Tag: aplicare

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • ANRE a aplicat amenzi de aproape 20 milioane lei, în 2018. Suma, virată în totalitate la buget

    Contravaloarea amenzilor aplicate de ANRE se face, în totalitate, venit la bugetul de stat, potrivit unui comunicat de presă transmis luni MEDIAFAX.

    În principal, tematicile acţiunilor de control desfăşurate la marii operatori au constat în verificarea modului în care au fost respectate dispoziţiile legale privind: indicatorii de performanţă stabiliţi prin standardele de performanţă; respectarea condiţiilor de valabilitate ale licenţelor deţinute; racordarea la reţelele electrice de interes public; racordarea la sistemul de distribuţie al gazelor naturale; accesul la sistemul de distribuţie şi de transport a gazelor naturale; asigurarea de către utilizatorii de reţea a echilibrului comercial al portofoliilor acestora; vânzarea de către producători a energiei electrice; obligaţia de tranzacţionare a gazelor naturale pe pieţele centralizate; obligaţia de achiziţie de certificate verzi; certificarea conformităţii centralelor electrice fotovoltaice şi/sau eoliene.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O ţară caută doi CĂLĂI „cu puternic caracter moral”, care să execute condamnaţi. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească cei care aplică

    Anunţul de angajare a apărut într-o publicaţie locală. Candidaţii trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, dar şi „puterea mentală” pentru a organiza spânzurarea condamnaţilor la moarte.
     
    Ultimul călău al ţării şi-a dat demisia în urmă cu cinci ani, după ce a fost şocat de ce a văzut. Fusese găsit un înlocuitor, dar acesta nu s-a prezentat niciodată la noul loc de muncă.
     
    Preşedintele Maithripala Sirisena a anunţat, la jumătatea anului trecut, că Sri Lanka va începe din nou să spânzure traficanţii de droguri.
     
    În statul asiatic, crimele şi traficul de droguri sunt pedepsite cu moartea. Totuşi, nimeni nu a mai fost executat din anul 1976. Astfel, peste 1.300 de persoane care au primit pedeapsa capitală se află după gratii.
     
  • ANALIZĂ: Companiile trebuie să aplice măsuri fiscale şi vamale în cazul unui Brexit dur

    O importanţă majoră trebuie acordată livrărilor de bunuri în lanţ la export, atunci când intervin societăţi care acţionează drept cumpărători-revânzători, pentru care scutirea de TVA poate fi pusă sub semnul întrebării. Mai mult, prevederile vamale pe baza cărora se stabileşte persoana care acţionează drept exportator pot influenţa scutirea de TVA, aşa cum este aplicată la acest moment de autorităţile fiscale din România.
     
    În ceea ce priveşte achiziţia bunurilor din Regatul Unit, pe lângă formalităţile de vămuire, trebuie avute în vedere costurile suplimentare generate de taxele vamale datorate la import. În lipsa unui acord, se va aplica nivelul standard al taxelor vamale stabilit de UE pentru importul bunurilor. Totuşi, pentru TVA datorată în vamă pentru importul de bunuri provenite din UK pentru care formalităţile vamale de punere în liberă circulaţie sunt efectuate în România, importatorii vor putea aplica în continuare un tratament favorabil similar cu cel al achiziţiilor intracomunitare de bunuri, dacă sunt operatori economici autorizaţi (“AEO”).
     
    După negocieri pentru încheirea unui Acord privind ieşirea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, încă fără rezultate clare, autorităţile fiscale din Regatul Unit au început o campanie de informare a societăţilor înregistrate în scopuri de TVA în UK, care sunt implicate în livrări sau achiziţii de bunuri cu UE.
     
  • Un cercetător pe nume Dan Diojdescu

    „Prima oară am plecat din România cu scopuri nonturistice în 1989”, îşi aminteşte el. A mers în Franţa, unde a urmat un master în managementul iniţiativelor culturale. După absolvire s-a mutat la Paris, unde a lucrat în marketing – „în ceea ce acolo se cheamă industriile creative” – respectiv modă, design, disitribuţie muzică, filme, cărţi.

