BusinessMagazin

Tag: auto

  • Mutare fulger: Producătorul auto Audi vrea să elimine motoarele cu ardere internă în 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice

    Producătorul auto Audi, parte a grupului Volkswagen, vrea să elimine motoarele cu ardere internă din portofoliul companiei în următorii 10-15 ani şi să vândă doar vehicule electrice, conform săptămânalului german WirtschaftsWoche, citat de Reuters.

    Compania lucrează în prezent la un calendar concret pentru acest plan şi ar putea începe în lunile următoare să anunţe termene fixe pentru oprirea producţiei în cazul vehiculelor cu motoare cu ardere internă.

    Articolul din presa germană îl citează pe Markus Duesmann, CEO-ul Audi, care a declarat că „protejarea mediului înconjurător şi succesul economic merg bine împreună”.

  • Călători români, transport made in Poland. Cum a evoluat în plan local compania Solaris, care produse autobuze şi troleibuze folosite în Cluj, Oradea şi alte oraşe importante din ţară

    După aproape un deceniu în care s-a luptat să îşi păstreze poziţia lângă brandurile turceşti cu preţuri mici, vânzările locale ale producătorului polonez de vehicule de transport în comun Solaris au prins avânt, sub auspiciile finanţărilor europene implementate în urmă cu câţiva ani. Cum arată astăzi parcul auto din cele opt oraşe româneşti în care compania asigură soluţii de transport?

    În perioada 2014-2019 am înregistrat afaceri cumulate de 85 de milioane de euro. Fiind prezenţi de aproape 15 ani pe piaţa locală, putem spune că România este de departe cea mai dinamică piaţă la nivel regional pentru mijloacele de transport nepoluante datorită alocărilor de fonduri de finanţare oferite de Uniunea Europeană şi de Fondul de Mediu”, a spus Daniel Ciolan, general manager al Solaris România, într-o conferinţă de presă organizată recent. Potrivit lui, la nivelul anului 2019, circa 4-5% din veniturile totale ale Solaris Bus & Coach la nivel global au provenit din piaţa locală.

    Compania a intrat în România în 2006, „într-o perioadă grea, în care piaţa românească era extrem de dependentă de finanţări, foarte greu de obţinut. De fapt, lipsa de finanţare a şi generat un trend în care preţul să fie principalul factor de departajare a ofertelor. Solaris fiind un brand premium sigur că era dificil să ne menţinem la preţ cu produsele din Turcia de exemplu, care erau, evident, mult mai ieftine. Începând cu 2017-2018, când finanţările europene au intat în funcţiune şi pentru vehiculele de transport, dintr-o dată lucrurile s-au schimbat fundamental, şi piaţa pentru autobuze, mai ales pentru autobuze verzi, a crescut considerabil”, explică Daniel Ciolan.

    Din acel moment, preţul nu a mai jucat un rol semnificativ, pentru că, în cazul finanţărilor europene, „efortul unei primării este de doar 2% din valoarea autovehiculului, aşa că autorităţile au putut să se îndrepte către soluţii de calitate, premium, şi ca dovadă, şi afacerea Solaris în România, după 2017, a avut o creştere semnificativă”.

    În prezent compania a ajuns, în plan local, la un parc auto de peste 300 de vehicule, dintre care aproape jumătate sunt propulsate electric. Businessul este prezent în opt oraşe, unde deţine şi puncte de asistenţă şi service: Craiova (29 de autobuze diesel), Cluj-Napoca (40 de autobuze diesel, 41 de autobuze electrice şi 50 de troleibuze), Piteşti (70 de autobuze diesel), Braşov (contract semnat în 2020, pentru 26 de troleibuze), Satu Mare (contract semnat în 2020 pentru 11 autobuze hibrid), Galaţi (17 troleibuze), Baia Mare şi Oradea, cifrele reprezentând livrări făcute în ultimii 5 ani. Alte 65 de vehicule sunt programate pentru livrare în 2021: 16 autobuze electrice la Craiova, 20 de troleibuze la Ploieşti, 20 de autobuze hibrid la Galaţi, şase autobuze hibrid la Satu Mare şi trei troleibuze la Mediaş.Vehiculele Solaris au o capacitate cuprinsă între 70 şi 210 călători, iar investiţia în dezvoltarea unui model nou depinde de foarte mulţi factori, în primul rând de tipul vehiculului, notează Daniel Ciolan. „Putem spune însă că este de ordinul milioanelor de euro.” În ceea ce priveşte preţul soluţiilor de transport dezvoltate de companie, acesta se încadrează într-o marjă de 200.000 de euro pentru vehiculele diesel şi 700.000 de euro pentru vehiculele propulsate cu hidrogen. Cel mai popular tip de vehicul din portofoliul Solaris la nivel internaţional este autobuzul electric Urbino E12, iar numărul de vehicule achiziţionat de o instituţie depinde „de necesarul parcului auto şi dimensiunea acestuia, calculată direct proporţional cu numărul de locuitori ai localităţii respective. Bineînţeles, nu în ultimul rând, volumele depind şi de abilitatea autorităţilor de a atrage fondurile necesare achiziţiei.”

