BusinessMagazin

Tag: aplicatie

  • Povestea a doi tineri care au construit o afacere cu sute de mii de clienţi în România şi care acum se pregăteşte pentru extindere în afara graniţelor

    Pentru Adrian Cihi şi Alexandru Popescu, ideea de business pentru Pago a fost de la început una clară – o aplicaţie pe mobil unde să ai toate facturile de la toţi furnizorii care să îţi permită să le plăteşti cu orice card bancar atunci când vrei tu. Patru ani mai târziu, aplicaţia are deja sute de mii de utilziatori în România, dintre care câteva zeci de mii plătesc un abonament pentru a o folosi. Acum ambiţiile Pago sunt de a cuceri piaţa europeană, piaţă după piaţă, factură cu factură.

    Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Cighi, cofondator al Pago, la rubrica Start-up Update. El a adăugat că se află în prezent în discuţii atât cu fonduri de investiţii din România, cât şi din străinătate, pentru atragerea unei finanţări de circa 1,5-2 milioane euro.

    Aplicaţia mobilă Pago, lansată în 2017 pentru simplificarea procesului de plăţi de facturi, a ajuns în prezent să fie folosită de peste 200.000 de persoane pe plan local, aceasta fiind îmbunătăţită cu o serie de funcţionalităţi noi.

    „Am adăugat mulţi furnizori – recent am depăşit 360 de furnizori către care se pot face plăţi din Pago, plus funcţionalităţi noi – acum din Pago se pot face plăţi de asigurări RCA, asigurări de călătorie, se poate conecta de asemenea contul ghişeul.ro pentru taxe şi impozite, şi totodată se pot face donaţii pentru diferite cauze sociale”, a precizat cofondatorul Pago.

    De la lansarea aplicaţiei în 2017 şi până în acest moment, prin intermediul Pago s-au efectuat peste 5,8 milioane de plăţi, în valoare de peste 145 milioane euro. „Aplicaţia este gratuită până la patru plăţi de facturi pe lună – pentru cinci până la opt plăţi de facturi pe lună avem un abonament de 4,99 lei, iar pentru 9 sau mai multe facturi, fără limită, avem un alt abonament de 14,99 lei. Practic, dacă plăteşti facturi pentru un singur apartament, ar trebui să te încadrezi în cele patru facturi oferite gratuit lunar. Dacă locuieşti la casă sau plăteşti facturi pentru mai multe locaţii, atunci este nevoie de un abonament. Pentru restul tipurilor de plăţi din aplicaţie nu este însă nevoie de abonament şi nu se percepe niciun fel de comision la niciuna dintre plăţi. Aceste abonamente, în cazul în care sunt mai multe plăţi, este singurul cost pe care îl plăteşte un utilizator pentru a folosi şi a face plăţi din aplicaţie”, a explicat el.

    Recent, compania a ajuns la un număr de 32.000 de utilizatori care plătesc un abonament. „Circa 20% din utilizatorii activi lunar ar avea nevoie de un abonament, restul se încadrează în cele patru facturi gratuite pe lună sau folosesc aplicaţia pentru celelalte tipuri de plăţi, nu neapărat pentru facturi”, a punctat Adrian Cighi.

    Alexandru Popescu, cofondator Pago

    Anul trecut, businessul Pago a crescut de aproape trei ori, până la venituri de circa 10 milioane de lei, compania reuşind să atingă totodată şi pragul de rentabilitate, trecând pe profit.

    „Încă nu avem situaţiile financiare finalizate pe 2020, dar din calculele noastre veniturile se situează la circa 10 milioane de lei. O mare parte din această sumă este valoarea reîncărcărilor de mobil care trece practic prin situaţiile noastre financiare. Începând din ultimul trimestru din 2020 am început să avem profit – reuşim să susţinem cheltuielile de dezvoltare şi de mentenanţă a aplicaţiei din veniturile pe care le generăm”, a spus el.

    Proiectul Pago a fost susţinut la început de cei doi cofondatori – Adrian Cighi şi Alexandru Popescu, iar apoi foarte rapid, chiar înainte de lansare, a intrat în acţionariat şi Banca Transilvania, iar pe parcurs start-up-ul a beneficiat şi de susţinerea Visa şi Mastercard pe partea de marketing şi promovare.

    „Nu am o valoare a investiţiei totale, dar probabil investiţiile totale de până acum se ridică la circa 800.000 de euro”, a menţionat Adrian Cighi.

    Anul acesta, Pago pregăteşte lansarea unei funcţionalităţi noi pentru utilizatorii din România, mai exact transferul de bani instant de pe orice card pe orice alt card. „Să spunem că este practic experienţa din Revolut, unde transferul se întâmplă aproape instant, doar că va funcţiona de pe orice card pe orice alt card emis de orice bancă din România într-o primă fază şi apoi orice bancă din Uniunea Europeană. Peste câteva săptămâni urmează să lansăm funcţionalitatea în România, iar apoi ne uităm şi în Polonia poate spre finalul anului“, a precizat el, adăugând că aceasta este o funcţionalitate de care pot beneficia utilizatorii Pago existenţi, dar şi cei noi.

    „Pe lângă plăţile de facturi şi celelalte plăţi care sunt disponibile în aplicaţie, în momentul în care aceştia vor avea nevoie să împartă o cheltuială cu prietenii sau colegii de birou spre exemplu atunci când ies la masă, nu va mai fi o limitare faptul că unul dintre ei nu are Revolut. Practic, vom face în aplicaţie acest flux care va face acest moment în care trebuie să împarţi o cheltuială într-un grup, să fie administrat mult mai uşor – să fie clar cât are de plătit fiecare şi pentru ce se plăteşte, iar dacă ulterior se mai adaugă o persoană în grup şi trebuie modificate sumele de plată să se poată face uşor din aplicaţie.”

    Pentru anul acesta, fondatorii Pago şi-au propus dublarea numărului de utilizatori care în mod normal ar trebui genereze şi o creştere similară a veniturilor.

    „Noi vedem ca piaţă ţintă pentru Pago persoanele care sunt deja familiarizate cu aplicaţiile băncilor. Nu avem cifre pentru 2020, dar la sfârşitul lui 2019 erau circa 4,5 milioane de utilizatori activi lunar ai aplicaţiilor băncilor, iar numărul de utilizatori activi anual pe care îl raportează băncile pentru aplicaţiile lor este dublu faţă de această valoare. Deci mai sunt încă multe persoane care nu folosesc Pago, iar noi credem că aplicaţia ar fi utilă pentru ei. Ca atare, pregătim şi o campanie mai intensă de promovare în a doua parte a anului în colaborare cu Visa. Iar lansarea acestei funcţionalităţi noi de transfer de bani sperăm să atragă utilizatori noi în aplicaţie”, a menţionat el.

