BusinessMagazin

Tag: audiere

  • Darius Vâlcov, audiat la DNA înainte de a merge la Senat. Senatorii vor decide dacă avizează arestarea sa

    Darius Vâlcov a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 09.30, la intrare spunând că va da mai multe informaţii după ce va discuta cu procurorii.

    După ce va da declaraţii în faţa anchetatorilor, Darius Vâlcov se va duce la Senat, unde îşi va susţine, în plen, punctul de vedere în cazul cererii DNA de avizare a reţinerii şi arestării sale preventive, solicitare care se discută chiar în ziua în care acesta împlineşte 38 de ani.

    Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat, în 19 martie, aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, pentru trafic de influenţă, după ce ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    Comisia juridică a Senatului nu a putut da, marţi, un vot în favoarea sau împotriva cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Darius Vâlcov, înregistrându-se egalitate, respectiv cinci voturi “pentru” şi cinci “împotrivă”, precum şi o abţinere.

    Darius Vâlcov a spus, după participarea la şedinţă, că a dat o declaraţie în faţa comisiei şi că îşi va susţine nevinovăţia în plen.

    Tot marţi, DNA a cerut un nou aviz pentru arestarea lui Darius Vâlcov, acesta fiind suspectat că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif, care era lăsat spre păstrare unei persoane apropiate fostului ministru.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Fostul ministru al Finanţelor a fost audiat la DNA şi luni, după ce procurorii l-au anunţat, în 13 martie, că este urmărit penal.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanţelor Publice.

  • Traian Băsescu, la Parchetul ICCJ, pentru a fi audiat ca suspect în dosarul de şantaj. Fostul preşedinte a fost huiduit

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

     

  • Ponta, în finalul audierii: Deciziile pentru referendumul din 2012, asumate de toţi liderii USL

    Preşedintele social-democrat a arătat că mesajele sms de campanie nu sunt făcute de liderii politici, ci de consultanţi politici, fiind aprobate de către echipa de campanie, cu decizii luate uneori de o echipă de reacţie rapidă fără consultarea liderilor.

    El a adăugat imediat că nu ştie dacă lui Dragnea i s-a cerut acordul pentru conţinutul mesajul transmise prin sms la referendumul din 2012, dar că el personal, dacă ar fi fost consultant, şi-ar fi dat imediat acordul, deoarece prezenţa la vot, care putea fi astfel impulsionată, este o expresie a esenţei democraţiei.

    “Din echipa de creaţie cunosc că făceau parte Bogdan Teodorescu, Dan Mihalache de la PNL, oameni politici şi din afara partidelor”, a precizat Ponta.

    Şeful Guvernului a mai arătat că, la acel moment, în calitate de prim-ministru, a fost legal informat de toate instituţiile cu atribuţii, referitor la campanie şi vot, fiind exclus să fi existat vreo reţea de fraudare constituită organizat fără ca aceste instituţii să fi sesizat.

    El a spus că a fost informat la referendumul din 2012 că cetăţenii erau îndemnaţi la vot “prin mijloace legale”, nu prin mass-media, deoarece legea nu permite, şi că ştia că multe persoane doreau să voteze, dar secţiile erau închise.

    Întrebat la ICCJ dacă era informat că în ziua referendumului s-ar fi transmis mesaje în teritoriul, semnate “Liviu Dragnea” sau “PSD SG”, pentru a exista o anumită conduită faţă de alegători, Ponta a afirmat că era informat că prin mijloace legale, nu prin mass-media, deoarece Legea audio-vizualului nu permite, cetăţenii erau îndemnaţi la vot.

    Întrebat şi dacă a văzut vreun astfel de mesaj, Ponta a răspuns că nu îşi aminteşte, dar el a primit mesaje că ar fi persoane care doreau să voteze, dar secţiile se închideau.

    La întrebarea dacă ştia că Hellvig ar fi trimis şi el sms-uri, Ponta a spus că nu cunoaşte dacă PNL a avut un sistem paralel, cel de la PSD fiind comun pentru campania USL.

    El a explicat faptul că sms-urile erau semnate doar “Liviu Dragnea”, nu şi “PNL” sau “Hellvig”, prin faptul că Dragnea avea doar o funcţie politică, în timp ce toţi ceilalţi, inclusiv Hellvig, aveau şi funcţii în Guvern, astfel că era firesc să nu fie implicaţi direct în campanie.

    “Nu cunosc cine coordona centrul de transmitere a mesajelor. Era personal tehnic, angajaţi PSD şi PNL, nu cunosc nume”, a mai spus Ponta./

    Întrebat de asemenea dacă ştia de organizarea de tombole pentru atragerea votanţilor, Ponta a răspuns: “Nu, nu-mi amintesc decât faptul că am cerut ca fiecare strategie locală să se facă cu respectarea legii”.

    Întrebat însă în continuare dacă ştia de vreo şedinţă pentru organizarea de astfel de tombole, Ponta a răspuns: “De tombole nu ştiu. Ştiu doar de mitinguri şi acţiuni de promovare pentru a se vota «Da» la referendum. Posibil să fie o decizie la nivel local”.