    Potrivit executivului, în ultimii ani, cererea de vehicule electrice a cunoscut, în Europa, o evoluţie extraordinară, fiind un proces de creştere într-o continuă dinamică. „Estimările noastre arată o creştere anuală de circa 20-30%. Cu siguranţă, aceste procente se vor majora în anii următori, pe măsură ce transportul ecologic va fi susţinut din ce în ce mai mult şi va deveni o prioritate pentru mediul urban şi nu numai.” În Europa, compania a livrat peste 1.100 de autobuze electrice.

    În ceea ce priveşte piaţa locală, „putem spune că România a făcut câteva salturi peste etape”, notează Daniel Ciolan. „Astfel, de la diesel s-a făcut o trecere bruscă direct la autobuzele de înaltă tehnologie, precum cele electrice sau hibrid. Acest trend va continua şi în anii următori atât timp cât vor exista finanţările de la Uniunea Europeană şi Fondul de mediu care susţin achiziţiile de mijloace de transport în comun ecologice.”

    Din rândul competitorilor, executivul enumeră: MAN, Mercedes, Iveco, Volvo, BYD, cărora li se adaugă, în piaţa locală, firmele din Turcia.

    El mai spune că cea mai mare problemă a pieţei locale a fost mult timp „resursa financiară, care din păcate a cimentat criteriul preţului ca fiind cel mai important”. După 2016, adaugă el, au apărut accesările de fonduri UE şi deodată preţul a început să nu mai aibă ponderea iniţială în luarea deciziei de achiziţie. „Au fost cazuri în care preţul influenţa cu până la 90% decizia de achiziţie. Astăzi, finanţările sunt accesibile, însă noua provocare este de multe ori procedura de desfăşurare a licitaţiilor, care duce la termene foarte mari de evaluare. Avem, de exemplu, licitaţii care au depăşit un an în stadiul de evaluare – sau chiar 18 luni – şi încă nu sunt finalizate.”

    Daniel Ciolan, general manager Solaris România: „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.” 

    Vorbind despre transportul viitorului, Daniel Ciolan spune că, în opinia sa, acesta va fi autonom, cu propulsie electrică sau cu hidrogen. „În viitor, autovehiculele folosite pentru transportul public vor fi cu siguranţă echipate cu tehnologie AI (Inteligenţă Artificială) şi conectate la matricea smart-city a localităţii respective.”

    Pe plan internaţional, compania fondată în 1996 are 2.600 de angajaţi, dintre care 200 în subsidiare din afara Poloniei, incluzând România, cu o echipă de şase angajaţi. În cele aproape două decenii de activitate, producătorul a vândut 19.000 de vehicule – 1.487 numai anul trecut – atât în Europa cât şi în afara graniţelor continentului, în Turcia, Israel, Maroc şi Emirate, iar reprezentanţii businessului spun că în curând vor atinge pragul de 20.000 de vehicule livrate. Brandul este astăzi prezent în 750 de oraşe din 32 de ţări şi a înregistrat, în 2019, venituri de 604 milioane de euro, faţă de la 433, în 2018.

