BusinessMagazin

Tag: armament

  • China a creat o armă cu laser împotriva avioanelor fără pilot

    Acest dispozitiv are o rază de acţiune de doi kilometri şi poate atinge o ţintă aeriană de mici dimesniuni care zboară la joasă altitudine, la mai puţin de cinci secunde după ce a reperat-o, a precizat agenţia China Nouă citând un comunicat emis de Academia de inginerie chineză.

    Presa de stat a difuzat fotografii cu sistemul, alcătuit dintr-un cub mobil de mari dimensiuni, vopsit în motive de camuflaj, pe care este fixat un tun care emite fasciculul laser.

    Agenţia China Nouă a publicat, de asemenea, imagini cu epave ale unor avioane fără pilot distruse în zbor.

    Acest sistem de apărare urmează să joace un rol-cheie cu ocazia unor evenimente majore organizate în oraşe, a adăugat ea.

    Beijingul găzduieşte săptămâna viitoare Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), o reuniune la vârf în vederea căreia capitala chineză se pregăteşte să-şi consolideze măsurile de securitate.

  • Ucraina a achiziţionat material de război în valoare de 11,5 milioane de dolari

    “Trupele au primit arme şi materiale în valoare de peste 150 de milioane de grivne (aproximativ 11,5 milioane de dolari)”, a declarat vineri Mehed.

    Armata ucraineană s-a dotat astfel cu tancuri modernizate de tip Bulat, avioane modernizate de tip Su-25, rachete antitanc Stugna-P, sisteme optoelectronice de autoprotecţie a aeronavelor de tip Adros şi elicoptere Mi-8MTV.

    Pe de altă parte, armata ucraineană va primi în curând aproape 700 de camere termice, peste 600 de arme de infanterie şi noi blindate de tip BRT-4E.

    Ucraina intenţionează să deblocheze în cursul acestui an 1,26 miliarde de grivne (circa 100 de milioane de dolari) pentru a achiziţiona armament şi materiale.

    Conform ministrului adjunct al Apărării, soldaţii ucraineni trebuie să fie echipaţi corespunzător în condiţiile în care efectuează o operaţiune în estul separatist al ţării.

  • Rusia susţine că are dovezi privind furnizarea de arme Ucrainei de către Occident: “Aceste acţiuni riscă să provoace un nou val de violenţe”

    “Avem dovezi incontestabile potrivit cărora mai multe state occidentale furnizează armament autorităţilor de la Kiev şi trimit în Ucraina consilieri militari”, a afirmat Sluţki.

    În opinia oficialului rus, astfel de acţiuni sunt “inacceptabile şi subminează procesul de pace din estul Ucrainei, riscând să provoace un nou val de violenţe”.

    Sluţki a menţionat că mii de persoane au murit în urma confruntărilor armate din Ucraina, însă “conducerea statelor occidentale refuză să accepte acest adevăr şi ignoră îndemnurile Rusiei”.

    “Începând din momentul destabilizării situaţiei în Ucraina, Statele Unite şi Uniunea Europeană oferă Kievului o susţinere politică, financiară şi morală, care acum a crescut”, a afirmat el.

    La rândul lor, Kievul şi occidentalii au acuzat Rusia în repetate rânduri că ar juca un rol activ în cadrul rebeliunii separatiste prin trimiterea de arme şi militari în estul Ucrainei, însă Moscova a respins de fiecare dată acuzaţiile.

    De asemenea, UE a impus sancţiuni Rusiei pentru criza din Ucraina. Între timp, Kievul şi forţele separatiste au încheiat un armistiţiu, care, potrivit Ucrainei, este în general respectat.

  • Berlinul reia vânzările de armament către state arabe – presă

    Conform publicaţiei din Munchen, care citează un document al Comisiei pentru Afaceri economice din Bundestag (Camera inferioară a Parlamentului) referitor la o reuniune a Consiliului federal de securitate, aceste livrări – blindate, diverse sisteme de armament etc. – sunt destinate unor ţări precum Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Algeria.

    Cotidianul adaugă de asemenea că Iordania şi Sultanatul Oman au primit mitraliere, iar Kuwaitul lansatoare de grenade.

    Aceste livrări ar fi fost autorizate de Consiliul federal de securitate, la care participă, printre alţii, cancelarul Angela Merkel, ministrul Economiei şi vicecancelarul Sigmar Gabriel, ministrul Afacerilor Externe Frank-Walter Steinmeier şi ministrul Apărării Ursula von der Leyen.

    Sueddeutsche Zeitung evocă de asemenea criticile formulate de opoziţie. Jan van Aken, un deputat din partea Die Linke (stânga radicală), a apreciat că Sigmar “Gabriel este evident în genunchi în faţa lobby-ului pentru armament”.

    În august, Sigmar Gabriel a făcut apel la industria apărării să se repoziţioneze şi să se consolideze, confirmând intenţia sa de a încadra foarte strict exporturile de armament, chiar şi în detrimentul pieţei locurilor de muncă. El dorea în special ca Germania să înceteze să mai exporte spre ţări din Peninsula arabă, în special spre Arabia Saudită, un client important.

