată uzina din România. Totuşi, în Maroc nu se va produce noul Duster, vârful de lance al Automobile Dacia.

  • Cine este noul director general al celei mai mari companii din România

    Antoine Doucerain îi succede lui Yves Caracatzanis, care va prelua o altă funcţie în cadrul Groupe Renault.

    Antoine Doucerain s-a alăturat Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică. Îşi continuă cariera în  domeniul Fabricaţiei, mai întâi la uzina din Douai, unde ocupă succesiv posturile de şef departament Montaj, director  Tehnic, director adjunct Fabricaţie, iar mai apoi, în 2010, este numit director al uzinei din Maubeuge, unde asigură  lansarea Kangoo ZE şi pregătirea modelului Citan pentru Daimler. În 2012, merge în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa. Din mai 2015 se întoarce în Franţa şi ocupă funcţia de director industrial, asigurând coordonarea a 8 uzine ale Renault (Polul industrial Vest) cu un nivel ridicat de performanţă.

    Yves Caracatzanis şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, apoi la Hewlett Packard. În 1992 vine la Renault ca şef de proiect Organizare logistică. În 1995 se alătură uzinei de la Flins, unde ocupă succesiv posturile de şef atelier fabricaţie Montaj, şef de departament Vopsitorie, în 1999, şi şef serviciu Calitate, în 2002, pentru lansarea Clio 3. În 2005, devine director Inginerie Prototipuri Vehicule al Grupului Renault. În 2008, participă la crearea diviziei Supply Chain (Logistică) a Grupului. În 2010, devine director Supply Chain al Grupului Renault, iar din 2013, este director Industrial şi Supply Chain pentru regiunea Eurasia. Începând din aprilie 2016, Yves Caracatzanis este director general al Groupe Renault România şi preşedinte director general al Automobile Dacia.

    Constructor de automobile din 1898, Groupe Renault este prezent în 127 de ţări şi a vândut 3,76 milioane de vehicule în 2017. Mizează pe complementariatea celor cinci mărci (Renault, Dacia, Renault Samsung Motors, Alpine şi Lada), pe vehiculul electric şi pe alianţa cu Nissan şi Mitsubichi. Pentru a răspunde marilor provocări tehnologice în viitor şi a continua strategia de creştere rentabilă, grupul se sprijină pe dezvoltarea sa la nivel internaţional. Groupe Renault este singura companie din România care integrează toate activităţile specifice construcţiei automobilului. În 2016 Groupe Renault România a depăşit 5 miliarde de euro cifră de afaceri. Aflat în centrul gamei Global Access (din care fac parte modelele Dacia, produse pe platforma industrială de la Mioveni), Grupul e lider pe piaţa locală cu mărcile Dacia şi Renault. Cei 17.700 de angajaţi ai Groupe Renault România inovează în ceea ce priveşte produsele şi bunele practici, fiind recunoscuţi pentru profesionalismul lor.

  • Bătălie pe teren neutru. Care au fost cele mai bune maşini la Salonul Auto de la Geneva

    Laitmotivul evenimentului mi s-a părut a fi sintagma ”ofensiva modelelor“; am asistat la peste zece conferinţe de presă şi îmi aduc aminte de una singură la care să nu fi auzit expresia. Toată lumea pare să intre în ofensivă, şi recunosc că nu înţeleg exact de ce.

    Salonul Auto de la Geneva a început cu veşti bune pentru Volvo: noul XC40, SUV-ul de dimensiuni mici, a fost numit Maşina Anului 2018 în Europa cu ocazia deschiderii pentru presă a celei de-a 88-a ediţii a Salonului. Odată cu premiul obţinut de XC40, toată gama de noi SUV-uri Volvo deţine titlul de ”Maşina Anului“ fie în Europa, fie în America de Nord. Modelele XC90 şi XC60 au fost numite SUV-ul Anului în America de Nord în ultimii doi ani.

    XC40 este primul model Volvo Cars construit pe arhitectura modulară compactă (CMA), care va sta la baza tuturor maşinilor din seria 40, incluzând maşinile complet electrice. Dezvoltată împreună cu Geely, CMA oferă companiei economiile de scară necesare pentru acest segment. E important de spus şi că XC40 va primi în viitor motorizări hibrid şi pur-electrice.