  • Dacia prezintă cele mai noi modele în transmisiuni live Internet, Facebook şi YouTube

    În zilele de 2, 3 şi 4 decembrie sunt organizate câte trei transmisiuni directe din showroom. Pe parcursul acestora, camerele de filmat aduc sub ochii privitorilor fiecare detaliu referitor la designul exterior şi interior al modelelor, redând ambianţa din habitaclu sau prezentând dispunerea comenzilor şi funcţionarea echipamentelor multimedia.

    Complet interactive, aceste sesiuni – cu durata de 20 de minute fiecare, difuzate la orele 09:30, 14:30 şi 18:30 – permit totodată publicului care le urmăreşte să primească răspunsuri în direct la eventualele întrebări legate de noile modele.

    Sesiunile sunt transmise prin streaming simultan pe site-ul https://live.dacia.ro/dacia, pe pagina de Facebook Dacia România (www.facebook.com/DaciaRomania/) precum şi pe canalul de YouTube dedicat Dacia România.

    În cursul primei zile ale acestei campanii ingenioase, peste 10.000 de vizitatori au urmărit live transmisiunile din Showroom-ul Virtual Dacia.

    Dacia a lansat în luna septembrie a treia generaţie de modele Logan, Sandero şi Sandero Stepway, cu design nou, o platformă şi echipamente noi, un stil contemporan, o motorizare ECO-G eficientă şi economică şi cele mai noi motorizări pe benzină.

     

     

     

  • Harta investiţiilor străine în 2019: ce companii au pariat pe România şi ce lipseşte

    Un sfert dintre judeţele României au în poziţia de lider o companie din sectorul auto  – fabricarea de maşini sau de componente pentru industria auto – şi toate sunt investiţii străine. Harta proiectelor de tip ISD (investiţie străină directă) arată cât de mult au cântărit în economia judeţelor cele mai recente proiecte mari din industria auto – Daimler cu peste 300 mil. euro la Sebeş, în compania Star Assembly – Ford cu motoarele turate la Craiova sau Pirelli cu mai multe proiecte de extindere la Slatina. De pe aceeaşi hartă lipsesc însă fabrici de mezeluri, de dulciuri, de conserve. Singurii reprezentanţi ai industriei alimentare lideri într-un judeţ sunt producătorul din industria de morărit şi panificaţie Vel Pitar, controlat de fondul de investiţii Broadhurst şi Fabrica de Lapte Braşov a grupului grec Olympus.

    Judeţele Gorj, Mehedinţi, Vaslui, Botoşani şi Teleorman au un stoc al investiţiilor străine directe de sub 100 de milioane de euro, bani „strânşi” în 30 de ani de capitalism. La polul opus, zece judeţe la care se adaugă Bucureştiul şi Ilfovul au atras cel puţin 1 mld. euro fiecare, cu un vârf de 46 mld. euro în Bucureşti, dintr-un total de 82 mld. euro, arată o analiză a Business Magazin pe baza datelor de la BNR aferente anului 2019.

    Ruptura dintre judeţele României este evidentă de două decenii încoace, însă în loc să se estompeze ea pare să se amplifice. În Gorj, de exemplu, BNR notează în 2019 un stoc total al ISD-urilor de numai 3 milioane de euro, la fel ca în 2018. Cel mai mare business din judeţ este reprezentat de Complexul Energetic Oltenia, un colos cu aproape 13.000 de angajaţi în 2019, dar cu pierderi de 863 mil. lei în acelaşi an la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. CE Oltenia, jucător strategic pe piaţa de energie, controlat de stat, trece acum printr-un proces de reorganizare gândit şi structurat pe o perioadă de cinci ani, perioadă în care compania ar urma să devină viabilă prin eficientizarea operaţiunilor şi trecerea la resurse regenerabile şi mai puţin poluante.

    În Dolj, investiţia realizată de constructorul auto Ford la Craiova a schimbat raportul de forţe din judeţ, iar prezenţa Ford şi Dacia în judeţele Dolj şi Argeş a atras şi zeci de producători de componente auto în cele două zone sau în judeţele vecine. Ilfovul a câştigat şi el în ultimii ani din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Investiţiile străine se văd pe harta de business a României, la fel de bine cum se vede şi lipsa lor. Se văd proiectele mari din industria auto – în 12 judeţe din ţară compania lider după cifra de afaceri este un jucător din industria auto, firme cu capital străin. Nu se văd investiţii comparabile în industria alimentară. Paradoxal, o ţară care domină topurile europene ale producţiilor agricole de cereale, nu are nicio fabrică de alimente, fie ea cu capital străin sau local cu afaceri de 1 mld. lei cel puţin. Mai mult, între liderii judeţelor după cifra de afaceri din 2019 se află doar două companii din industria alimentară – Vel Pitar – business din industria de morărit şi panificaţie deţinut de fondul de investiţii Broadhurst şi care este cea mai mare companie din judeţul Vâlcea şi Fabrica de Lapte Braşov (Covasna).