    În Olanda a ajuns pentru că a urmat un (alt) program de master, în business management (MBA) la Erasmus University, Rotterdam, pe care l-a absolvit în 2009. „Cariera mea e ca un şuvoi de apă – curge adaptându-se terenului. Uneori se mai izbeşte de obstacole, semn că trebuie luată altă direcţie sau abordare.” Uneori are debit mai mare – semn de vremuri bune şi coloboratori isteţi. Alteori „bălteşte şi asta e semn sigur de schimbare, explică Dan Diojdescu.

    Când vine vorba de cariera sa, spune că nu are un job, ci mai multe; şi asta de ani de zile. Astfel, pe lângă supervizarea proiectelor de diplomă în Haga şi cercetarea proprie, este, alături de fratele său, Dragoş Diojdescu, partener al frimei Jupiter Artis. Din datele de la Registrul Comerţului, compania are afaceri de 240.000 de lei, doi salariaţi, iar ca domeniu de activitate figurează în sectorul publicităţii.

    Antreprenorul spune însă că firma are peste 100 de colaboratori din domenii diferite. „Nu am oameni în subordine – sunt ordonaţi ei oricum! Glumesc.” În mediul antreprenorial de azi conceptul de subordonat este înlocuit cu cel de colaborator sau partener, adaugă el.

    Cum arată o zi obişnuită din viaţa lui  Dan Diojdescu?

    „Trebuie să mă obişnuiesc cu ideea asta! Nu cred că mai am conceptul acesta industrial de zi obişnuită – trezit, cafea, job, cină, TV etc. L-am avut şi a evoluat în zile cu atacuri de panică, zile în care alergam să recuperez timpul pierdut şi alergarea asta nu mă făcea decât să pierd timpul – cam ca Iepurele Alb din Alice în Ţara Minunilor.”

    Sunt zile în care la 4.00 dimineaţa e deja la aeroport să prindă zborul de 6.00; în alte zile se vede cu prietenii, înoată, merge la un muzee sau expoziţii şi poate doar seara deschide calculatorul să finalizeze un concept sau un contract.

    Vine des şi în România, o dată la câteva luni, cel mai frecvent pentru businessul pe care îl are cu fratele său.

    „La momentul acesta, când vin în România din motive profesionale vin ca antreprenor, ca partener al Jupiter Artis, pentru întâlniri cu clienţii dar şi pentru documentare, pentru a lua pulsul pieţei. Faptul că locuiesc în mai multe ţări îmi dă un avantaj foarte mare, mă ajută să fiu mult mai obiectiv, strategic şi focusat.”

    Mai e România acasă?

    După anii de peregrinări, pentru Dan Diojdescu acasă rezonează cu mai multe locuri. Când se întoarce în Europa are sentimentul că e acasă, indiferent care e primul aeroport pe care aterizează.

    „Acasă, Bucureşti? Vin destul de des, la fiecare câteva luni. Am observat o îmbunătăţire a aspectului multor cartiere; în mod evident s-au făcut multe eforturi de reabilitare a spaţiului public şi creare de noi spaţii publice – unele cu mai mult succes decât altele.” De asemenea, a observat o dorinţă a oamenilor de informare asupra noilor trenduri – în special în domeniul IT, telecomunicaţii/internet, online marketing –, dar şi dorinţa de a fi parte a acestor schimbări.

    Mai mult, mare parte a studenţilor săi bulgari sau din ţările baltice îşi doresc să îşi construiască cariere în vestul Europei; pe când studenţii români vor să se întoarcă în România. „Văd asta ca un vot de încredere pentru prezentul şi viitorul ţării.”

