BusinessMagazin

Tag: argint

  • Istoria banilor românilor

    În secolul II înainte de Hristos cucerirea romană a făcut din denar moneda oficială, ulterior trecându-se la monedele bizantine, care au susţinut schimburile comerciale până în secolul XIV. După anul 1000 încep să apară şi monede locale – dinari, ducaţi şi taleri de argint şi şilingi de bronz în ţara Românească, groşi, dinari, taleri de argint şi şilingi de bronz în Moldova şi ducaţi de aur, taleri şi dinari de argint şi şalăi de aramă în Transilvania. În ţările române au circulat şi monede străine: dinar de argint, aspru de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur, taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, ducat austriac de aur.

    Leul devine monedă naţională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înfiinţarea unui sistem monetar şi pentru fabricarea monedei naţionale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 milioane de lei, la fabricile Watt & Co. şi Heaton din Birmingham. În lege se preciza că unitatea monetară, leul, se compune din cinci grame argint, din care 835 din 1.000 argint fin şi 165 din 1.000 aliaj. Monedele emise până în 1877 au avut valori de 1, 2, 5 şi 10 bani, fabricate din aramă, 50 de bani (argint), 1, 2 lei de argint, 20 de lei de aur. Între anii 1877 şi 1900, statul român a pus în circulaţie monede atât de aramă, argint şi aur, cât şi de nichel.

    La data de 27 februarie 1880, Guvernul IC Brătianu depunea la Cameră proiectul pentru întemeierea Băncii Naţionale a României, după modelul Băncii din Belgia – 1850. Prin legea monetară din 1867 s-au stabilit normele emisiunii şi circulaţiei monedelor naţionale de aur, de argint şi ale monedelor divizionare, iar prin legea biletelor ipotecare din 1877 s-au introdus temporar în circulaţie banii de hârtie.

    La 27 octombrie 1890, sistemul bănesc al ţării s-a axat exclusiv pe aur, urmând tendinţele băncilor străine. Monedele de aur româneşti aveau valoare egală cu cea a monedelor corespunzătoare din Franţa, Italia, Belgia, Elveţia, Grecia. Printre bancnotele emise de BNR s-au numărat cele de 20 de lei şi de 1000 de lei din 1881, bani de cupru, argint, nichel, cupru-nichel, moneda de aur de 100 de lei, bancnote de 20, 100 şi 1 000 de lei, între 1904-1906, 2 lei de argint şi 50 de bani de argint în 1910, 25 şi 50 de bani de hârtie în 1917, bancnote de 1, 2 şi 5 lei (1917). După primul război mondial, în România circulau în paralel mai multe monede, iar în vederea unificării monetare prin înlocuirea acestora cu leii emişi de BNR s-a decis retragerea din circulaţie a coroanelor şi a rublelor.

    În 1935 a fost emisă şi o monedă de 250 de lei de argint, de 50 de lei de nichel în 1937 şi 100 de lei de nichel în 1938. Între anii 1920-1931 au fost puse în circulaţie bancnote între 1 şi 5 000 de lei, iar în perioada 1939-1944, statul român a emis noi monede de argint, de zinc şi fier placat cu nichel. Tot în anul 1935, s-a hotărât reînfiinţarea Monetăriei Naţionale.

    În 1941 au apărut şi bancnotele de 500 şi 2000 de lei, iar între anii 1944-1948, monedele de 500 de lei de argint, 2000 de lei de alamă, 25.000 de lei de argint, 10.000 de lei de alamă, 100.000 de lei de argint, 50 de bani şi 1 leu de alamă, 2 lei tombac şi 5 lei de aluminiu. După preluarea puterii politice de către comunişti, guvernul a trecut la etatizarea băncilor, la data de 11 august 1948 procesul culminând cu dizolvarea şi trecerea în stare de lichidare a băncilor şi instituţiilor de credit, singurele exceptate fiind BNR şi CEC. Între anii 1945-1947 au intrat în circulaţie bancnotele de 100.000, 1.000.000, 5.000.000 şi 100 de lei, iar după reforma monetară din 1947, bancnota de 1.000 de lei (1948), cea de 500 de lei (1949) şi biletul de 20 de lei emis de Ministerul Finanţelor în 1950.

    O altă bancnotă de 1.000 de lei este pusă în circulaţie în 1950 de Banca Naţională a Republicii Populare Române, iar Ministerul Finanţelor va emite bancnotele de la unu până la 100 de lei (1952). În 1966, Banca Naţională a Republicii Socialiste România emitea bancnotele de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 de lei.

  • Povestea româncei care deţine toată producţia de fire de argint din lume

    Tânăra Alina Pantazi-Sturdza este proprietara singurei companii din lume ce deţine firul de argint.