    Potenţialul de creştere al Pago este foarte mare în condiţiile în care peste 70% din plăţile de facturi se fac cu cash la magazine alimentare, la ghiseşul băncilor sau la poştă. „Noi credem că se consumă prea mult timp şi energie pentru nişte plăţi pe care le-ai putea rezolva mult mai simplu online. Este ceva ce ar trebui să rezolvi mult mai repede pentru a putea câştiga timp pentru a face altceva.”

    Totodată, start-up-ul are, însă, oportunităţi mari şi în afara ţării, aplicaţia fiind deja folosită în Polonia şi testată pe piaţa din Italia. „În Italia aşteptăm să avem conexiunile cu furnizorii la un nivel de acurateţe suficient astfel încât să nu apară probleme pentru utilizatori. Avem nevoie de feedback de la utilizatorii din faza beta cu privire la ce nu funcţionează, ce facturi nu se aduc, dacă apar probleme cu prealuarea plăţilor. Pentru conturi clasice cu o singură locaţie sau factură pe lună e relativ uşor, dar apar tot felul de cazuri speciale când plăteşti pentru mai multe locaţii, când furnizorii au anumite statusuri pentru plăţi. Noi practic trebuie să învăţăm din trial and error cu utilizatorii din faza beta”, a spus Adrian Cighi, adăugând că deocamdată start-up-ul nu are stabilit exact momentul lansării în Italia, însă speră să fie la vară.

    Alte pieţe pe care le vizează Pago pentru extinderea internaţională sunt Cehia, Spania şi Portugalia. „Practic, concurenţa noastră sunt toate celelalte metode de plăţi facturi care sunt disponibile într-o piaţă. Ca experienţă de plată, cel puţin în ţările pe care le vizăm pentru extindere, nu am găsit aplicaţii care să ofere acest serviciu de a avea facturile automat într-un singur ecran fară a mai fi nevoie să scanezi un cod de bare sau să introduci alte informaţii.”

     

    Start-up Pitch

    Invitat: George Dragnea, fondator Livraro.com

    Ce face? Platformă ce generează pe loc un magazin online pentru businessurile care vor să primească comenzi online şi să livreze la domiciliu – restaurante, magazine alimentare, băcănii, cofetării, florării şi oricărui magazin care are nevoie de un sistem complet de comenzi online.

    „Este o soluţie special creată pentru aceste businessuri.
    Livraro.com are o serie de funcţionalităţi care nu se regăsesc într-un magazin online clasic unde sunt produse fizice livrate de curieri. Mai exact, se pot defini mai multe zone de livrare, chiar până la nivel de stradă, iar pentru aceste zone se poate defini un tarif de livrare cu o comandă minimă de livrare. Astfel, în partea de sud a oraşului, spre exemplu, poate fi setat un anumit tarif, iar în partea de nord alt tarif. O altă funcţionalitate ar fi integrarea meniului care se poate pune la nivel de oră.”

    Investor Watch

    Invitat: Cristian Dascălu, cofondator Techcelerator

    Dating cu investitori: Techcelerator urmăreşte să-şi consolideze poziţia de jucător important în ecosistemul tech din regiune prin organizarea Scale Match, un eveniment care îşi propune să faciliteze accesul start-up-urilor de tehnologie la parteneri strategici din regiune şi la finanţare.

    „Este un concept de networking şi de matchmaking în care punem la un loc în acelaşi eveniment virtual pe de o parte companii/start-up-uri care sunt în zona de ridicare de finanţări, de tip seed, pre-seed şi, pe partea cealaltă, zona de investitori cu predilecţie, inclusiv o zonă corporate cu jucători care sunt interesaţi să cunoască companii din Europa de Sud-Est, majoritatea din România în vederea unor colaborări în zona de investiţii dar nu numai.”

    Start-up Update

    Invitat: Adrian Cighi, cofondator Pago

    Ce e nou? Start-up-ul vrea să acceseze
    o finanţare de
    1,5-2 milioane euro şi urmează să se lanseze şi în Italia, aceasta fiind a doua piaţă externă unde aplicaţia Pago va fi disponibilă, după Polonia.

    „Am dezvoltat deja aplicaţia şi pentru alte ţări. Am lansat-o anul trecut în Polonia, unde aplicaţia este deja folosită de peste 15.000 de utilizatori activi lunar. Acum urmează să o lansăm şi în Italia. Aplicaţia este disponibilă deja şi în Italia în versiunea beta, dar încă nu am lansat-o oficial. Ne uităm la alte câteva ţări unde la fel ca în România, Polonia şi Italia cota de piaţă a direct debit este destul de mică astfel încât un serviciu ca Pago să fie util, iar pentru această dezvoltare internaţională avem nevoie de finanţare. Avem discuţii de ceva timp cu câţiva investitori interesaţi, dar nu este neapărat o grabă având în vedere că reuşim să susţinem dezvoltarea din veniturile din România. Aşteptăm şi momentul potrivit pentru a ridica o finanţare, însă sperăm ca până la finalul anului să avem încheiată runda de finanţare.”

    Sfatul expertului

    Invitat: Bogdan Botezatu, director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Cum ar trebui să îşi protejeze companiile datele? Acestea ar trebui să-şi înceapă eforturile de apărare împotriva atacurilor cibernetice prin protecţia echipamentelor de pe care lucrează angajaţii. Informaţiile sensibile şi de neînlocuit din companii trebuie să fie copiate undeva în siguranţă.

    „La nivel macro aş începe cu tradiţionala soluţie de protecţie pe echipamentele folosite de utilizatori (endpointuri), acest lucru ar trebui să fie indispensabil oricărei companii pentru că automatizează deciziile de securitate şi salvează utilizatorii de undeva de 97-99,95% din atacurile care altfel ar avea un impact devastator.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • Prima aplicaţie de digitalizare a transportului de mărfuri din România şi singura din Europa de Est

    Yload este o soluţie smart, care îşi propune să înfiinţeze prima bursă de transport digital din România. Practic, platforma va facilita şi intermedia serviciile de transport, între firmele care au camioane sau dube şi persoanele/companiile care au nevoie de ele, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    Timpul câştigat prin accesarea rapidă a acestor servicii poate salva afaceri. Şi asta pentru că nu mai este nevoie accesarea a zeci de site-uri pentru a găsi soluţiile potrivite sau disponibile de transport, adaugă ei. Durează circa 30 de secunde plasarea unei comenzi. Iar tehnologia se foloseşte de inteligenţa artificială şi de localizarea în timp real – pentru a cunoaşte traseul camionului, cât este de încărcat şi în cât timp va ajunge la încărcare/descărcare. De asemenea, în cadrul aplicaţiei vor putea fi descărcate şi documentele asociate cu mărfurile transportate. 