    Întrebat la ICCJ dacă a primit în ziua referendumului, de la numărul 1855, un sms cu semnătura “Liviu Dragnea”, Ponta a răspuns: “Nu-mi amintesc dacă am primit pe telefonul personal, dar cunoşteam că se transmiteau de la centru, prin sms, exclusiv îndemnuri la vot. Pentru a nu fi impersonale, erau semnate, dar nu le transmitea Dragnea personal, era imposibil. E un sistem sms folosit de operatorii de telefonie pentru alte tipuri de campanie, umanitară, publicitară”, a spus Ponta.

    În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.

    În faţa instanţei, Ponta a arătat că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendumul din 2012 şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu “Da” sau “Nu”.

    El a arătat că, încă de la alegerile prezidenţiale din 2009, PSD a decis să aibă un sistem de verificare a prezenţei electorale, cum au avut şi alte partide, PDL fiind primul partid cu un astfel de sistem.

    “Când am devenit preşedinte PSD, am decis să avem acest sistem, folosit prima dată de PSD la alegerile locale din iunie 2012, apoi la toate tipurile de scrutin, inclusiv la cel din noiembrie 2014, la fel ca alte partide”, a spus Ponta, în faţa instanţei.

    Întrebat dacă a participat la şedinţa Comitetului Executiv de partid care a aprobat acest sistem, Ponta a spus că, iniţial, în şedinţa USL a fost decis ca persoanele responsabile de campania pentru referendumul din 2012 să fie Liviu Dragnea (din partea PSD) şi Eduard Hellvig (din partea PNL, actualul director al Serviciului Român de Informaţii), precum şi ca sediul comun de campanie să fie cel din Kiselleff, datorită condiţiilor logistice mai bune.

    Întrebat în continuare dacă în şedinţe a fost prezentată totuşi aplicaţia, Ponta a spus că, ulterior, în şedinţele fiecărui partid au fost puse în aplicare deciziile comune.

    “Cunoşteam aplicaţia şi funcţionarea, cu sms-uri de la reprezentanţii noşti în secţii şi date încărcate în soft”, a spus Ponta, adăugând că principala condiţie în baza căreia USL a aprobat acest sistem a fost ca astfel să fie verificată doar prezenţa la vot, aşa cum procedau şi alte partide, sistemul permiţând şi transmiterea rezultatelor din procesele verbale consemnate în secţiile de votare, după închiderea urnelor, o “numărătoare paralelă” efectuată de asemenea de toate partidele, extrem de apropiată de rezultatele oficiale.

    Întrebat dacă prin această aplicaţie erau transmise, în timpul zilei, şi voturile cu “Da” sau “Nu”, Ponta a răspuns că nu, afirmând că, în timpul zilei, sistemul permite doar transmiterea prezenţei la vot, fiind imposibil ca rezultatul să fie cunoscut în timpul votului.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a venit la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a fi audiat în dosarul Referendumului, el declarând că vrea să spună adevărul în acest dosar şi că a dorit să vorbească şi în faţa procurorului, dar acesta nu l-a acceptat.

    “Vreau să spun adevărul. Am vrut să-l spun în faţa procurorului şi procurorul nu m-a acceptat”, a spus Ponta, la intrarea în sediul ICCJ.

    Cu puţin timp înaintea lui Ponta, la ICCJ au venit şi miniştrii Liviu Dragnea şi Mircea Duşa.

    Duminică, Ponta preciza că se va prezenta în faţa instanţei şi va explica faptul că, bazat pe informaţiile avute ca lider de partid şi premier, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare

    “Voi spune adevărul şi numai adevărul, şi anume că, din toate cunoştinţele pe care le-am avut ca lider de partid şi prim-ministru, nu a făcut nimeni în 2012 vreo schemă de fraudare, ci chiar au venit 7,4 milioane de români să voteze pentru demiterea lui Traian Băsescu. Că nu s-a întâmplat, e o poveste pe care nu cred că mai trebuie să o redeschidem acum, dar aici vorbim de responsabilităţi penale şi o să spun ceea ce ştiu, ceea ce mă va întreba instanţa, avocaţii sau proccurorul, şi voi spune doar adevărul”, a spus Ponta, duminică.

    Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul “Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

    Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, “cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

    Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

    “Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

  • Ponta: Am vrut să merg cu mama la DNA, mi-a zis că se va spune că influenţez justiţia

    “I-am spus că merg cu ea la DNA, nu voiam să aibă impresia că e singură sau că mă feresc. Ca de fiecare dată, ea a fost mai puternică şi mi-a zis: “Stai acasă, că o să înceapă toată propaganda băsistă, cum influenţezi tu justiţia. Mă descurc eu foarte bine, nu am nevoie”. Şi cu siguranţă a făcut-o. Nu vreau să sune hazliu, dar cred că sunt fiul mamei mele cu mult înainte de a fi prim-ministru şi o să mai fiu cu mult după ce nu o să mai fiu prim-ministru. Mama mea e cu mult înaintea funcţiei de prim-ministru”, a spus Ponta la România TV.

    Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, susţine că nu are nicio legătură cu firma ginerelui său, Iulian Herţanu, şi că nu cunoaşte activitatea pe care acesta o desfăşura, ea spunând că întregul scandal îl are ca ţintă pe premier şi că dacă l-ar putea convinge, l-ar ruga să demisioneze.

    Cornelia Naum a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, că întregul scandal în care a fost implicată după arestarea ginerelui său, Iulian Herţanu, îl are ca ţintă pe premier.

    Ea a fost întrebată şi de ce nu a vrut ca fiul ei să o însoţească la DNA Ploieşti.

    “Nu am vrut să am imaginea unei persoane speriate, care pozează în victimă. Am refuzat categoric imaginea de săracă, bătrână şi bolnavă. Nu sunt atât de naivă şi atât de slabă încât nu m-am prins ce cu ce are legături…Nu am vrut să dau imaginea unei persoane speriate, neputincioase. Chiar m-a deranjat că tot timpul s-a spus că am 72 de ani…Ei, şi ce dacă am 72 de ani? Mă pot încă descurca pe picioarele mele, pentru treburile mele. Vi s-ar fi părut aberant să se interpreteze ca o presiune asupra Justiţiei? Nu asta ne mai trebuie pe lânga celelalte acuzaţii”, a mai spus mama premierului.

    Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, a fost audiată, joi, timp de proximtiv o oră, la DNA Ploieşti, în dosarul în care este arestat ginerele său, Iulian Herţanu. Ea a aşteptat timp de aproximativ 40 de minute pe holul DNA Ploieşti până când a intrat la audieri.

    În 26 februarie, şi sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în acelaşi dosar în care soţul său, Iulian Herţanu, este arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    La începutul lunii martie, liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirma că este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, deoarece îl doare când se întâmplă ceva cu familia sa, evitând în continuare să comenteze despre dosar sau responsabilitatea cumnatului său.

    Întrebat, la Antena 3, dacă este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, Ponta a răspuns că da.

    “Normal că sunt afectat. Eu nu mă apuc să mint poporul şi oamenii. Ţineţi minte: “Între justiţie şi fratele meu aleg justiţia” (referire la declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu-n.r.). Nici nu ştiai dacă să plângi sau să râzi de ipocrizie. Nu. Mă doare când se întâmplă ceva cu familia mea. Nu am comentat şi nu o să comentez nicio secundă nimic legat de dosarul şi de responsabilitatea cumnatului meu. E vinovat, plăteşte! Nu-i vinovat…M-a afectat foarte tare linşajul mediatic. Subliniez că imediat nişte şmecheri din propaganda băsistă au zis: “Uite, Ponta atacă procurorii”. Hai, mă, da’ ce, Rareş Bogdan e procuror?! Sau ce?! Linşajul mediatic la adresa mamei mele, care, repet, până la 72 de ani, eu asta cred, nu i-a zis niciun vecin vreodată “domn’e, eşti şefă de familie mafiotă”. Asta sigur că mă doare şi mă afectează foarte tare, dar trebuie să le ducem pe toate”, a spus Ponta.

    În dosarul în care au fost arestaţi preventiv Iulian Herţanu şi Vladimir Ciorbă au fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

    În anul 2011, Hertanu ProjectsSRL a avut un număr mediu de 2 salariaţi şi a înregistrat un profit net de 9.979 lei la o cifră netă de afaceri de 87.929 lei. Un an mai târziu, în 2012, firma a înregistrat o cifră de afaceri netă de 115.322 lei şi un profit net de 4.026 lei, pentru ca în 2013 cifra de afaceri netă să scadă la 9.700 lei, iar firma să raporteze o pierdere brută de 29.603 lei.

  • Mama premierului Ponta: Lovind în mamă, loveşti şi în fiu, lovind în soră, loveşti şi în frate

    Cornelia Naum a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, că întregul scandal în care a fost implicată după arestarea ginerelui său, Iulian Herţanu, îl are ca ţintă pe premier.

    Mama premierului a vorbit şi despre momentele prin care a trecut odată cu audierea sa la DNA Ploieşti, în calitate de martor în dosarul în care este arestat ginerele său, Iulian Herţanu, spunând că discuţiile s-au limitat la problemele firmei sale.

    “Nu am avut niciodată niciun fel de emoţii în legătură cu întâlnirea cu procurorul. Am avut o oarecare teamă de întâlnirea cu presa. (…) Am simţit jena de a fi privit 40 de minute încontinuu, cu aparatele lipite de geam”, a declarat mama premierului Ponta, spunând că a încercat să evite orice discuţie directă cu junaliştii, având impresia că va sări pe ea “un stol de păsări”.

    Mama premierului a mai spus că, în ziua în care ginerele său a fost ridicat de acasă, la firma de contabilitate Exfin 2000 SRL, pe care o deţine împreună cu fiica sa, a avut loc o percheziţie şi au fost ridicate toate calculatorele şi documentele, fără a fi găsit vreun document care să aibă legătura cu firma Grossman.