    Alina Pantazi-Sturdza este nepoata prinţului Sturdza, şi a urmat exemplul acestuia în ce priveşte afacerile şi succesul în acest domeniu. În urmă cu 11 ani, Alina Sturdza înfiinţa, alături de prinţul Dimitrie Sturdza, o companie de vânzări directe, Capra Nera, prin care comercializează sute de produse pentru aproape toate categoriile de la accesorii şi sănătate până la textile şi produse cosmetice.

    Compania comercializează peste peste 357 de produse, sub trei branduri distincte: Capra Nera, marca de textile, Alive, marca de produse terapeutice şi Deesse-marca de cosmetice a DEESE AG. Producţia se realizează în proporţie de 80% de către DEESSE AG în Elveţia, iar restul în unităţi ale partenerilor din Franţa, Germania, Austria şi Israel. Ce face unică compania Alinei Sturdza este tocmai faptul că deţine cea mai mare rezervă de fir de argint din lume, dar şi monopol. În 2010, Capra Nera deţinea 200 de tone de fir de argint, cu o notă de plată de 2 milioane de euro. Firul de argint a fost cumpărat de Alina Sturdza, acţionar majoritar, de la compania producătoare Hermann Buhler din Germania. Compania germană este singura din lume care mai produce firul de argint.

    Compania Alinei Sturdza produce textile care sunt comercializate în  România, iar din 2012 a început să vândă şi peste graniţă. Lunar se vând între 3.000 şi 4.000 de perechi de şosete şi 1.000-2.000 de chiloţi de damă pe lună. Preţul unei perechi de şosete este de 8 euro, iar pentru o pereche de chiloţi se percep între 15 euro şi 16 euro.

     

  • Banca Naţională o sărbătoreşte pe Elena Văcărescu

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei redă conacul de la Văcăreşti, în care a copilărit Elena Văcărescu, anul de emisiune “2014”, stema României, valoarea nominală “10 LEI” şi inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”. Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura Elenei Văcărescu şi anul naşterii.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede. Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 150 de ani de la naşterea Elenei Văcărescu au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

  • Elevii români au obţinut patru medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică

     Medalia de aur la olimpiadă a fost câştigată de bistriţeanul Rareş Darius Buhai, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu”, care este multiplu medaliat internaţional, fiind câştigătorul medaliilor de aur şi la precedentele două ediţii.

    Medaliile de argint au fost obţinute de Andrei Heidelbacher, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional “C. D. Loga” din Timişoara (laureat cu argint şi anul trecut) şi de Alexandru Velea, elev în clasa a XI-a la Liceul de Informatică “Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România de care statul român şi-a bătut joc. Zeci de mii de străini îl vizitau anual – GALERIE FOTO

    În 1873, câştiga medalia de aur la Târgul Internaţional de la Viena. Trei ani mai târziu ridica medalia de argint la Berlin pentru ca în 1878 să obţină diploma de onoare a Târgului Internaţional de la Paris. Astăzi, staţiunea Borsec este în paragină.

    Povestea locului supranumit “Perla Carpaţilor” începe în 1803, atunci când un austria pe nume Valentin Gunther a urmat un tratament la băile termale şi s-a vindecat de o boală considerată incurabilă. Întors la Viena, Gunther îi propune unei rude să facă comerţ cu apă adusă de la Borsec; pentru această afacere, cei doi au arendat localitatea Borsec de la comunele Lazărea şi Ditrău, care erau proprietarele.

    În 1804, membri ai familiei Gunther reuşesc să negocieze un contract valabil timp de 28 de ani şi pornesc construcţia unei fabrici de sticlă, pentru a putea îmbutelia apa. Producţia a început în 1806, an în care au fost îmbuteliaţi peste 3 milioane de litri de apă minerală. Un detaliu interesant: apa îmbuteliată provenea doar de la izvoarele 1 şi 2, iar procesul avea loc doar în zilele cu soare, atunci când presiunea atmosferică era maximă (prin urmare, şi conţinutul de dioxid de carbon era crescut).

    A urmat o perioadă de glorie pentru Borsec, transformată spre sfârşitul anilor 1800 într-o staţiunea luxoasă, cunoscută pentru proprietăţile benefice ale apelor de acolo. În perioada interbelică şi comunistă, Borsecul a continuat să prospere. La mijlocul anilor ’70, în localitatea harghiteană erau peste o sută de unităţi de cazare. Astăzi, au rămas mai puţin de zece.