    Revenind la pasiunea pentru benzină, cel mai bun exemplu în acest sens este AMG GT Concept, monstrul cu până la 630 de cai putere, rezultatul colaborării de lungă durată dintre Mercedes-Benz şi AMG. AMG GT Coupe are patru uşi (nu vă lăsaţi păcăliţi de nume) şi aduce o nouă abordare faţă de modelele anterioare, aşa cum ar fi CLS AMG. Dacă vreţi să vă faceţi însă de cap, orientaţi-vă către AMG GT 63: cele două variante disponibile folosesc motorul V8 de 4 litri şi dezvoltă 577, respectiv 630 de cai putere. Suficient, zic eu.

    Noul A-Class e un alt model adus de cei de la Mercedes-Benz şi care este de interes pentru publicul din România. Maşina arată excelent şi pare să aibă cel mai bun sistem multimedia de pe piaţă, MBUX. E greu să testezi un astfel de sistem la saloanele auto, dar cele câteva comenzi încercate sunt foarte bine puse la punct. A-Class a trecut prin numeroase schimbări de-a lungul timpului, dar aş paria că maşina prezentată la Geneva va avea mai mult succes decât cele care au purtat, anterior, acelaşi nume.

    Un alt punct de atracţie pentru vizitatorii standului a fost versiunea AMG a noului G-Class, prezentat de Mercedes-Benz în premieră mondială la Salonul Auto de la Detroit. Noul G63 respectă identitatea G-Class, dar aduce un aer chiar mai impunător; e desigur şi meritul celor de la AMG, iar sutele de cai putere (577, ca să fiu mai precis) susţin cu succes cauza.

    BMW nu s-a lăsat mai prejos şi a adus, în premieră mondială, M8 Gran Coupé concept, o maşină cu un design excelent care beneficiază de un motor care va dezvolta, fără dubii, peste 500 de cai putere. Seria 8 are rolul de a înlocui Seria 6, iar M8 ar putea fi disponibil în anul 2020. Şi pentru că am ajuns la BMW, Harald Kruger, preşedintele consiliului de administraţie al BMW Group, a făcut un anunţ important la Geneva: prototipul Vision Dynamics, prezentat anul trecut la Salonul Auto de la Frankfurt, va intra în producţie sub numele i4.

    Cei de la Dacia nu m-au impresionat la Salonul Auto de la Geneva, păstrând poate ceva surprize pentru SIAB (Salonul Internaţional Auto Bucureşti). Este pentru prima oară în ultimii opt ani când SIAB se organizează sub umbrela APIA (Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor Auto), iar aşteptările sunt extrem de mari; ultimele ediţii ale evenimentului nu au fost prea reuşite, ca să păstrăm un ton decent, dar noul SIAB promite să aducă laolaltă producători prezenţi cu mai mult de una sau două maşini. Aşteptăm, desigur, cu mare interes.

    Revenind la Geneva, un alt producător care şi-a respectat brandul a fost Peugeot, prezentând noul 508. Trebuie spus din start că e o maşină care arată bine şi care se apropie destul de mult, ca finisaje, de modele pe care te-ai aştepta să le găseşti într-o clasă superioară. 508 vine cu o cutie de viteze automată pentru motorizările pe benzină PureTech 180 CP şi 225 CP şi diesel BlueHDi 130, 160 şi 180 CP. Maşina are suspensie cu amortizare controlată şi o punte spate multi-link; de remarcat şi sistemul de viziune pe timp de noapte, care detectează prezenţa persoanelor până la o distanţă de 200 de metri. Citröen, pe de altă parte, a pus mare preţ pe relansarea Berlingo, un mini-van care ar fi recomandat familiştilor în căutarea unor zile fericite. Nu e o clasă care să mă intereseze în mod special sau să mă atragă, aşa că o să mă opresc din comentarii.

    Renault a venit la Salonul Auto de la Geneva cu Zoe e-Sport, un concept super sport având ca bază modelul electric al Renault cel mai bine vândut în Europa, Zoe. O altă premieră a fost cea a noului Captur, reproiectat pentru a se încadra în noua linie de design a celor de la Renault. Pentru prima dată în segmentul SUV, francezii oferă sistemul de avertizare asupra unghiului mort ”Blind Spot Warning“ şi sistemul ”Easy Park Assist“, ambele disponibile pe versiunile superioare.