    Ea a explicat că a înfiinţat această firmă de contabilitate în anul 2000, când a ieşit la pensie şi când Victor Ponta “abia intrase în pâine ca procuror”, şi că nu a avut nicio legătură cu firma Grossman.

    Mama premierului a mai spus că nu înţelege de ce a fost chemată în faţa procurorilor, în calitate de martor, în dosarul în care este arestat ginerele său, din moment ce nu a văzut niciun document al firmei S.C. Grossmann Engineering Group şi nu a avut niciodată nicio legătură cu această societate.

    Aceasta a mai spus că este conştientă de efectul pe care acest dosar îl poate avea asupra imaginii lui Victor Ponta şi că, dacă l-ar putea convinge, l-ar ruga să demisioneze.

    “Lovind în mamă, loveşti şi în fiu, lovind în soră, loveşti şi în frate. Asta presupun. (…) Dacă aş avea putere să-l conving mâine să plece din această funcţie, să văd cum se descurcă în această situaţie în care suntem în ziua de azi, şi economică, chiar şi politică, l-aş convinge să plece, însă nu e un copil mic. De mult timp nu mai face ce spune mama”, a declarat Cornelia Naum.

    Cornelia Naum a fost întrebată şi de ce nu a vrut ca fiul ei să o însoţească la DNA Ploieşti.

    “Nu am vrut să am imaginea unei persoane speriate, care pozează în victimă. Am refuzat categoric imaginea de săracă, bătrână şi bolnavă. Nu sunt atât de naivă şi atât de slabă încât nu m-am prins ce cu ce are legături…Nu am vrut să dau imaginea unei persoane speriate, neputincioase. Chiar m-a deranjat că tot timpul s-a spus că am 72 de ani…Ei, şi ce dacă am 72 de ani? Mă pot încă descurca pe picioarele mele, pentru treburile mele. Vi s-ar fi părut aberant să se interpreteze ca o presiune asupra Justiţiei? Nu asta ne mai trebuie pe lânga celelalte acuzaţii”, a mai spus mama premierului.

    Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, a fost audiată, joi, timp de proximtiv o oră, la DNA Ploieşti, în dosarul în care este arestat ginerele său, Iulian Herţanu. Ea a aşteptat timp de aproximativ 40 de minute pe holul DNA Ploieşti până când a intrat la audieri.

    În 26 februarie, şi sora premierului Victor Ponta, Alexandra Herţanu, a fost audiată la Serviciul Teritorial Ploieşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în acelaşi dosar în care soţul său, Iulian Herţanu, este arestat preventiv, alături de omul de afaceri Vladimir Ciorbă, sub acuzaţia de deturnare de fonduri europene şi evaziune fiscală.

    La începutul lunii martie, liderul PSD, premierul Victor Ponta, afirma că este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, deoarece îl doare când se întâmplă ceva cu familia sa, evitând în continuare să comenteze despre dosar sau responsabilitatea cumnatului său.

    Întrebat, la Antena 3, dacă este afectat de verificările efectuate de procurorii DNA faţă de membri ai familiei sale, Ponta a răspuns că da.

    “Normal că sunt afectat. Eu nu mă apuc să mint poporul şi oamenii. Ţineţi minte: “Între justiţie şi fratele meu aleg justiţia” (referire la declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu-n.r.). Nici nu ştiai dacă să plângi sau să râzi de ipocrizie. Nu. Mă doare când se întâmplă ceva cu familia mea. Nu am comentat şi nu o să comentez nicio secundă nimic legat de dosarul şi de responsabilitatea cumnatului meu. E vinovat, plăteşte! Nu-i vinovat…M-a afectat foarte tare linşajul mediatic. Subliniez că imediat nişte şmecheri din propaganda băsistă au zis: “Uite, Ponta atacă procurorii”. Hai, mă, da’ ce, Rareş Bogdan e procuror?! Sau ce?! Linşajul mediatic la adresa mamei mele, care, repet, până la 72 de ani, eu asta cred, nu i-a zis niciun vecin vreodată “domn’e, eşti şefă de familie mafiotă”. Asta sigur că mă doare şi mă afectează foarte tare, dar trebuie să le ducem pe toate”, a spus Ponta.

    În dosarul în care au fost arestaţi preventiv Iulian Herţanu şi Vladimir Ciorbă au fost puşi sub control judiciar deputatul Sebastian Ghiţă, deputatul PSD Vlad Cosma şi tatăl acestuia, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, directorul de producţie al Hidro Prahova, Virgiliu Iuliu Roman, precum şi omul de afaceri Liviu Munteanu.

    Potrivit anchetatorilor, Virgiliu Roman, Sebastian Ghiţă, Vlad şi Mircea Cosma au sprijinit grupul infracţional din care făcea parte Iulian Herţanu ca să acceseze şi să primească fonduri europene în cadrul contractului de extindere a reţelei de canalizare din oraşul Comarnic, proiect în valoare de aproape zece milioane de euro.