    Proiectul, care a luat naştere la iniţiativa unui start-up clujean, a atras deja în platformă – în primele 6 săptămâni – 6000 de companii cu un total de minim 45.000 de camioane. Iar interesul este în continuare uriaş pentru un astfel de proiect, pentru că se înscriu zilnic peste 700 de camioane. „Piaţa transportului din România trebuie să înceapă să folosească utilizarea datelor şi a

    inteligenţei artificiale. Trebuie să le oferim clienţilor rapiditate şi conectivitate. Transportul  intern de mărfuri este stricat şi învechit. Vechile tehnici sunt încă la putere, plăţile transportului la 60 de zile, trimiterea facturilor prin poştă sau fax, zeci de apeluri zilnice pentru a vedea unde este marfa,  dacă s-a încărcat, dacă s-a descărcat,  clientul nu primeşte transparenţă şi firmele care deţin o multitudine de clienţi nu sunt interesaţi de a le oferi transportatorilor ce li se cuvine, adică preţul corect.Camioanele se bat pe mărfuri zilnic, sute de camioane sunt părăsite prin parcări şi nu au de lucru, nu au clienţi, nu au mărfuri pe care să le transporte. Transportatorii mici care au până în 10 autovehicule nu au posibilitatea să ajungă la clienţîi mari şi acest lucru îi determină să renunţe la România, plecând cât mai mult în Europa – unde găsesc preţuri mai bune”, a declarat Alexandru Huzău, CEO Yload.

    Evenimentul, aduce la aceeaşi masă nume sonore din domeniul transportului şi al logisticii din România şi din Europa, care vor discuta despre viitorul transportului. Tot atunci va fi lansată prima aplicaţie de digitalizare a bursei de transport: Yload. 

    Techtrans va avea loc în 22 aprilie şi va fi unul caritabil. Toţi cei care achiziţionează un bilet VIP la conferinţă, în valoare de 25 de euro, vor primi acces la eveniment, dar şi 6 luni de abonament premium GRATUIT pe platforma Yload. În schimb, toate veniturile obţinute din vânzarea biletelor vor fi donate către Crucea Roşie. 

     

  • Clubul select din social media: care este cea mai nouă reţea socială şi cum a devenit aceasta total diferită faţă de ce oferă celelalte platforme din prezent

    ► Chatul audio Clubhouse,o platformă hibrid de podcasting şi social media, a devenit noua distracţie online a elitelor, scrie presa internaţională. Accesul acesteia este permis doar utilizatorilor de iPhone, pe baza invitaţiei primite de la alţi utilizatori;

    ►Discuţiile pe platformă sunt diverse: temele variază de la gătit, până la securizarea investiţiilor într-un start-up;

    ►Aplicaţia a fost lansată în luna martie a anului trecut, iar până în mai 2020, a ajuns la o valoare de 100 de milioane de dolari, potrivit CNN.

    ►Afacerea este evaluată acum la 1 miliard de dolari;

    ►Membrii Clubhouse includ nume care variază de la celebrităţi precum Oprah, Drake sau Kanye, până la Elon Musk şi Mark Zuckerberg;

    ►Fondatorii Clubhouse sunt Paul Davison şi Rohan Seth, ambii cu experienţă în lumea start-up-urilor tech;

    ►Potrivit presei internaţionale, cei doi s-au întâlnit prin intermediul unui prieten în anul 2011 şi au descoperit pasiunea lor comună pentru produsele de social media. În 2019 s-au reîntâlnit şi au decis să înfiinţeze platforma.

    „Scopul nostru a fost să construim o experienţă social media mai umană – unde în loc să postezi, poţi să te întâlneşti cu oamenii şi să discuţi. Obiectivul nostru este să creăm o platformă prin care după ce închizi aplicaţia la finalizarea unei sesiuni să te simţi mai bine decât atunci când ai deschis-o pentru că ai consolidat prietenii,
    ai cunoscut noi prieteni şi ai învăţat.”
    Paul Davison (dreapta) şi Rohan Seth (stânga)

  • BCR Group: Laboratoarele digitale BCR

    Laboratoarele digitale reprezintă o inovaţie care acoperă mai multe segmente: un nou stil de management (pe modelul Agile), resurse umane (o reorganizare agilă a echipelor interne), soluţii tehnice eficiente şi rapide (iniţiative care înainte durau luni sau ani acum pot fi realizate în câteva săptămâni) şi marketing (promovare de soluţii digitale dezvoltate in-house).

     

    Descrierea inovaţiei:

    Laboratoarele digitale sunt rezultatul strategiei de transformare a băncii, iniţiată în 2019. Laboratoarele sunt formate din echipe mixte, din mai multe departamente ale companiei, care dezvoltă rapid şi eficient noi soluţii digitale. Laboratoarele reprezintă entităţi independente în interiorul băncii: de la conceperea ideii de produs, la desemnarea unui coordonator de proiect (Product Owner), la formarea unei echipe multidisciplinare (este nevoie şi de angajaţi care se ocupă de credite, care ştiu cum se concepe şi cum se calculează un credit, dar şi de programatori, care ştiu cum să traducă produsul în linii de cod) şi lucrează împreună până când produsul e gata. Fiecare pas din proces este testat săptămânal cu clienţii în cadrul unor interviuri detaliate.

     

    Elementul de noutate:

    În 2020 au fost lansate în cadrul laboratoarelor digitale mai multe proiecte care au susţinut procesul de transformare digitală a băncii:

    1. Laborator Digital Lending- Produse de creditare prin aplicaţia George

    O echipa formată din specialişti BCR din mai multe departamente a pregătit primul credit realizat 100% digital. De la prima întâlnire a echipei, până la acordarea primului credit George 100% online au trecut doar trei luni. Clienţii au în prezent de făcut mai puţin de 10 paşi de la deschiderea aplicaţiei până la primirea banilor în cont, într-un proces care durează 10-15 minute.

    Echipa care a dezvoltat Creditul George a dezvoltat şi alte produse – premiere în piaţa bancară din România, printre care primul card de credit accesibil 100% online, care poate fi obţinut pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează în medie 7 minute, overdraft 100% online direct din George: care va fi activat pe loc, printr-un proces digital de acordare ce durează mai puţin de 10 minute.

    2. Laborator Daily Banking – a facilitat ca deschiderea unui cont şi asigurări  online, fără hârtii sau drumuri la bancă – de a deveni client BCR – să devină realitate. De asemenea, şi clienţii care doresc să vină în sucursală pentru deschiderea contului au posibilitatea de a deschide un cont 100% digital direct de pe telefonul lor mobil. Mai mult, în perioada stării de urgenţă a facilitat livrarea cardurilor bancare acasă prin curier, tot prin intermediul lui George, pentru a evita deplasările clienţilor. În plus, laboratorul a lansat asigurarea Multiprotect prima asigurare de bunuri 100% digitală – prin care se pot asigura bunurile pe care le avem în permanenţă la noi: telefon, laptop, aparat foto, portofel cu bani, cheia de la maşină. Aceasta poate fi achiziţionată atât în procesul de deschidere digitală a contului, cât şi ulterior, în George. O altă facilitate este portarea salariului  de la altă bancă. Adăugarea banilor  se realizează instant în George, indiferent de bancă sau de ziua săptămânii. La sfârşitul acestui an, o noua funcţionalitate a fost adăugată în George: clienţii pot acum să realizeze actualizarea obligatorie a datelor personale în doar 3 minute, atât de pe web cât şi în aplicaţia de mobil.