    Dacă industria alimentară are doar două companii pe harta liderilor de business, agricultura – cultivarea cerealelor – are trei companii lider în judeţe, respectiv Agricost (Brăila), Agro-Chirnogi (Călărăşi) şi Plantagro (Vaslui). Lor li se adaugă însă şi Bunge (Buzău) sau Expur (Ialomiţa), companii care au activităţi în industria alimentară, prin brandurile de uleiuri vegetale, dar care au şi o puternică amprentă în agrobusiness.

    Capitalul străin dă cel mai mare număr de lideri din judeţe, în doar 8 regiuni ale României compania lider este un business antreprenorial. Fiecare dintre lideri, capital românesc sau străin generează business în jurul lui, dezvoltă nuclee de companii mici, majoritatea antreprenoriale care cresc odată cu liderii judeţelor.

    Polarizarea investiţiilor, lipsa lor din unele zone ale României au creat în ultimii 30 de ani diferenţe majore între judeţe vecine, diferenţe care pot fi corectate doar prin proiecte noi.

  • Un startup auto din China, lansat în urmă cu şase ani, a ajuns să valoreze mai mult decât General Motors. Compania a debutat pe bursa din New York în urmă cu doi ani

    După un ultim trimestru puternic, acţiunile companiei auto Xpeng, cu sediul în Guangzhou, au crescut joi cu 33% pe bursa din New York. În aceeaşi zi, acţiunile producătorului chinez de autoturisme electrice Li Auto a înregistrat un plus de 27% pe Nasdaq, iar acţiunile Nio – un constructor de vehicule electrice cu sediul în Shanghai – au crescut cu 12%, potrivit Fortune.

    Nio, companie lansată în urmă cu şase ani, a raportat un plus de peste 1.000% de la începutul anului până în prezent şi a ajuns la o capitalizare bursieră de circa 65 de miliarde de dolari, cu aproape 10 miliarde mai mult decât gigantul american General Motors. Producătorul a debutat pe bursă în septembrie 2018.

    „Investitorii caută următoarea mare vedetă”, spune Bill Russo, fondatorul şi CEO-ul firmei de consultanţă financiară Automobility.

    Totuşi, Nio încă nu a reuşit să înregistreze profituri, trecând anul trecut printr-o rundă de finanţare de un miliard de dolari pentru a-şi putea continua procesele de producţie.

    Guvernul de la Beijing şi-a propus ca maşinile electrice să reprezinte 50% din piaţa auto până în 2035. În prima jumătate a anului, Tesla a devenit cel mai mare comerciant de automobile electrice din China, semnalând un „punct de cotitură” în cadrul pieţei auto, spune Russo.

    Piaţa vehiculelor electrice poate ajunge în viitorul apropiat la 110 trilioane de dolari, iar Tesla se pregăteşte să devină următoarea companie de un trilion de dolari, în condiţiile în care acţiunile au crescut cu peste 300% în 2020 şi nivelul de producţie a atins niveluri record în timpul pandemiei de coronavirus.

     

  • Raport: Maşinile verzi câştigă teren în preferinţele europenilor, vânzările din T3 cresc cu 128%

    Mai mult de jumătate (54%) din maşinile hibride şi electrice vândute la nivel global în T3 au fost cumpărate de consumatorii din Europa, urmaţi de cei din China, cu 30%, şi din SUA, cu 16%, iar tendinţa va continua până la finalul anului, potrivit raportului ”E-Mobility Sales Q4” al PwC.

    În Europa au fost vândute 711.000 vehicule electrice şi hibride, în trimestrul al treilea, cu 128% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2019. Cele mai mari vânzări s-au înregistrat la vehiculele hibride, 386.000 unităţi (+97%), urmate de cele electrice (BEV), 179.000 unităţi (+121%), şi cele hibrid plug-in (PHEV), 146.000 unităţi (+316%).