    Procurorii susţin că, în perioada 2011 – 2015, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, fost preşedinte al filialei judeţene a PSD, a făcut demersuri (intervenţii pentru numirea în funcţii a unor persoane, obţinerea de informaţii confidenţiale – activităţi derulate direct sau prin intermediul consilierilor săi personali) la funcţionari ai SC Hidro Prahova şi a exercitat presiuni (ameninţări cu privire la înlocuirea din funcţie) asupra directorului general al societăţii, pentru ca aceştia să atribuie ilegal asocierii SC Grossmann Engineering Group SRL – SC Euroconstruct Trading 98 SRL contractul de lucrări pentru extinderea reţelei de canalizare în oraşul Comarnic. De asemenea, Mircea Cosma a făcut presiuni pe durata derulării contractului pentru prelungirea termenelor de execuţie şi efectuarea ilegală de plăţi.

    “Scopul grupului infracţional astfel format şi sprijinit a fost atins, urmărirea penală făcută până la acest moment relevând: deturnarea din cadrul proiectului şi însuşirea în interes propriu, de către membrii grupului, a sumei totale de 7.797.410 de lei (bani ridicaţi în numerar din conturi ale persoanelor juridice şi fizice, reprezentând 54% din totalul sumelor care au fost identificate ca fiind achitate de S.C. Grossmann Engineering Group, către «partenerii» la care se pretinde că au fost subcontractate lucrări), sustragerea de la plata către stat, prin practici evazioniste, a sumei de 2.515.293 de lei ( din care 1.509.176 lei reprezentând TVA şi 1.006.117 de lei reprezentând impozit pe profit)”, arăta DNA.

    Proiectul privind extinderea reţelei de canalizare la Comarnic, în valoare de aproximativ zece milioane de euro, avea termen de finalizare februarie 2014, însă lucrările, care nu au fost finalizate, au fost sistate la sfârşitul anului trecut.

    Cornelia Naum, mama premierului Ponta, este asociată, alături de ginerele său, Iulian Herţanu, în firma “Hertanu Projects” SRL. Herţanu mai este asociat în firma Liquid Studios SRL, unde are doi asociaţi, în timp ce soţia sa, Alexandra Florina Herţanu, sora premierului Victor Ponta, este asociată în firma SC Exfin 2000 SRL, unde deţine 49 % din acţiuni, iar o altă persoană, Natalia Maier, deţine 51 % din acţiunile firmei.

    Firma Hertanu Projects SRL, al cărei asociat principal este Iulian Herţanu, a fost înregistrată în anul 2004, cu sediul social în Bucureşti şi are ca principal domeniu de activitate specific agenţiilor de publicitate. Herţanu deţine 95% din această firmă, al cărei administrator este, în timp ce mama lui Victor Ponta, Cornelia Niculina Naum, are restul de 5%.

    SC Hertanu Projects are, de asemenea, trecute la Registrul Comerţului alte câteva zeci de activităţi secundare, de la editarea ziarelor la “activităţi de servicii suport pentru învăţământ” sau intermedieri în comerţul cu animale.

    În anul 2011, Hertanu ProjectsSRL a avut un număr mediu de 2 salariaţi şi a înregistrat un profit net de 9.979 lei la o cifră netă de afaceri de 87.929 lei. Un an mai târziu, în 2012, firma a înregistrat o cifră de afaceri netă de 115.322 lei şi un profit net de 4.026 lei, pentru ca în 2013 cifra de afaceri netă să scadă la 9.700 lei, iar firma să raporteze o pierdere brută de 29.603 lei.

  • Fostul ministru al Sănătăţii Eugen Nicolăescu, audiat ca martor la DNA

    Deputatul PNL Eugen Nicolăescu a spus, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, că a fost citat telefonic, în urmă cu două zile, să se prezinte la DNA pentru a fi audiat ca martor. Nicolăescu a precizat că nu ştie despre ce dosar este vorba şi că va da mai multe detalii după ce va discuta cu procurorii.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Eugen Nicolăescu a fost chemat să fie audiat ca martor în dosarul preşedintelui Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), pus recent sub acuzare pentru fapte de corupţie.

    Silvian Ciupercă a fost arestat preventiv în 12 februarie, fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind intervenţii la un consilier din Ministerul Sănătăţii şi la conducerea ADR Sud Muntenia. Tot atunci a fost arestat şi directorul Serviciului Achiziţii şi Patrimoniu din Consiliul Judeţean Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vîlcan, acuzat de DNA de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa este urmărit penal pentru luare de mită, două infracţiuni de folosirea influenţei şi autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii pentru altul a unui folos necuvenit, abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, două infracţiuni de instigare la abuz în serviciu, instigare la fals intelectual şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    În acelaşi dosar a fost pusă în mişcare acţiunea penală şi s-a luat măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, începând din 10 februarie, faţă de Liviu Gabriel Muşat, preşedinte al ADR Sud Muntenia, şi Mariana Vişan, director adjunct în aceeaşi instituţie – ambii fiind acuzaţi de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie, Marius Dragoş Constantinescu – pentru instigare la abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie şi deturnarea licitaţiilor publice, şi Corina Elena Trandafir, beneficiar şi consultant în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană, depuse la ADR Sud Muntenia – pentru instigare la abuz în serviciu, folosirea şi prezentarea, cu rea-credinţă, de documente, declaraţii false, inexacte sau incomplete, din care rezulta achiziţionarea unor bunuri, executarea unor servicii şi executarea unor lucrări, obţinând pe nedrept fonduri europene, precum şi pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.