    Audi a organizat un adevărat show pentru a prezenta noul A6, şi când spun asta mă refer chiar la o sală de cinema improvizată şi un ecran pe care rulau, la fiecare două ore, scurtmetraje semnate de diverşi cineaşti în devenire. E vorba de un concurs organizat de Audi, numit ”#revealtheA6“, care a adus laolaltă tineri regizori în încercarea de a evidenţia trăsăturile noii generaţii. Spectacolul m-a impresionat, maşina mai puţin; cred că producătorul ar fi putut să aducă ceva mai multe modificări, măcar în ceea ce priveşte designul.

    Cei de la Porsche au intrat şi ei în hora electricelor, prezentând primul cross-over al companiei. Porsche Mission E Cross Turismo e un SUV masiv, care îi va pune pe mulţi pe gânduri, dar arată clar direcţia spre care se îndreaptă nemţii. Asul din mânecă al celor de la Aston Martin s-a numit Valkyrie AMR Pro, o versiune de raliu a deja cunoscutei Valkyrie. E vorba de o serie limitată, fiind produse doar 25 de unităţi, iar singura veste proastă este că toate cele 25 au fost deja vândute. O altă noutate a britanicilor a fost lansarea unui nou brand cu emisii zero, primul reprezentant fiind Lagonda Vision Concept.

    În ceea ce priveşte oferta pe zona de electrice, mărturisesc că am fost impresionat de noile modele smart EQ, fortwo şi forfour. Aş merge chiar mai departe, spunând că forfour e primul smart pe care l-aş cumpăra, mai ales că maşina vine cu un nou sistem pe 22 de volţi care permite încărcarea rapidă. Reprezentanţii Daimler au spus că bateriile pot fi încărcate la o capacitate de 80% în doar 40 de minute, iar asta se traduce într-o autonomie de vreo 130 de kilometri (autonomia maximă e de 160 de kilometri). Sună bine, dar am încă ceva reţineri vizavi de preţul la care maşina va putea fi achiziţionată. Pentru clienţii din România va conta foarte mult şi discountul de 10.000 de euro oferit de stat celor care cumpără maşini electrice (oferta nu se referă şi la hibriduri plug-in, suma oferită în acest caz fiind mai mică). Interiorul noului smart nu a suferit modificări esenţiale, dar are suficiente elemente care să îţi asigure o deplasare zilnică, prin oraş, fără prea mari dificultăţi. Reprezentanţii smart au reafirmat, la Geneva, că din 2019 compania va avea în ofertă doar maşini electrice. O altă companie care a venit cu noutăţi importante pe partea de electrice a fost Jaguar Land Rover, prezentând publicului noul i-Pace. E o maşină frumoasă, care respectă designul Jaguar dar aduce câteva elemente noi. i-Pace e un candidat serios pe segmentul său, iar faptul că cei de la Tesla au început să dea tot mai puţine semne de viaţă mă duce cu gândul la o luptă serioasă între marii producători tradiţionali.

    Unii vor spune că discuţiile actuale despre maşini electrice sunt inutile, pentru că vorbim de un segment care nu acoperă încă mai mult de 1% din piaţă; nu strică însă, zic, să aruncăm un ochi către un viitor nu foarte îndepărtat în care electricele vor câştiga mult din felia deţinută, astăzi, de diesel.

  • Lovitură de la Ford pentru Dacia. Decizia prin care uzina din România surprinde concurenţa

    Peste 11.000 de automobile Ford Eco­sport au ieşit pe poarta uzinei din Craiova în ianuarie, în cea mai bună lună înregistrată vreodată până acum, depăşind cu mult pro­duc­ţia din erele Oltcit şi Daewoo. Potrivit da­telor Asociaţiei Producătorilor şi Importa­to­ri­lor de Automobile (APIA), în prima lună din an creşterea a fost de peste 200% faţă de pe­rioa­da similară a anului trecut, când în pro­ducţie era vechiul B-Max.

    Volumul de producţie de la Craiova evi­den­ţiază o cadenţă medie de peste 500 de ma­şini, cadenţă care a început luna ianuarie la 500 şi a încheiat-o la 600. Mai mult, atât în ianuarie cât şi în februarie uzina a produs inclusiv în weekend pentru a face faţă comenzilor.