    3. Laborator George – gestionează viitoarele dezvoltări ale platformei de digital banking.

    Platforma inteligentă George are propriul laborator digital care a luat naştere ca parte a proiectului de implementare a ecosistemului prin care BCR a oferit o nouă experienţă digitală pentru clienţi. Acesta acţionează ca un liant între celelalte laboratoare digitale şi core-ul platformei George. El asigură coeziunea şi guvernanţa tuturor laboratoarelor în ecosistemul George şi implementează soluţiile core împreună cu Grupul Erste.

    4. Laborator Advanced Analytics –  îşi propune să utilizeze mai bine datele clienţilor, pentru eficientizarea proceselor din Front Office şi nu numai.

    Advanced Analytics Lab este „vocea datelor”, care vizează creşterea relevanţei comunicării prin direcţionarea clienţilor cu mesaje personalizate bazate pe profilarea acestora prin utilizarea unor modele statistice avansate de analiză şi folosirea mai multor canale într-o manieră unitară, cu accent pe soluţii digitale. În Advanced Analytics, au dezvoltat noi canale de comunicare cu clienţii: digitale – promocarduri şi notificările push în George; în sucursală – pop-up pentru consilieri în aplicaţia principală a băncii.

    5. Laborator My Advisory Platform – un proiect care adună într-un singur loc toate datele existente despre clienţi pentru a-i putea deservi mai bine, un fel de platformă mamă. Concret, cu ajutorul acestei platforme consilierul bancar va putea înţelege mai bine comportamentul clientului cu care discută (venituri, cheltuieli, credite, economii, asigurări etc.), astfel încât să-i poată oferi mai bună soluţie. Este o platformă la început de drum concepută pentru a deveni principala platformă BCR pentru echipele interne şi un instrument de consiliere financiară (financial advisory) pentru toate canalele de comunicare cu clienţii. MAP a început cu o echipa de 14 oameni şi a ajuns în mai puţin de un an la 32 de angajaţi din diverse arii care au ca scop dezvoltarea şi întreţinerea acestei platforme. În prezent se află în lucru încă două laboratoare digitale pentru produse şi servicii dedicate antreprenorilor – firme micro şi IMM-uri.

     

    Efectele inovaţiei:

    Laboratoarele digitale au transformat modul în care banca interacţionează cu clienţii şi vine în întâmpinarea acestora, mai ales în contextul actual în care nevoia de servicii digitale este în creştere continuă. 2020 a fost un an al schimbărilor rapide, al adaptării la ceea ce viitorul ar fi trebuit să aducă în câţiva ani. Cu ajutorul echipelor din laboratoarele digitale, reprezentanţii băncii spun că au transformat platforma inteligentă George într-unul dintre cele mai complete şi evolutive ecosisteme digital bancare, având la bază ceea ce defineşte evoluţia industriei – experienţa clientului.

     

    Digital Lending:

    • 30% din creditele noi acordate anul acesta au fost accesate prin George. Numărul clienţilor care îşi achiziţionează creditul George fără să ajungă într-o sucursală BCR a ajuns la 45%.

    • Peste 3.600 de cereri de amânare de plată, circa 10% din totalul cererilor, au fost realizate 100% online, prin platforma George.

    • Acum, circa 50% din clienţii care iau credite prin George o fac direct de acasă (şi pandemia a contribuit la această cifră, pentru că oamenii şi-au redus foarte mult drumurile la bancă).

    • 50% din clienţi aleg să ia varianta digitală a Cardului de credit, fie că merg în sucursală sau direct de acasă, şi aproximativ 20% din clienţi aleg varianta digitală a overdraftului.

     

    Daily Banking:

    • 200.000 de conturi BCR au fost deschise prin aplicaţie, 100% digital evitând consumul de hârtie.  

    • 6.400 de actualizări de date KYC prin George în doar 3 săptămâni de la lansare.

    • Peste 8.500 de tranzacţii de tip Top Up.

    • Peste 52.000 de carduri au fost trimise la adresele indicate de clienţi direct prin George.

    • Au fost deschise peste 2.000 de asigurări Multiprotect

    Laborator George

    • Platforma inteligentă de banking George a ajuns la 1 milion de utilizatori, în creştere cu 60% faţă de primele 9 luni din 2019.

    • Numărul de tranzacţii prin George a crescut cu 112% în primele nouă luni 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019.

    • Nouă din zece utilizatori folosesc varianta mobile.

    • Conturile în valută au crescut cu peste 200% în primele 9 luni din 2020 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    • George Moneyback, programul de loialitate care oferă bani înapoi, ca reducere, clienţilor care folosesc plata cu cardul, a ajuns la 230.000 de utilizatori în doar trei luni.

    Laborator Advanced Analytics

    • Prin promocarduri şi notificările push în George, au fost trimise circa 6 milioane de mesaje către clienţi în 2020.

    • În sucursală – calculează până la nouă oferte pentru clienţi bazate pe modele statistice de probabilitate (circa 2 milioane de oferte calculate/ lună pt circa 1 milion de clienţi în 2020)

    Laborator My Advisory Platform (MAP).

    • Platforma a început faza pilot în luna septembrie 2020 cu 50 de consilieri BCR, iar la începutul lunii decembrie 2020 a intrat în faza a doua a pilotului cu o extindere a utilizării până la 270 de consilieri BCR.

    • Platforma îşi propune ca până la mijlocului lui 2021 să fie disponibilă în toate unităţile BCR, dar şi în Contact Center.

    7. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului şi o descriere a activităţilor lor.

    Anca Petcu, chief transformation officer – coordonează toate laboratoarele digitale din BCR.

    Fiecare laborator digital are un coordonator:

    • Irina Gheorghe – product owner laborator digital lending;

    • Petruţ Lixandru – head of digital distribution channels & product owner Laborator George;

    • Anda Păştean – Product Owner Laborator Daily Banking;

    • Ovidiu Kislaposi – product owner laborator My Advisory Platform;

    • Diana Păunescu – product owner Laborator Advanced Analytics.