    Potrivit procurorilor, în ianuarie 2014, Silvian Ciupercă şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al filialei PSD Ialomiţa pentru a-i asigura lui Adrian Berbece, atunci director financiar-contabil al spitalului, postul de manager interimar la Spitalul Judeţean Ialomiţa.

    Ulterior, în perioada martie-aprilie 2014, după efectuarea unui control, de către Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, l-ar fi determinat pe şefului echipei de control de la Ministerul Sănătăţii, Mihai Ionescu, să întocmească un raport neconform realităţii. Astfel, din cuprinsul acestui raport au fost eliminate dispoziţii şi pasaje ce ar fi dus la sesizarea organelor de urmărire penală, “aducând-se atingere activităţii de control al Ministerului Sănătăţii şi încrederii publice”, susţin anchetatorii.

    Silvian Ciupercă mai este acuzat că, în perioada decembrie 2013-iulie 2014, i-ar fi determinat pe preşedintele ADR Sud Muntenia, Liviu Gabriel Muşat, pe Mariana Vişan, director adjunct al instituţiei şi un expert de la aceeaşi agenţie să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană, între care Elena Corina Trandafir, beneficiar şi consultant în proiecte depuse la ADR Sud Muntenia. “Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în perioada aprilie-mai 2014, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, “având un ascendent asupra subordonaţilor săi”, ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal contractul de concesiune SC Green Harvest SRL (ofertant clasat pe locul 2) şi a încheiat cu această societate contractul de concesiune, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 6.939.216,2 lei ( pe toată durata contractului de 35 de ani), respectiv echivalentul a 1.577.000 de euro.

    “În perioada 2010-2014, şi-a folosit influenţa şi autoritatea conferite de funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Ialomiţa şi de funcţia de preşedinte al unui partid, filiala Ialomiţa, în scopul obţinerii pentru SC Consult Invest SRL, reprezentată de Trandafir Corina Elena, de contracte de consultanţă şi servicii de proiectare oneroase cu primăriile comunale de pe raza judeţului Ialomiţa, contracte încheiate cu încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006”, au mai arătat procurorii în documentul citat.

    De asemenea, procurorii îl acuză pe Silvian Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, împreună cu Cezar Gheorghe Vîlcan, “abuzând de funcţia de preşedinte al CJ Ialomiţa”, a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de Consiliul Judeţean Ialomiţa, cu titlu de sponsorizare a Muzeului Judeţean Ialomiţa, instituţie aflată în subordinea CJ.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în anul 2014, cunoscând faptul că SC Ultex SA era în procedura falimentului şi nu putea, în mod legal, să încheie noi contracte, a solicitat unor reprezentanţi ai societăţii să încheie, în fals, un contract de sponsorizare a Liceului Teologic “Ioan Gură de Aur”, cu o dată anterioară, şi să facă astfel donaţia de ulei către unitatea de învăţământ.

  • Rudel Obreja, adus la DNA pentru a fi audiat în dosarul “Gala Bute”

    Rudel Obreja a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 10.30, fiind însoţită de poliţiştii care l-au adus din arestul Poliţiei Capitalei, unde este încarcerat din 5 aprilie.

    Cu aproape o oră înaintea lui Rudel Obreja a fost adusă din arest la DNA fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea şi tot atunci a venit, pentru a fi audiat, fostul ministru al Economiei Ion Ariton, cercetat sub control judiciar.

    Avocatul Elenei Udrea, Marius Striblea, a declarat, la intrarea în sediul DNA, că va fi prezent la audierea fostului ministru de către procurorii anticorupţie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de luare de mită şi abuz în serviciu.

    Întrebat dacă procurororii vor pune sechestru pe bunuri ale Elenei Udrea, avocatul a spus că nu are informaţii despre o astfel de decizie, dar că nu exclude posibilitatea de a fi prezentat vineri şi acest aspect.

    Elena Udrea a fost arestată preventiv miercuri, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis pe numele ei mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile, în dosarul “Gala Bute”. Decizia nu este definitivă, contestaţia Elenei Udrea urmând să se judece tot la instanţa supremă.

    Mandatul de arestare a fost emis pentru: infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec; infracţiunea de luare de mită în legătură cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii către SC Consmin SA; infracţiunea de luare de mită în legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani; infracţiunea de abuz în serviciu, în legătură cu organizarea “Galei Bute”, se arată în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    Totodată, instanţa a respins propunerea DNA în cazul Elenei Udrea în ce priveşte acuzaţiile de tentativă la infracţiunea de folosire de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi infracţiunea de folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.