    ”În pofida scăderii generale a pieţei auto, determinată de pandemie, cererea pentru vehiculele electrice şi hibride este stimulată de numeroase programe locale, dar şi de lansările de noi modelele de către mărci premium. Şi în România, vedem un interes mai mare pentru această categorie de vehicule. Totuşi creşterea înmatriculărilor rămâne modestă, de 9% în primele nouă luni, potrivit APIA. Menţinerea programului Rabla Plus şi lansările anunţate pe acest segment, atât de producătorii locali, Dacia Renault (Spring) şi Ford (Puma), cât şi de alţi constructori auto, vor susţine dezvoltarea acestui segment pe plan naţional”, a declarat Daniel Anghel, Partener şi Liderul Industriei Auto din cadrul PwC România.

    Primele cinci pieţe ale UE (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie) au înregistrat cea mai rapidă creştere, de 146%, de la intrarea în lockdown în primul trimestru şi până în prezent, până la 579.000 înmatriculări noi doar în trimestrul al treilea. Vânzările de maşini hibride plug in au crescut cu peste 400% în Franţa şi Germania, în timp ce vânzările de vehicule electrice s-au dublat în toate cele cinci ţări. Cota totală de piaţă a vehiculelor electrice pentru aceste pieţe se situează la 19%.

    Cumpărătorii din China preferă în majoritate maşinile electrice, comparativ cu cei din Europa şi SUA, care preferă hibridele.

    În timp ce pandemia COVID-19 a lovit puternic piaţa vehiculelor pe benzină şi diesel, segmentul vehiculelor electrice a crescut datorită produselor din ce în ce mai atractive, capacităţii mai mari a bateriei, proceselor de vânzare eficiente şi preţurilor mai accesibile.

    În China, vânzările de vehicule electrice din trimestrul al treilea s-au situat la 395.000 vehicule, cu 49% mai mari decât în perioada similară din 2019. În intervalul menţionat, în SUA au fost vândute 216.000 maşini verzi noi, cu doar 8% mai multe.

    Provocările operaţionale cu care se confruntă producătorii pe acest segment de piaţă sunt problemele tehnice şi limitările aprovizionării.

    Pe măsură ce vânzarea continuă să accelereze, companiile care au intrat deja pe piaţă cu modele electrice şi concepte inovatoare de produse, de la prize de încărcare la sisteme de baterii şi electrificare completă, încep pentru prima dată să culeagă roadele investiţiilor masive din ultimii ani.

  • Vine vremea rece: Când trebuie să schimbe, şoferii, anvelopele cu unele de iarnă şi ce amenzi riscă cei care nu se conformează

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contraventie şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: “Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, fara ca acestea sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau fara a avea montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante certificate;”

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

     

  • Vine vremea rece: Când trebuie să schimbe, şoferii, anvelopele cu unele de iarnă şi ce amenzi riscă cei care nu se conformează

    Scăderea temperaturilor şi apariţia zăpezii, poleiului sau a gheţii le pune în vedere şoferilor că urmează perioada de schimbare a cauciucurilor de vară cu cele de iarnă, conform prevederilor din Codul Rutier pentru circulaţia pe aceste drumuri care sunt acoperite cu gheaţă, zăpadă sau polei.

    Conform Codului Rutier, cauciucurile de iarnă sunt obligatorii în cazul în care se circulă pe drumuri publice acoperite cu zăpadă, gheaţă sau polei.

    Pe scurt, legea spune că trebuie să ai maşina dotată cu anvelopele potrivite indiferent de sezon, astfel că poţi fi amendat dacă eşti prins cu cauciucuri de vară pe o porţiune de drum acoperită cu zăpadă sau polei.