    Legea germană interzice exporturile de arme spre ţări terţe, adică în afara Uniunii Europene sau partenerilor NATO, dar permite excepţii de la caz la caz.

    În 2013, Guvernul german a autorizat exporturi de armament în valoare de 5,8 miliarde de euro, dintre care 62 la sută în ţări care nu fac parte din NATO, în special Algeria, Qatar şi Arabia Saudită.

  • Ucraina, paşi spre pace cu spatele la zid

    Amânarea vizează reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a făcut şi o vizită la Washington, unde a pledat cauza ţării sale în faţa Congresului şi s-a întâlnit cu preşedintele Barack Obama şi cu secretarul de stat John Kerry. El a cerut încă o dată arme, argumentând că Ucraina merită un statut special de aliat al SUA şi ca atare se califică spre a primi asistenţă militară specială, însă administraţia SUA a refuzat din nou orice livrare de arme ofensive. Potrivit CNN, Poroşenko a spus că “nu poate câştiga nimeni un război numai cu pături”, făcând astfel aluzie la echipamentele livrate până acum Ucrainei de partenerii occidentali. Casa Albă a anunţat însă şi de data aceasta că va oferi Kievului tot un pachet de echipamente defensive, în valoare de 46 mil. dolari, cuprinzând echipamente de protecţie antigonţ, căşti, vehicule militare şi ochelari cu viziune nocturnă.

    În paralel, spre a detensiona situaţia din Doneţk şi Lugansk, parlamentul de la Kiev a aprobat o serie de legi care garantează o mai mare autonomie pentru aceste regiuni, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a separatiştilor, cu excepţia celor dovediţi de “crime, violuri şi terorism”. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de militari ruşi s-a soldat până acum cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, conform ONU.

    Guvernatorul băncii centrale ucrainene, Valeria Gontareva, a avertizat, în context, că prelungirea luptelor cu separatiştii ar determina o scădere a PIB cu 9-10% anul acesta, în special în condiţiile în care exporturile către Rusia s-ar putea reduce cu 35%. Petro Poroşenko a declarat însă, potrivit Kyiv Post, că în situaţia economică actuală caracterizată de ameninţarea din partea Rusiei, complexul militaro-industrial naţional ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei.

  • NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunţă Rasmussen

    “Vom acorda Ucrainei un ajutor în valoare de aproximativ 15 milioane de euro”, a declarat Rasmussen, la Summitul NATO din Ţara Galilor.

    “Această sumă va fi distribuită prin patru fonduri”, a adăugat la rândul său preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko.

    Ajutorul NATO va contribui esenţial la “reformarea şi modernizarea armatei ucrainene”, inclusiv în domeniul apărării cibernetice, a subliniat preşedintele ucrainean.

    De asemenea, potrivit lui Poroşenko, câteva state din cadrul NATO sunt de acord că furnizeze Ucrainei arme letale, inclusiv arme de mare precizie, relatează agenţia ucraineană Ukrinform.

    “În urma unor consultări bilaterale, practic fiecare ţară a anunţat că va oferi ajutor Ucrainei. În primul rând, este vorba de o colaborare în domeniul militar. Unele state vor oferi atât arme neletale, cât şi letale de mare precizie”, a declarat el.

    El le-a mulţumit statelor NATO pentru o “susţinere puternică, inclusiv în domeniul financiar”.

    “Niciodată nu am simţit o susţinere atât de puternică, atât de imensă”, a apreciat Poroşenko după întâlnirea cu cei 28 de şefi de stat din cadrul NATO.

    Poroşenko s-a declarat joi “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistiţiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranţi prevăzute vineri la Minsk.

    La rândul său, secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”.

     

  • Kievul acuză Rusia că a introdus trei lansatoare de tip Grad în Ucraina

    “O colană militară în care se aflau trei sisteme de tip Grad a pătruns din Rusia, prin satul (ucrainean) Diakove, în direcţia Nîjni Nagolcik”, la aproximativ 76 de kilometri nord de bastionul rebel Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt ucrainean Andrii Lîsenko.

    “

    “, a adăugat el.

  • Franţa va livra arme “sofisticate” kurzilor din Irak, anunţă Fabius

    “Este vorba despre arme sofisticate, care vor fi livrate în următoarele ore”, a declarat ministrul pentru postul de televiziune TF1.

    El a refuzat să răspundă întrebărilor despre natura şi cantitatea materialelor care vor fi livrate, deoarece “nu poţi să furnizezi adversarilor planul bătăliei prietenilor tăi. Însă acestea vor răspunde necesităţilor urgente ale kurzilor”, a afirmat Fabius.

    Preşedinţia franceză a anunţat anterior trimiterea, “în următoarele ore”, a unor arme în Irak, “pentru a susţine capacitatea operaţională a forţelor angajate împotriva Statului Islamic”, jihadiştii care avansează spre Bagdad.