  • Educaţională / Agile Flex Agency: Mendeleev.me

    Aplicaţia Mendeleev.me are scopul de a schimba, prin digitalizare, modul în care este predată materia „chimie” şi de a o face mai atractivă pentru elevi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Lansată în 2018, la un an după inaugurarea site-ului construit la rândul său pe baza unui proiect mai vechi, din 2012, aplicaţia pentru Ipad şi Iphone Mendeleev pune la dispoziţia tuturor elevilor, profesorilor şi celor pasionaţi de chimie, printre altele: informaţii concise pentru toate elementele chimice; un laborator virtual pentru efectuarea experimentelor distractive; suport multilingvistic pentru limbile română, engleză, germană, rusă, franceză, italiană, spaniolă, turcă, chineză şi japoneză; căutare rapidă şi filtrarea informaţiilor; PDF-uri descărcabile pentru fiecare element chimic şi galerii de prezentare şi clipuri video. „Misiunea noastră este să educăm generaţiile tinere cu ajutorul tehnologiei. Chimia este una dintre materiile fascinante, iar valoarea sa este dată de calitatea actului educaţional. Credem cu tărie că educaţia trebuie să includă elemente care să stimuleze procesele cognitive vizuale şi totodată să insufle elevilor plăcerea de a invăţa”, spune Luca Daniel Nicolae, Head of Digital în cadrul Agile Flex Agency (project manager şi head of innovation al Mendeleev.me), cel care s-a ocupat, de altfel, de dezvolarea proiectului. El i-a avut alături, din postura de contributori, pe Antonio Marian Rădoi, Oană Mădălina, Pecingină Ariadna, Consuela Coltan, Emre Can Sevgili, Pilar Caamaño Chinchilla, Roman Porozov, Wendy Weng, Victor Calomfir, Ştefan Sorin Nedelcu, Sara Baraglia, Pengcheng Zheng, Mihaela Beatrice Luca, Cristian Stama, Cornel Andrei Manole, Claudiu Samson, Cătalin Găvan, Bogdan Botezatu, Daniela Elena Rusu, Andreea Luca, Alexandru Kertesz, Alexandru Gherghel şi Adrian Antonescu. De-a lungul timpului, în dezvoltarea proiectului Mendeleev au fost investiţi 300.000 de euro.

     

    Elementul de noutate:

    Printre elementele de noutate aduse de platforma Mendeleev, rezentanţii companiei enumeră: prezentarea elementelor chimice interactive, prin intermediul galeriilor de prezentare şi clipurilor video, fiind stimulate astfel procesele cognitive vizuale cu ajutorul cărora informatiile sunt fixate mult mai uşor; accesul facil la informaţiile despre toate elementele chimice, prin intermediul grupărilor şi filtrărilor ad-hoc; faptul că aplicaţia dispune de un laborator virtual, cu experimente 100% sigure faţă de experimentele clasice de laborator unde se folosesc reactivi periculoşi, precum şi suportul multilingvistic pentru limbile română, engleză, germană, rusă, franceză, italiană, spaniolă, turcă, chineză şi japoneză.

     

    Efectele inovaţiei:

    Website-ul mendeleev.me este vizitat de utilizatori din 148 de ţări, cu o medie de 600 de accesări în fiecare zi, iar aplicaţia este descărcată de utilizatori din 104 ţări. În 2019, aplicaţia iOS era instalată în proporţie de 70% pe telefoane şi 30% tablete, însă în trimestrul 2 din 2020 procentele s-au inversat. Într-o singură zi, aplicaţia de mobil a fost descărcată de 90.000 de utilizatori. Alte două efecte menţionate de Luca Nicolae sunt: creşerea interesului noilor generaţii pentru materia chimie şi faptul că proiectul este 100% verde.

  • Revolut a primit licenţă bancară în România, iar depozitele clienţilor sunt garantate în limita a 100.000 euro

    Revolut, aplicaţia financiară cu peste 15 milioane de utilizatori în întreaga lume, a primit licenţă bancară în România, ceea ce face ca depozitele clienţilor să intre sub protecţia Schemei Europene de Garantare a Depozitelor, în limita a 100.000 euro.
     
    Utilizatorii din România au acum posibilitatea să opteze pentru transferul la Revolut Bank pentru a beneficia de servicii adiţionale prin intermediul aplicaţiei. 
     
    Procesul de transfer durează doar câteva minute. 
     
    Revolut are peste 1,3 milioane de utilizatori în România.
     
    “Revolut este fintech-ul cu cea mai rapidă creştere din Europa şi acest lucru se datorează faptului că ne-am prioritizat întotdeauna clienţii. Un rol important îl are de asemenea şi designul de produs, faptul că nu percepem taxe şi comisioane ascunse şi construim constant produse financiare inovatoare”, a declarat Virgilijus Mirkės, Chief Executive Officer la Revolut Bank. 
     
    El a adăugat că lansarea operaţiunilor bancare în România va aduce un nivel ridicat de siguranţă şi încredere clienţilor şi va permite fintech-ului să adăuge o suită de produse şi servicii noi în viitorul apropiat.
     
    Până în prezent, Grupul Revolut a obţinut investiţii în valoare de aproape 1 miliard de dolari şi a fost recent evaluată la 5,5 miliarde de dolari. 
     
    Revolut a lansat operaţiunile bancare anul trecut, în Polonia şi Lituania, şi oferă deja servicii de creditare competitive în ambele ţări. 
     
    Licenţele bancare specializate permit ca Revolut Bank să ofere servicii bancare limitate prin intermediul aplicaţiei Revolut împreună cu o matrice de servicii şi produse financiare care sunt oferite de alte companii din Grupul Revolut.

  • – Te-ai întors de la Londra în în România? De ce? – M-am săturat. – Cum sunt englezii? – Nişte ţărani şi nişte proşti. – Noi suntem mai deştepţi, ne merge mintea mai repede. – Dacă e aşa, atunci de ce ei sunt mai sus decât noi? – Asta mă întreb şi eu.

    O discuţie întâmplătoare de acum trei săptămâni, seara târziu, cu un şofer de pe Uber, până în 30 de ani. Din vorbă în vorbă am aflat că a plecat din România în Marea Britanie acum şase ani, iar în ultimii patru ani a fost şofer pe Uber în Londra. Iar anul trecut, din cauza pandemiei, s-a întors acasă.

    – Nu mai puteai să stai acolo?

    – Ba da! Am vrut să mă întorc pentru că mă săturasem.

    – Dar ce făceai acolo?

    – Uber, de patru ani, în Londra.

    – Şi cum a fost?

    – Bine, am venit înapoi cu 80.000 de euro şi mi-am cumpărat un apartament.

    – Cum sunt englezii?

    – Nişte ţărani, nişte proşti. Noi suntem mai deştepţi ca ei, ne merge mintea mai repede. Şi beţivi. Îmi vomitau în maşină, mă puneau să dau muzica mai tare.

    – Cât câştigai acolo, pe Uber?

    – Cam 3.000-4.000 de lire pe lună, chiar şi 5.000 câteodată.

    – Şi cât lucrai? Cam 12 ore pe zi. Voiam să lucrez şi mai mult, dar mă scotea aplicaţia.

    – Şi cât câştigi în Bucureşti?