    Nerespectarea prevederilor privind cauciucurile de iarnă constituie contraventie şi se sancţionează cu o amendă prevazută în clasa a IV-a de sancţiuni. Codur Rutier prevăzând această sancţiune la art.102, alin. 1, punctul 28 şi are următorul text: “Conducerea autovehiculului pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei, fara ca acesta sa fie dotat cu anvelope de iarna, iar in cazul autovehiculului de transport marfa cu o masa totala maxima autorizata mai mare de 3,5 tone si al autovehiculului de transport persoane cu mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului auto, fara ca acestea sa fie echipate cu anvelope de iarna pe rotile axei/axelor de tractiune sau fara a avea montate pe aceste roti lanturi sau alte echipamente antiderapante certificate;”

    Utilizarea anvelopelor de iarnă este obligatorie atunci când începe să ningă, indiferent de perioadă, cât timp este carosabilul acoperit de zăpadă. 

    Potrivit reglementărilor în vigoare, anvelopele de iarnă se pot identifica cel mai simplu prin prezenţa pe laterale a literelor M şi S, sub formă: M+S, M.S. sau M&S. Litera M este definită în engleză ca fiind “mud” (nămol, noroi, mâl, etc) şi litera S M este definită în engleză ca fiind “snow” (zăpadă).

    Amenda pentru şoferii care circulă pe drumurile acoperite de zăpadă, gheaţă sau polei cu anvelope neadecvate se sancţionează cu o amendaă din clasa a IV-a de sancţiuni cuprinsă înte 9 şi 20 de puncte de amendă, acestea fiind echivalente cu o sumă cuprinsă între 1.305 şi 2.900 de lei.

    Clasele de sancţiuni sunt:

    • clasa I: 2/3 puncte-amendă;
    • clasa a II-a: 4/5 puncte-amendă;
    • clasa a III-a: 6-8 puncte-amendă;
    • clasa a IV-a: 9- 20 de puncte-amendă;
    • clasa a V-a: 21- 100 de puncte-amendă.

    În plus, aceşti conducători auto riscă să rămână şi fără certificatul de înmatriculare al maşinii, primind doar o dovadă înlocuitoare a actului original, fără drept de circulaţie.

     

  • Preşedintele VW: Planul UE de reducere a poluării va avea un impact puternic asupra industriei auto

    “O transformare mai rapidă a industriei auto va însemna şi că mai multe locuri de muncă şi firme întregi vor fi supuse presiunilor sau chiar vor fi pierdute”, a declarat Herbert Diess, potrivit publicaţiilor Welt am Sonntag şi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

    Industria auto trebuie să facă transformări majore pentru a se conforma noilor standarde privind emisiile de dioxid de carbon impuse de Uniunea Europeană.

    Comisia Europeană propune obiectivul reducerii emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 şi atingerea neutralităţii UE din punct de vedere al impactului climatic până în 2050.

    Potrivit expertului Ferdinand Dudenhöffer, industria auto germană riscă să desfiinţeze aproximativ 100.000 de locuri de muncă până în 2030 din cauza tranziţiei spre motoare electrice.

  • „Dacă veştile proaste vor continua să circule, mentalitatea de turmă va genera o serie masivă de vânzări”: Preţul acţiunilor Tesla ar putea scădea cu 5-10%

    După excluderea din indicele S&P 500 şi scăderea cu până la 34% a acţiunilor din ultima săptămână şi jumătate, producătorul de maşini electrice Tesla s-ar putea confrunta cu o nouă problemă, scrie Business Insider.

    Cea mai valoroasă companie auto a planetei ar putea înregistra o scădere de 5-10% în ceea ce priveşte acţiunile, spune Steve Kalayjian, chief market strategist pentru platforma de trading online Ticker Tocker: „Dacă veştile proaste vor continua să circule, mentalitatea de turmă va genera o serie masivă de vânzări”

    Vinerea trecută, Tesla a fost exclusă din indicele S&P 500, surprinzându-i pe investitorii şi analiştii de pe Wall Street. Ulterior, acţiunile constructorului s-au redus cu 21% într-o singură zi.

    În prezent, compania are o capitalizare de 346 de miliarde de dolari, iar preţul unei acţiuni ajunge la 371,34 de dolari după operaţiunea de splitare de cinci la unu.

    Săptămâna trecută, Elon Musk a primit undă verde din partea ministrului de finanţe din Germania pentru noua fabrică Tesla din Berlin. Producţia va începe, cel mai probabil, în vara lui 2021, urmând să se construiască aproximativ 500.000 de vehicule pe an.