    Elena Udrea a transmis pe Facebook, la o zi după ce a fost arestată preventiv, un punct de vedere privind “trei mecanisme” în ceea ce priveşte dosarul “Gala Bute”, în care arată că “are loc o condamnare mediatică”, mesajul său fiind semnat de echipa de comunicare.

    “Descriem 3 mecanisme în ceea ce priveşte dosarul «Gala Bute»”, se precizează în postarea de pe Facebook, în care se menţionează că “oameni de afaceri şi funcţionari din Ministerul Dezvoltării sunt prinşi că au dat şi au luat mită, probatoriul este format din interceptări, traseul banilor prin conturi şi declaraţii în care îşi recunosc vinovăţia (deşi, iniţial, au negat”.

    “Aceşti oameni fac denunţuri împotriva Elenei Udrea (nu există niciun alt fel de probă decât denunţurile). Rezultanta: ei sunt liberi, Elena Udrea este arestată. Deci, declaraţiile împotriva lui Udrea garantează libertatea”, se precizează în mesaj.

    Udrea mai arată că există informaţii şi indicii foarte clare că denunţătorii împotriva Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute” s-au pus de acord asupra declaraţiilor şi au încercat să influenţeze ancheta.

    “Ştefan Lungu susţine că s-a pus de acord cu Gărdean în decembrie 2014 asupra declaraţiilor; Ana Maria Topoliceanu a făcut presiuni asupra lui Tudor Breazu pentru a-i confirma denunţul; există un denunţ colectiv (caz unic în practica penală) în care este amintit şi numele Elenei Udrea. Mai mult, aproape toţi denunţătorii şi-au schimbat declaraţiile iniţiale. Toţi aceşti oameni sunt liberi (chiar dacă există articol care prevede arestarea preventivă a celor care doresc şi pot să influenţeze desfăşurarea anchetei), iar Udrea este arestată”, se arată în postare.

    Udrea mai menţionează că “punctul de vedere al acuzatorilor (manifestat prin referatul DNA) este omniprezent în spaţiul public” şi că “are loc o condamnare mediatică, în timp ce varianta apărării nu se aude şi nu se vede deloc, nici măcar declaraţia făcută de Udrea în faţa instanţei”.

    Mesajul se încheie cu hashtag-ul “Kafka” şi este semnat de “echipa de comunicare”.

    Potrivit informaţiilor din presă, care citează probatoriul pentru arestarea Elenei Udrea, o parte din presupusa mită pentru aceasta ar fi fost adusă la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului într-o geantă.

    “La data de 06.10.2011, inculpatul Gardean Adrian şi (…..) s-au deplasat la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, având asupra lor suma de 900.000 euro într-o geantă de voiaj de culoare neagră. Gardean Adrian a intrat singur în clădire, accesul fiind realizat de către Nastasia Gheorghe, şi s-a deplasat la cabinetul secretarului general. Cei doi au intrat singuri într-o sală de şedinţe aflată în vecinătatea biroului, iar Gardean Adrian i-a înmânat lui Nastasia Gheorghe geanta, indicând totodată care este conţinutul acesteia. Nastasia Gheorghe a consultat situaţia alocărilor bugetare pentru cele două societăţi şi a cerut lui Gardean Adrian ca, în contul diferenţei datorate, să încheie un contract de sponsorizare în valoare de 3 milioane RON pentru «Gala Bute» cu o societate administrată de Rudel Obreja. În acest context, Nastasia Gheorghe a afirmat că plata acestei sume reprezintă o problemă personală a ministrului, căreia trebuie să îi găsească o rezolvare. Ulterior, Nastasia Gheorghe a înmânat geanta ministrului Udrea Elena Gabriela, în cabinetul acesteia, comunicându-i provenienţa şi suma care se găsea în interior, şi i-a adus la cunoştinţă înţelegerea referitoare la sponsorizarea societăţii administrate de Rudel Obreja în contul diferenţei”, ar fi scris procurorii în probatoriu.

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a mai stat în Arestul Poliţiei Capitalei din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul “Microsoft”. În 17 februarie, Elena Udrea a fost scoasă din arest şi plasată în arest la domiciliu, în urma deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a judecat contestaţia deputatului PMP.

    Camera Deputaţilor a avizat, în 9 februarie, urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a Elenei Udrea atât în dosarul “Microsoft”, cât şi în dosarul “Gala Bute”.

    În 23 februarie, Camera Deputaţilor a avizat ultimele cereri ale procurorilor de urmărire penală şi arestare preventivă a deputatului PMP, în dosarul “Gala Bute”.

    În acest dosar, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită.

    Ulterior, DNA a apreciat că, în această cauză, au apărut noi elemente şi au cerut noi avize de urmărire penală şi arestare preventivă.

    Potrivit DNA, una dintre faptele de luare de mită are legătură cu finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company SA cu UAT Cavnic şi UAT Borsec.