    Dacă Ford va menţine cadenţa de pro­duc­ţie până la sfârşitul anului, la Craiova se vor pro­duce în acest an cel puţin 130.000 de maşini, în valoare de 2 miliarde de euro. Dacă la aceas­tă valoare se adaugă şi motoarele produse, Ford ar putea încheia anul ca cel de-al doilea mare exportator al României după Dacia.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai ciudată şi urâtă maşină din secolul XXI pe care toată lumea o doreşte

    În 2014 Nissan a încetat să mai producă modelul Murano CrossCabriolet, cea mai ciudată şi urâtă maşină a secolului 21, scrie Bloomberg. CrossCabriolet a fost o ciudăţenie, o combinaţie dintre un SUV şi o maşină sport decapotabilă. Era mare şi grea, dar avea mai puţin spaţiu de depozitare decât un Volkswagen Beetle.  Maşina nu a fost primită bine la lansare şi nu era nici ieftină (45.000 de dolari). Şi pe deasupra, mai era şi urâtă foc.

    Totuşi se pare că automobilul a îmbătrânit bine şi este unul dintre cele mai căutate în SUA. Versiunea din 2014 se vinde acum pentru aproximativ două treimi din preţul maşinii, cu 43% mai mult decât sumele obţine de maşinile din acelaşi an, în medie.

    Pe Cars.com se vând 74 de astfel de modele cu un preţ mediu de 25.000 de dolari.

    Cum s-a întâmplat asta? În primul rând, nu mai există multe astfel de modele pe piaţă. În al doilea rând, pentru că este o maşină deosebită, mai ales în condiţiile în care producătorii auto nu mai lansează maşini interesante, noi, care să fie diferite de modelele anterioare.

  • Ford va investi 11 miliarde de dolari în electrificarea liniei de automobile

    Suma va fi investită până în 2022, a declarat Bill Ford, preşedintele consiliului de administraţie, la Salonul Auto de la Detroit.

    Valoarea prognozată iniţial a investiţiilor în această direcţie era de 4,5 miliarde, creşterea datorându-se deciziei de a lansa 16 modele complet electrice până la finalul lui 2022, scriu cei de la Reuters.

    Ford plănuieşte să dezvolte în următorii 4 ani peste 40 de modele în varianta electrică, dintre care 24 vor fi modele plug-in hibride.

    “Luăm cele mai populare modele ale noastre şi le electrificăm”, a spus Ford în cadrul unei conferinţe de presă. “Dacă vrem să avem succes în acest proces, trebuie să folosim maşini care au deja succes în rândul publicului.”

    General Motors, Toyota şi Volkswagen au prezentat deja planurile de electrificare a liniei auto, reacţionând la presiunile venite de la autorităţile din China, Europa şi Statele Unite cu privire la reducerea emisiilor poluante.

  • Cine este omul care trăieşte într-un palat cu 1788 de camere şi are 7.000 de maşini

    Sultanul Hassanal Bolkiah este unul dintre cei mai bogaţi oameni de pe planetă şi conducătorul statului Burnei din 1967. Averea acestuia fiind estimată la 20 de miliarde de dolari.

    Familia lui Hassanal Bolkiah este una dintre cele mai bogate familii regale din lume şi renumită pentru extravaganţele ei. Totul emană bogăşie când vine vorba de Hassanal Bolkian, până şi numele lui este compus din 16 de cuvinte ( numele complet: Sultan Haji Hassanal Bolkiah Mu’izzaddin Waddaulah ibni Al-Marhum Sultan Haji Omar Ali Saifuddien Sa’adul Khairi Waddien ).

    Bolkiah trăieşte într-un palat cu 1788 de camere si 257 de bai, 18 lifturi,  o sală de bal ce poate acomoda până la 5.000 de oameni şi o moschee şi se întinde pe 200.000 de metri pătraţi, ceea ce-l face mai mare decât Vaticanul.  Potrivit Guiness World Records, Istana Nurul Iman, palatul sultanului, este considerat al cel mai mare palat din lume. Pentru a construi un asemenea palat, sultanul a cheltuit 350 de milioane de dolari. Construcţia are un garaj unde încap 110 maşini, un grajd prevăzut cu aparate de aer condiţionat pentru cei 200 de ponei şi cinci piscine.

    Sultanul este faimos pentru colecţia de automobile impresionantă. Se crede că are cel puţin 7.000 de maşini şi că a cheltuit în jur de 800 de milioane de dolari doar pe automobile de lux. Potrivit Guiness World Records, Bolkiah are în colecţia sa 600 de Rolls-Royce-uri, peste 300 de automobile Ferrari şi 134 de maşini Koenigseggs.