    “Vrem să-i ajutăm pe kurzi şi iranieni să evite masacrele, pentru aceasta livrăm arme care permit combatanţilor să lupte şi sperăm să câştige”, a declarat Fabius, potrivit căruia obiectivul este “reechilibrarea forţelor”.

    “Teroriştii au arme extrem de sofisticate sustrase de la trupele irakiene şi care la origine erau arme americane”, a subliniat el.

    Miniştrii europeni de Externe vor participa vineri , la Bruxelles, la o reuniune de urgenţă pe tema crizei din Irak, o întâlnire cerută “cu multă forţă” de Paris, a subliniat Fabius.

     

  • Moscova: Sancţiunile occidentale nu vor afecta vânzările de armament

    “Pieţele noastre pentru (vânzarea) armelor nu s-au schimbat (…). Cumpărarea de arme ruseşti nu va scădea”, a declarat un purtător de cuvânt al Rosoboroneksport, citat de agenţia Interfax, în cadrul unei expoziţii tehnologice la Jukovski, în regiunea Moscova.

    Rusia intenţionează, în plus, să îşi crească exporturile de armament terestru, a anunţat la rândul său directorul adjunct al Rosoboroneksport, Igor Sevastianov, fără a oferi precizări.

    “Conflictele locale nu necesită întotdeauna aviaţie, submarine sau sisteme de apărare antiaeriană. Este nevoie de tancuri, mitraliere şi puşti automate”, a subliniat el, citat de Interfax.

    În 2014, Rosoboroneksport intenţionează să exporte arme şi echipamente militare în valoare de aproximativ 13 miliarde de dolari, o sumă similară celei a anului trecut, a adăugat el.

    Rusia, pe care Occidentul o acuză că este implicată în conflictul din Ucraina, este vizată de sancţiuni europene şi americane fără precedent, cele mai aspre fiind introduse la 1 august.

    Sancţiunile adoptate de UE prevăd în special interzicerea importului şi exportului de arme ruseşti.

     

  • Războiul economic pe deasupra Ucrainei începe să facă victime. Ce pierde Rusia, ce pierde Europa

    Concomitent, SUA au inclus băncile ruseşti VTB, Banca Moscovei şi Banca Agricolă pe lista celor cu care firmele americane nu au voie să se finanţeze de pe piaţa americană şi au impus la rândul lor anumite restricţii la exportul de tehnologie pentru sectorul energetic rusesc. Preşedintele Vladimir Putin a comentat doar că industria de apărare a Rusiei îşi poate produce singură absolut tot ce are nevoie şi că, deci, nu va suferi de pe urma sancţiunilor europene. Ministerul rus de externe a acuzat însă UE că “duce o politică dictată de SUA” şi a prezis că sancţiunile vor duce inevitabil la o scumpire a materiilor prime energetice pe piaţa europeană, iar alţi oficiali de la Moscova au anunţat că ar putea fi limitate importurile de fructe din UE şi de carne de pasăre din SUA şi că parlamentul pregăteşte o lege care ar exclude firmele europene şi americane de audit şi consultanţă de pe piaţa rusească.

    Sancţiunile economice ar urma să provoace economiei ruseşti pierderi de 23 mld. euro în acest an (1,5% din PIB) şi de 75 mld. euro în 2015 (4,8% din PIB), conform unor surse de  la Bruxelles citate de EUObserver. Aceleaşi surse estimează că UE ar putea pierde, din cauza sancţiunilor comerciale cu care va răspunde Rusia, 40 mld. euro anul acesta (0,3% din PIB) şi 50 mld. euro la anul (0,4% din PIB).

    Băncile austriece sunt cel mai expuse la pierderi potenţiale de pe urma înăspririi sancţiunilor europene contra Rusiei, urmate de băncile din Suedia, Franţa şi Italia, consideră FMI. “Deteriorarea calităţii creditelor în Rusia şi Ucraina va majora riscurile pentru băncile cu expuneri mari în aceste ţări, iar dacă se vor afla în dificultate, băncile austriece ar putea recurge la o restrângere a creditării către ţările est-europene”, arată raportul FMI. Un raport al Goldman Sachs indică Raiffeisen International, Societe Generale, UniCredit, OTP şi Nordea Bank ca fiind cele mai vulnerabile bănci europene în contextul tensiunilor politice din jurul Ucrainei.

    Ţările de la periferia zonei euro au cerut deja Comisiei Europene să ia în calcul efectele sancţiunilor la evaluarea modului cum statele membre se vor încadra în limitele de deficit şi datorie fixate prin Tratatul fiscal, iar o serie de bancheri şi analişti se tem că efectul crizei ucrainene va da lovitura de graţie redresării economice şi aşa fragile a zonei euro.

    Încă înainte ca sancţiunile să intre în vigoare, conflictul dintre Rusia şi Vest deja s-a extins însă pe alte planuri: după ce Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare prin mai multe teste cu rachete de croazieră efectuate în iarnă şi primăvară, diplomaţia rusă a ripostat, acuzând SUA că de fapt sistemele antirachetă care vor fi amplasate în România şi Polonia sunt cele care violează Tratatul.