    Procurorii susţin că, în 2010, Elena Udrea ar fi primit, indirect, pentru sine şi pentru altul, mai multe foloase materiale de la reprezentanţii SC Termogaz Company SA, pentru a aproba finanţarea la timp a contractelor de lucrări încheiate de această societate cu mai multe unităţi administrativ-teritoriale în cadrul programului “Schi pentru România”.

    O a doua faptă de luare de mită ar avea legătură, potrivit procurorilor, cu plăţile efectuate de Compania Naţională de Investiţii (CNI) către SC Consmin SA.

    Procurorii susţin că, în perioada 2010 – 2011, Elena Udrea, împreună cu Ana Maria Topoliceanu, directorul Companiei Naţionale de Investiţii la data faptelor şi suspectă în această cauză, ar fi primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul SC Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    O a treia faptă de luare de mită vizează finanţarea de către MDRT a contractelor încheiate de Termogaz Company şi SC Kranz Eurocenter SRL cu UAT Lupeni şi UAT Petroşani.

    Procurorii susţin că, în 2011, Elena Udrea ar fi cerut şi primit de la inculpatul Adrian Gardean, pentru sine şi pentru altul, foloase materiale în valoare de 10 la sută din plăţile efectuate de MDRT pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    În dosarul “Gala Bute” sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu.

    Fostul ministru al Economiei Ion Ariton este inculpat şi el în acest dosar, pentru că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. Senatorul PNL Ion Ariton este sub control judiciar până în aprilie, acesta fiind obligat să nu părăsească ţara şi să se prezinte la Poliţia Sibiu în zilele stabilite prin programul de supraveghere.

    În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea.

    De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinute de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul “Gala Bute”.

  • Eduard Hellvig, nominalizat pentru funcţia de director al SRI, va fi audiat marţi în comisii

    “Birourile Permanente reunite, consultându-se cu reprezentanţii comisiei pentru controlul SRI de la nivelul Parlamentului au stabilit că marţi la ora 10.00 va avea loc audierea domnului Eduard Hellvig pentru funcţia de director al SRI. Miercuri la ora 13.00, Birourile Permanente reunite vor lua în discuţie după ce vor primi raportul comisiei SRI convocarea celor două Camere pentru vot”, a spus vicepreşedintele Senatului, Cristian Dumitrescu, la finalul şedinţei conducerii Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

     

  • Şeful SRI, Florian Coldea, audiat în Parlament în comisia de specialitate. El ar fi exercitat presiuni asupra unor magistraţi

    Conform unui comunicat al comisiei, temele audierii de luni vor fi: “perspectivele de evoluţie ale principalelor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României in anul 2015 şi pregătirea SRI pentru contracararea acestor riscuri; analiza situaţiei generate de demisia lui George Maior din funcţia de director al SRI; analiza situaţiei generate de afirmaţiile/acuzaţiile la adresa SRI şi a conducerii interimare a SRI, apărute în spaţiul public in ultimele zile”.

    Elena Udrea a lansat, începând de vineri, 30 ianuarie, acuzaţii grave la adresa lui Florian Coldea. Udrea l-a acuzat pe Coldea că i-ar fi cerut fostului ei soţ, Dorin Cocoş, să îi dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru televiziuna acestuia. De asemenea, Udrea l-a acuzat pe Coldea de implicare în campania electorală, prin coordonarea unei campanii de denigrare la adresa sa. La câteva zile, după ce procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a Elenei Udrea şi în dosarul Microsoft, fostul ministru al Dezvoltării a povestit cum un alt nume din acelaşi dosar, Dinu Pescariu, a rugat-o să intervină la actualul şef interimar al SRI, Florian Coldea.

    Citiţi mai multe pe gandul.info

  • Şeful SRI, Florian Coldea, audiat în Parlament în comisia de specialitate. El ar fi exercitat presiuni asupra unor magistraţi

    Conform unui comunicat al comisiei, temele audierii de luni vor fi: “perspectivele de evoluţie ale principalelor riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale a României in anul 2015 şi pregătirea SRI pentru contracararea acestor riscuri; analiza situaţiei generate de demisia lui George Maior din funcţia de director al SRI; analiza situaţiei generate de afirmaţiile/acuzaţiile la adresa SRI şi a conducerii interimare a SRI, apărute în spaţiul public in ultimele zile”.

    Elena Udrea a lansat, începând de vineri, 30 ianuarie, acuzaţii grave la adresa lui Florian Coldea. Udrea l-a acuzat pe Coldea că i-ar fi cerut fostului ei soţ, Dorin Cocoş, să îi dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru televiziuna acestuia. De asemenea, Udrea l-a acuzat pe Coldea de implicare în campania electorală, prin coordonarea unei campanii de denigrare la adresa sa. La câteva zile, după ce procurorii DNA au cerut arestarea preventivă a Elenei Udrea şi în dosarul Microsoft, fostul ministru al Dezvoltării a povestit cum un alt nume din acelaşi dosar, Dinu Pescariu, a rugat-o să intervină la actualul şef interimar al SRI, Florian Coldea.

    Citiţi mai multe pe gandul.info