    – Poţi să faci 5.000-6.000, chiar 7.000 de lei, dar trebuie să stai pe stradă.

    (Partenerul de discuţie venise cu o maşină destul de bună, cu un Volkswagen, dar mi-a spus că nu merită şi cel mai bine este să ai un Logan pe gaz.)

    – Dacă spui că englezii sunt mai proşti, iar noi suntem mai deştepţi, de ce ei sunt mai sus ca noi, de ce au mai mulţi bani?

    – Să ştiţi că şi eu mă întreb asta. Eu cred că la vârf au oameni mai deştepţi (faţă de noi). Cei care conduc, cei care fac legile acolo se gândesc la oameni, să facă legi bune. Aici, la noi, cei de sus fac legi pentru ei şi fură. Îşi dau bani şi pensii speciale pentru ei. Aşa am citit.

    – Eu sunt de câteva luni în ţară, pe stradă, în Bucureşti, şi mă întreb de unde sunt atâtea maşini scumpe. Nici în Londra nu erau atâtea.

    – Dacă sunt atâtea maşini scumpe, care consumă şi benzină, înseamnă că sunt bani, înseamnă că oamenii o duc bine?

    – Da, ştiţi ce am observat? La Londra, cu 50 de lire te duci la Tesco şi umpli coşul. Aici, te duci la supermarket şi dai 400-500 de lei. De ce produsele sunt mai scumpe aici, asta nu înţeleg. (Nici eu şi nici multe milioane de români!)

    – Vrei să rămâi în ţară, în Bucureşti?

    – Pentru moment da, mi-am luat apartamentul şi câştig destul de bine cu Uber, adică pot să mă întreţin. Nu am muncit degeaba la Londra, am venit şi cu nişte bani.

    Florin, şoferul, cum scria în aplicaţie, este un român care s-a întors în ţară. Poate mai sunt şi alţii.

    Oficial, peste 500.000 de români lucrează în Marea Britanie. Alte date, neoficiale, menţionează că sunt 700.000 de români.

    În 2019, după 10 ani în Marea Britanie, Corina Drăghici, împreună cu soţul şi cei doi copii, s-a reîntors în ţară, la Vâlcea, pentru a pune pe piaţă un magazin online – David and Thea Family Concept Store, un magazin de produse pentru copii mici.

    „Ne plăcea în Anglia, dar ne-am întors în România deoarece credem că putem veni cu experienţă şi cu un pachet de informaţii şi să dezvoltăm aici o afacere de care oamenii au nevoie pe piaţa din România. Ei au nevoie de produse pe care noi le-am descoperit împreună cu copiii noştri. După un an şi jumătate de business în România, noi credem că este potenţial pe online, iar din cauza pandemiei de Covid-19, oamenii şi-au îndreptat atenţia către acest mediu”, a spus Corina Drăghici la ZF Live.

    Pentru 2021, ei se aşteaptă să aibă vânzări de 200.000 de euro cu acest magazin online.

    La ZF am angajat pe cineva care s-a întors în ţară după doi ani de studii în afară:

    – De ce te-ai întors? Nu ai găsit nimic acolo?

    – Să ştii că acolo este mai greu să găseşti ceva bun şi nu ştiu dacă reuşeam. Eu cred că mai bine este acum în România, sunt mult mai multe oportunităţi. În afară pleci cu o idee, dar câteodată vezi că nu este chiar aşa.

    Mirajul Occidentului este încă prezent în mintea noastră, dar în fiecare zi aflăm despre cazuri de români care au fost în afară, au văzut cum este acolo şi au decis să se întoarcă.

    Să vedem ce ne rezervă următorii ani, când România are o şansă de a oferi mai multe oportunităţi decât Europa Occidentală.

    În ultimul trimestru al anului trecut am avut o creştere economică de 5,3%, de departe cea mai mare din Europa, în timp ce la polul opus, Austria a avut o scădere economică de 4%. Dacă am avea şi conducători mai deştepţi, am putea face mai multe.


    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Proiectul prin care o companie şi-a propus să revoluţioneze mersul la cumpărături. „Deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grup”

    Cu toţii am păstrat în amintire cozile imense de la cumpărăturile în hipermarketuri din toată lumea. Cum ar fi dacă oamenii s-ar alinia la fel pentru a face bine? Carrefour România a mers dincolo de un exerciţiu de imaginaţie şi a lansat Act For Good, un program prin care le oferă clienţilor posibilitatea de a face fapte bune, simultan cu sesiunile lor de cumpărături.

    Anul 2020 a venit cu schimbări drastice în comportamentul de consum al clienţilor marilor lanţuri de retail, fie că vorbim despre orientarea spre alt tip de produse – mai sănătoase, bio, fie de intervalul orar ales sau de durata unei sesiuni de cumpărături. În paralel cu toate aceste schimbări, s-a accentuat şi interesul pe care consumatorii îl acordă iniţiativelor de responsabilitate socială ale companiilor.

    „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor să fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte, iar factorul preţ nu mai reprezintă factorul decisiv în procesul de achiziţie”, spune Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România. „Noi pornim de la un principiu simplu şi foarte clar: trebuie să fim constant atenţi la ce ne transmite clientul prin procesul de achiziţie. Dincolo de preţ, vorbim despre interesul pentru producţia locală, de exemplu, care devine tot mai crescut”, adaugă el.

    În acest sens, compania a dezvoltat o serie de programe prin care şi-a propus să contribuie în mod direct la creşterea producţiei locale, susţinerea fermierilor în procesul de conversie la agricultura bio, promovarea unor modele asociative, care să dea forţă micilor antreprenori din agricultură, profesionalizarea viitoarei generaţii de agricultori „şi, foarte important, să oferim piaţă de desfacere, pentru ca producătorii locali să îşi vândă marfa în magazinele noastre.”

    Cel mai recent program creat în acest sens este Act For Good, lansat de Carrefour România la începutul acestui an, pe 21 ianuarie. Spre deosebire de alte programe de fidelizare, rolul major al programului Act For Good este acela de a transforma orice tranzacţie într-o oportunitate de a face bine, explică Horhoianu. „Cu Act For Good ducem loializarea la nivelul următor, creând cadrul potrivit în care în timp ce-ţi faci cumpărăturile, faci şi gesturi de responsabilitate. Aşadar, principala formă de diferenţiere vine din binele social. Pe termen lung, ne dorim să transformăm acest tip de comportament într-un reflex şi să perpetuăm bunele obiceiuri.”

    Pentru a intra în program, clienţii trebuie să descarce aplicaţia Carrefour, disponibilă gratuit în App Store şi Google Play, să îşi creeze unui cont Act For Good, pas în urma căruia li se va genera un cod special direct în aplicaţie, pe care îl pot activa la casa de marcat din orice magazin Carrefour.