    Momentul revoluţiei a fost momentul în care Borsec a început să se stingă. Privatizările din anii ’90  au fost făcute în grabă, fără să se dea atenţie cui şi în ce condiţii sunt vândute spaţiile. În doar câţiva ani, “Perla Carpaţilor” şi-a pierdut toată strălucirea.

    Lovitura de graţie a fost dată de închiderea bazei de tratament balnear din 2001, moment în care localitatea şi-a pierdut statutul de staţiune balneo-climaterică primit în 1953, dar şi pe cel de staţiune turistică de interes naţional, iar vilele au început să se degradeze, ducând la “un aspect estetic dezolant”, unul dintre punctele slabe trasate în interiorul Agendei Locale din 2005, valabil, se pare, şi pentru 2012.

    LOCUL DIN ROMÂNIA CARE I-A ATRAS PE CEI MAI BOGAŢI AUSTRIECI – GALERIE FOTO

  • BNR aniversează înfiinţarea Universităţii Bucureşti cu o nouă emisiune de monede

    Caracteristicile tehnice ale monedelor din set sunt următoarele:
    Moneda din aur: valoare nominală: 100 lei; titlu: 900‰; formă: rotundă; diametru: 21 mm; greutate: 6,452 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din argint: valoare nominală: 10 lei; metal: aur; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.
    Moneda din tombac cuprat: valoare nominală: 1 leu; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 23,5 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei din aur redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “100 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din argint redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “10 Lei”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Aversul monedei din tombac cuprat redă imaginea Universităţii din Bucureşti la 1864, portretul lui Alexandru Ioan Cuza, întemeietorul acesteia, inscripţiile în arc de cerc “ROMANIA” şi “ALEXANDRU IOAN CUZA”, valoarea nominală “1 Leu”, stema României şi anul de emisiune “2014”.

    Reversul, comun tuturor monedelor (din aur, din argint şi din tombac cuprat), prezintă o imagine conţinând frontonul unei intrări a Universităţii din Bucureşti; inscripţiile “1864” – anul înfiinţării şi “BUCURESTI”.

    Caracteristicile tehnice şi descrierea monedei din argint sunt similare celor aferente monedei din argint care intră în componenţa setului de trei monede.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat vor fi ambalate, separat, în capsule de metacrilat transparent.

    Seturile de monede şi monedele din argint vor fi însoţite de broşuri de prezentare a acestei emisiuni numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul pentru această emisiune este de 150 seturi monede (din aur, argint şi tombac cuprat), respectiv 250 buc. monede din argint.

    Preţurile de vânzare sunt: 1.870,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru setul de trei monede (din aur, din argint şi din tombac cuprat), inclusiv broşura de prezentare; 310,00 lei/buc., exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur, din argint şi din tombac cuprat dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Bucureşti au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic a seturilor de monede şi a monedelor din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.
     

  • A intrat în afaceri la 14 ani. Acum vinde cele mai frumoase haine din România şi rulează zeci de mii de euro

    “Fiecare business cere o abordare diferită, dar nu cred că femeile sunt în dificultate în a-şi croi drumul. Am considerat întotdeauna că drumul e atât de anevoios pe cât e de firesc să fie. Departe de a fi o adeptă a feminismului exagerat, cred că femeile au calităţi care le ajută să-şi atingă obiectivele poate chiar mai uşor decât bărbaţii, una dintre acestea fiind inteligenţa emoţională. În plus, afacerile se fac mai uşor cu mănuşi”, spune Mirela Bucovicean.

    Mirela Bucovicean a început să lucreze efectiv de la 14 ani în domeniul antreprenoriatului în modă, în cadrul afacerii de familie, experienţă care a ajutat-o în construirea proiectului său – Molecule F – ale cărui baze le-a pus în 2010. Anterior, ea a lucrat în radio, presă şi TV, ca editor de fashion sau beauty, apoi în marketing şi vânzări, precum şi în alte câteva industrii către care a
    împins-o curiozitatea. Înainte de a-şi urma pasiunea pentru publicitate, unde a  activat din 2002 până în 2006, în agenţiile Saatchi & Saatchi şi ulterior Headvertising, Mirela Bucovicean a absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale (2001), în cadrul Universitatii Româno-Americane.

    Mirela Bucovicean a înfiinţat în 2006 propria companie de real estate – Roseberg Advisors -, axată pe consultanţă şi brokeraj pentru mari investitori şi dezvoltatori. După un an sabatic, în 2010 Mirela Bucovicean a fondat Molecule-F.com – prima platformă de promovare şi vânzare a creaţiilor designerilor români. Este o afacere de nişă, care înregistrează creşteri constante an de an, într-o industrie care scade la nivel mondial, şi îşi menţine poziţia de lider pe segment.