    Narcis Horhoianu, Chief Marketing Officer al Carrefour România: „În ultimii ani, nivelul educaţiei pe teme de implicare în societate este în creştere. Ca o consecinţă, clienţii se aşteaptă ca implicarea companiilor sa fie ţintită, concretă, cu efecte vizibile în comunitatea din care fac parte.”

    Cum funcţionează programul? Prin intermediul Act For Good, clienţii vor beneficia de reduceri, oferte, experienţe personalizate, extrareduceri şi puncte de loialitate la ofertele săptămânale disponibile în aplicaţie şi semnalizate la raft. Astfel, zilnic vor avea reduceri de 20 – 50% la gamele şi produsele selectate, acces exclusiv la produse premium şi vouchere speciale pentru reduceri exclusive Act For Good, iar punctele acumulate pot fi utilizate pentru a participa la experienţele dedicate din aplicaţie (evenimente, activităţi, degustări). „Fiecare achiziţie realizată pe baza codului Act For Good este răsplătită cu 1 punct pentru fiecare 20 de lei cheltuiţi (excepţie făcând băuturile alcoolice şi tutunul). În plus, ai extra puncte la produsele special semnalizate, iar punctele se cumulează exclusiv în contul individual prin scanarea codului Act For Good”, explică Horhoianu. Punctele acumulate pot fi donate pentru a susţine una sau mai multe dintre cauzele listate în aplicaţie. Astfel, acestea se convertesc în kituri cu alimente, în favoarea beneficiarilor celor patru ONG-uri prezente în acest moment în program: Crucea Roşie Română, Hospice Casa Speranţei, Ana şi Copiii şi Salvaţi Copiii România. „Organizaţiile prezente în Act For Good sunt parteneri în care noi am investit încredere şi resurse de foarte mulţi ani, însă lista este fluidă, vom integra cauze diverse, importante pentru comunitate şi pentru clienţii noştri, deopotrivă. Ceea ce ne bucură extrem de mult este faptul că feedback-ul clienţilor este unul foarte bun şi zilnic sunt donate puncte în favoarea acestor ONG-uri. Fiecare cauză are un obiectiv de puncte ataşat, iar dintre cele patru cauze, Salvaţi Copiii şi-a atins deja targetul, iar celelalte trei (Crucea Roşie, Ana şi copiii şi Hospice Casa Speranţei) sunt la peste 70% din target. „Noi cauze se vor adăuga la aceasta listă în perioada următoare”, menţionează Horhoianu.

    De la lansare, reprezentantul companiei spune că numărul de conturi este în continuă creştere. „Ne aşteptam la asta, deoarece, atunci când l-am realizat, am implicat puternic clienţii Carrefour, care ne-au oferit feedback pe întregul proces de construcţie. Cu ajutorul lor, am conceput un program bine pliat pe nevoile şi dorinţele lor, cu o componentă de responsabilitate care-l face unic în piaţa din România. Vorbim, practic, de un hub care uneşte cumpărăturile, responsabilitatea socială, susţinerea comunităţii şi experienţele personale.”

    Echipa Carrefour dedicată noii iniţiative este formată din experţi în marketing, comunicare, comercial, UX/UI, research, design şi IT. „El a fost gândit şi implementat doar la noi, pentru moment, însă, deja a devenit un exemplu pentru restul echipelor internaţionale din grupul Carrefour”, notează Narcis Horhoianu.

    Pe viitor, reprezentanţii companiei îşi doresc ca platforma Act For Good să fie principalul mod de comunicare cu consumatorii, nu doar prin politica de oferte pe care o au şi de care aceştia pot beneficia, dar şi prin experienţele oferite şi aportul comun adus comunităţii. „Va fi un program permanent, deoarece credem că a face bine» ar trebui să fie parte integrantă din vieţile oamenilor de zi cu zi – la fel cum sunt şi cumpărăturile zilnice.”

    Printre alte iniţiative în zona de responsabilitate socială lansate de companie, Narcis Horhoianu enumeră programele: „Deschidem Vinul Românesc”, „Creştem România Bio”, „Punem Preţ pe Plastic” şi „Cutia cu Bucurie”.

    Programul naţional „Deschidem Vinul Românesc”, în care sunt prezente astăzi 54 de crame din şapte regiuni, are ca obiectiv susţinerea dezvoltării producătorilor de vin, în special prin deschidere la piaţă. Prin intermediul programului, compania şi-a propus să le ofere consumatorilor „produse autentice, locale, de calitate, la preţuri accesibile”, şi să facă din vinul românesc un brand de ţară”, spune Horhoianu. Unul dintre primele beneficii aduse producătorilor participanţi în acest program a fost dobândirea unei mai bune vizibilităţi a cramelor, care au fost remarcate de alţi retaileri şi au câştigat noi pieţe – „aspecte foarte importante pentru producători, care în 2020 cu greu şi-au putut vinde produsele către partenerii din HoReCa şi, astfel, şi-au diversificat canalele de vânzare către retail şi către e-commerce, cum a fost platforma Bringo, disponibilă în 38 de localităţi”.

    „Creştem România BIO” este un program de conversie la agricultura ecologică, prin care Carrefour urmăreşte să creeze valoare pentru întreaga agricultură locală, nu doar pentru un producător sau altul. „Punem Preţ pe Plastic”, un program de economie circulară ce tratează plasticul ca o resursă şi încurajează dezvoltarea unor obiceiuri mai bune în rândul consumatorilor, având la bază conceptul „celor 3 R: reduce-reutilizează-reciclează”. În cadrul programului a fost lansată, în premieră în România,  plata cu PET, un demers în care PET-ul devine monedă de schimb pentru fructe şi legume româneşti. „Caravana Plata cu PET a ajuns în opt oraşe în anul 2019 şi în şase în anul 2020, în total, în 14 hipermarketuri, unde a strâns peste 370.000 de PETuri în schimbul a 92 tone de fructe şi legume româneşti”, spune Horhoianu. În cadrul aceluiaşi proiect a fost lansată şi iniţiativa „Colectarea uleiului folosit”, prin care, în perioada noiembrie 2019 – noiembrie 2020, au fost colectaţi peste 160.000 de litri de ulei alimentar uzat de la clienţii din hipermarketurile Carrefour şi prin Bringo, care au primit la schimb peste 55.000 litri de ulei proaspăt. Tot parte a programului „Punem Preţ pe Plastic” se numără şi „Vino cu caserola ta de acasă!, Roli Poli, staţie de colectare selectivă pentru copii, şi Duminica Verde, campanie educaţională online.