    “Se anunţă un 2014 al schimbărilor şi aşa mi-l doresc şi eu. Un an cu schimbări puternice care să creioneze o direcţie mai clară asupra a ceea ce va urma la nivel global”, spune antreprenoarea. 

    Mirela Bucovicean face parte dintre cele mai puternice 100 de antreprenoare din România şi a fost inclusă în catalogul 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, ediţia 2014, realizat de echipa Business Magazin.

  • Şi-a pornit afacerea în anul doi de facultate în Constanţa. Acum vinde de 100.000 de euro şi toată lumea o caută

    Ioana Pascal era încă în anul II de facultate atunci când a deschis cu mama sa primul boutique de bijuterii lucrate în argint, cu pietre naturale, într-o zonă comercială din Constanţa. În prezent, cerceii, brăţările, colierele, butonii sau inelele comercializate sub brandul Obsidian, provenind atât din import cât şi din  din linia de bijuterii produsă în atelierul personal, sunt vândute în magazinul din Constanţa, într-un showroom din Bucureşti  şi printr-un magazin online.

    Pascal a absolvit în 2006  Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative din Bucureşti, iar apoi şi-a obţinut Masteratul în Comunicare Interculturală, catedra UNESCO, la Universitatea din Bucureşti (2006-2008).

    Din 2004 lucrează împreună cu mama ei la businessul Obsidian, “creat din pasiunea noastră pentru bijuterii şi accesorii”. Pentru că a simţit nevoia specializării în afacerea cu bijuterii, a urmat şi un curs de design de bijuterii în cadrul Institutului European de Design din Milano.

    Cel mai dificil moment din carieră a fost când, în 2013, a închis unul dintre magazinele din Constanţa, moment urmat însă  de deschiderea showroomului din Bucureşti. Pascal nu califică leadershipul feminin ca fiind o piedică în afaceri, crede însă că “este diferit şi aşa şi trebuie să fie. Problema apare atunci când o femeie încearcă să adopte discursul şi atitudinea unui bărbat pentru a se impune”.

    Compania sa a avut venituri de peste 500.000 de lei în 2012 şi are nouă angajaţi, potrivit datelor publicate la ministerul de finanţe.

    Ioana Pascal face parte dintre cele mai puternice 100 de antreprenoare din România şi a fost inclusă în catalogul 200 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, ediţia 2014, realizat de echipa Business Magazin.

  • Leul românesc împlineşte 147 de ani

    Prima monedă era una bimetalică, cu etalonul la 5 grame de argint sau 0,3226 grame de aur şi având 100 de diviziuni, numite bani. Primele unităţi divizionare au fost din bronz, de 1 ban, 2 bani, 5 bani şi 10 bani.

    În 1868 a fost emisă prima monedă românească de aur, având valoarea de douăzeci de lei în doar 200 de exemplare. Primele exemplare au fost realizate în Marea Britanie.

    Începând cu anul 1870, monedele româneşti au fost emise de către Monetăria Statului Român.

  • Cum a intrat BNR în atmosfera Jocurilor Olimpice

    Caracteristicile monedei sunt următoarele: valoare nominală: 10 lei; metal: argint; titlu: 999‰; formă: rotundă; diametru: 37 mm; greutate: 31,103 g; calitate: proof; cant: zimţat.

    Aversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează jocurile olimpice, valoarea nominală “10 LEI”, stema României, anul de emisiune “2014” şi inscripţia în arc de cerc “ROMANIA”. Reversul monedei prezintă o compoziţie care sugerează sportul şi competiţia sportivă, inscripţiile “100 ANI”, “1914” şi, în arc de cerc, “INFIINTAREA COMITETULUI OLIMPIC ROMAN”.

    Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naţionale a României şi casierului central.

    Tirajul acestei emisiuni numismatice este de 250 monede.

    Preţul de vânzare, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare, este de 310,00 lei/buc.

    Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea Comitetului Olimpic Român au putere circulatorie pe teritoriul României. Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede din argint se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

    Comitetul Olimpic Român (actualmente Comitetul Olimpic şi Sportiv Român) a fost înfiinţat în 1914, iar prima participare oficială a României la JO a avut loc în 1924, la Paris, aducând şi prima medalie olimpică de bronz pentru echipa de rugby. Delegaţia României a fost prezentă la toate ediţiile Jocurilor Olimpice ulterioare, cu excepţia a două ediţii de vară, cele din 1932 şi 1948, şi a uneia de iarnă, cea din 1960.

    Palmaresul olimpic al României include 301 medalii (88 de aur, 94 de argint, 119 de bronz) obţinute la ediţiile JO de vară şi o medalie de bronz obţinută la JO de Iarnă de la Grenoble, 1968.