    „Cutia cu Bucurie” a venit ca un răspuns la statisticile îngrijorătoare publicate în 2019 de Salvaţi Copiii, potrivit cărora peste 33% dintre copiii din România trăiesc sub pragul sărăciei şi peste 150.000 adorm flămânzi. „Mai mult, ştim că în vremuri dificile, de criză, dominate de imprevizibil, cu toţii avem nevoie de un stoc cu produse greu perisabile în casă. Însă persoanele din zonele vulnerabile, rurale, slab dezvoltate, nu au această posibilitate”. Astfel, prin intermediul acestei iniţiative, compania a decis să ofere kituri cu alimente de bază, care să asigure necesarul de hrană pentru cel puţin două săptămâni pentru o familie cu 3 persoane. „Kitul conţine: mălai, orez, pate conservă, bulion roşii, ulei, zahăr, lapte UHT, făină, conservă fructe, supă instant, cereale, paste, griş de grâu şi biscuiţi. Conţinutul este creat alături de un specialist în nutriţie, pentru a acoperi necesarul de nutrienţi şi a oferi saţietate”, explică Narcis Horhoianu. Până în prezent, compania a oferit 4.657 de astfel de kituri.

    Retailer-ul francez Carrefour a intrat pe piaţa locală în urmă cu 20 ani, în 2001. În 2007 a achiziţionat reţeaua Artima, rebranduită Carrefour Market într-o tranzacţie de 55 de milioane de euro, iar în 2017 preia lanţul de magazine Billa. În prezent, compania a ajuns în plan local la un portofoliu de peste 360 de magazine fizice (25 deschise în 2020), care funcţionează sub formatele: hipermarket, supermarket, proximitate şi discount, cărora li se adaugă platforma online şi prezenţa pe platforma Bringo, disponibilă gratuit în Google Play şi App Store, în 38 de localităţi.

    În România grupul a raportat la nivelul anului 2020 vânzări de 2,3 miliarde de euro, cu 2,1% faţă de anul precedent, iar creşterea organică raportată în plan local a fost de 5,3% faţă de 2019. În trimestrul patru al anului, vânzările magazinelor de pe piaţa locală s-au majorat cu 3,6%, la 656 de milioane de euro. La nivel de grup, compania a raportat vânzări de 78,6 miliarde de euro, în creştere cu 7,8%. Din 1 martie, operaţiunile locale ale companiei au fost preluate de Julien Munch, succesorul lui Jean Richard de Latour, fostul CEO Carrefour România, care a fost numit în rolul de director al Departamentului de Negocieri Branduri Internaţionale în cadrul Grupului Carrefour.

  • Studiu: Circa 13% din românii care au iPhone, din mediul urban, au aplicaţia Clubhouse, adică 74.175 utilizatori. Numărul lor se va dubla probabil în viitorul apropiat

    Noul fenomen Clubhouse, aplicaţie de social networking bazată pe audio-chat, a atras într-un an peste 2 milioane de utilizatori din întreaga lume, în timp ce în România sunt circa 74.000 de utilizatori, adică 13% dintre persoanele din mediul urban care au un Iphone, arată o analiză realizată de Digitas România şi Publicis Media.

    Fondată în martie 2020, aplicaţia a “explodat” abia în februarie 2021, momentul în care Elon Musk a găzduit pe Clubhouse audio-chat-ul cu Vlad Tenev, CEO Robinhood. Evenimentul a maximizat limitele spaţiului de conversaţie al aplicaţiei şi a fost transmis în direct pe YouTube. Evenimentul a propulsat Clubhouse în chart-urile de startup şi a declanşat o adevărată luptă pentru invitaţii.

    În decembrie 2020, aplicatia a fost evaluată la aproape 100 milioane de dolari ca, mai apoi, pe 21 ianuarie 2021, să ajungă la un miliard de dolari americani. După fondurile atrase de la lansarea sa, Clubhouse este considerat un Unicorn startup, precum Airbnb, Uber şi SpaceX.

    Potrivit datelor colectate de Digitas şi Publicis Media, până la 14 februarie, 12,9% dintre utilizatorii de iPhone din mediul urban din România au deja Clubhouse. Aceasta se traduce în 74.175 utilizatori de internet care folosesc deja aplicaţia. Numărul lor se va dubla probabil în viitorul apropiat.

    Profilul utilizatorului român este o persoană cu vârsta între 18-44 ani, 46% dintre aceştia fiind tineri profesionişti, 46% bărbaţi şi 54% femei. Utilizatori şi cunoscători de tehnologie.
    Ei apreciază cel mai mult utilitatea aplicaţiei, tipul special de acces şi factorul live, o nouă sesiune are loc în fiecare oră.

    “În România, vom căpăta noi competenţe ca vorbitori, vor aparea noi influenţatori, vom ieşi din carapace şi vom dezbate mai mult, iar unii dintre noi vor părăsi reţelele “tradiţionale” şi îşi vor petrece timpul aici”, spune Alexandra Caciur, Head of Data & Business Intelligence – Digitas România

    Digitas România şi Publicis Media au derulat, în perioada 9-14 februarie, un studiu rapid asupra fenomenului Clubhouse. Creat pe 809 respondenţi, studiul a identificat date legate de usage, inexistente încă pentru România.   Marja de eraoare pentru un eşantion de 800 respondenţi, la un nivel de încredere de 95%, este +/-5%. 

  • Fondatorul companiei de blockchain Elrond din Sibiu: în ultimele 8 ore 80.000 de utilizatori noi s-au înscris pentru a folosi aplicaţia de plăţi Maiar

    Un număr de 80.000 de utilizatori s-au înscris în ultimele 8 ore pentru a folosi noua aplicaţie mobilă de plăţi Maiar, a cărei lansare globală a fost programată astăzi de start-up-ul de blockchain Elrond, a scris Beniamin Mincu – fondator şi CEO al companiei pe reţeaua socială de business LinkedIn.

    “A fost o zi nebună pentru echipa şi comunitatea Elrond! 300.000 de utilizatori pe lista de aşteptare. Peste 80.000 de utilizatori noi s-au înregistrat în ultimele 8 ore.
    Interesul pentru aplicaţie depăşeşte cele mai nebuneşti aşteptări ale noastre. Suntem încântaţi să vedem răspunsul entuziast al comunităţii din întreaga lume”, a scris Mincu.

    Compania poziţionează Maiar nici mai mult nici mai puţin decât un competitor pentru unii dintre giganţii care domină în prezent lumea plăţilor globale, respectiv Revolut, PayPal sau Google Pay.

    “Maiar este o aplicaţie care serveşte drept portofel digital şi foloseste blockchain-ul Elrond, care este capabil să efectueze peste 100.000 de plăţi pe secundă. Aplicaţia va reinventa astfel felul în care oamenii interacţionează cu bani, bunuri, titluri de proprietate sau orice alt transfer de valori.

    Peste 200.000 de utilizatori s-au înregistrat pentru a primi acces la varianta de test a Maiar. Începând de astăzi, aplicaţia este disponibilă pentru utilizatorii din întreaga lume pe telefoanele lor iOS şi Android. Compania se aşteaptă ca în interval de 12 luni de la lansare aplicaţia să atingă 3 milioane de utilizatori înregistraţi”, conform companiei.