    Lui însuşi, cel mai dor îi e de locurile din copilărie; mai ales că şi-a petrecut vacanţele la poalele munţilor, în natură, într-o lume unde oamenii se vizitau fără să aibă vreun motiv anume şi conexiunea cu mediul se făcea natural, fără exerciţii de meditaţie, traininguri sau clase de yoga. „Şi acolo lucrurile s-au schimbat, dar ceva din magia autenticităţii a rămas.” La polul opus, cel mai puţin dor îi e de ambuteiajul de pe DN1 într-o duminică seara, când lumea se întoarce de la munte.

    Următoarea vizită în România?

    De Paşte sau chiar mai curând. „Am crezut că mi se întâmplă doar mie, dar vorbind cu prieteni din alte ţări am văzut că şi ei au întâlnit aceeaşi reacţie. Pentru cei din ţară, de multe ori, lumea se împarte în cei «rămaşi» şi cei «plecaţi».”

    Pentru cei plecaţi, lumea se împarte între «cei de aici» şi «cei de acolo», iar cei de acolo sunt cei din ţară, dar şi prieteni, rude, colegi din alte ţări.

    „Probabil că asta vine din faptul că e mai uşor de călătorit de la Amsterdam la Brăila decât de la Oradea la Bucureşti, şi ca timp, şi ca preţ, dar şi pentru că inerţie.” La circa 30 de ani de când a plecat pentru prima dată din ţară în scop nonturistic – timp în care a călătorit în toată lumea şi a studiat în Italia, la Torino, în mai multe oraşe din Olanda, dar şi în Belgia – ce ar schimba Dan Diojdescu la România?

    „Primul lucru care îmi vine în minte este imaginea că în România «orice este posibil» cu conotaţie negativă. România, ca orice altă ţară, are problemele ei, mai mari decât unele ţări, mai mici decât altele.” De asemenea, are şi o mulţime de aspecte pozitive, spune el. Executivul crede că o atitudine constructivă de genul «Avem şi din cele bune, şi din cele mai puţin bune, dar lucrurile merg spre bine» poate crea o viziune colectivă care să permită valorizarea aspectelor pozitive şi o soluţionare a celor negative. „Un alt aspect care mă face să cred că poate îmbunătăţi situaţia din România este o informare obiectivă, echilibrată, la un nivel social cât mai profund, descentralizat – local şi regional. Am observant că rareori discuţiile sunt purtate la nivelul individual, comunitar sau local.”

    Acesul la informaţie diversă, relevantă şi exactă poate facilita această schimbare care porneşte de la nivel individual şi, în timp, produce o schimbare autentică şi de durată la nivel local, regional şi naţional. 

    Al treilea aspect, care de altfel este legat de celelalte două, este crearea unei atitudini nediscriminatorii, de cooperare. Polarizarea socială este o componentă prezentă în orice societate – fie că este pe motive etnice, religioase, economice, fie de altă natură.

    „Filip II al Macedoniei spunea: «Dezbină şi stăpâneşte» (divide et impera); românii au găsit o expresie şi mai plastică a acestei situaţii: «Unde doi se ceartă al treilea câştigă». Există oare posibilitatea în care toţi trei câştigă?” În Olanda, spune el, există o atitudine nonconflictuală, de cooperare, de găsire a unei soluţii. Această mentalitate se pare că este unul din factorii esenţiali care fac o ţară ca Olanda, cu infinit mai puţine resurse materiale şi imateriale decât România, să devină o putere economică mondială.

    Antreprenorul face şi alte comparaţii între România şi alte ţări şi spune că traficul din Bucureşti este „infernal şi mai stresant” decât cel din Amsterdam, dar relaxant faţă de cel din Paris. „Nu ştiu dacă asta este din cauza caracterului latin mai coleric sau din cauza unei strategii urbanistice mai coerente (în cazul Amsterdamului – n.red.), dar aş paria pe cea din urmă.

  • Aţi fost în club în weekendul acesta? Şi poliţiştii Capitalei

    „În urma controalelor efectuate, s-a constatat încălcarea mai multor abateri de la prevederile unor norme legale, fiind aplicate mai multe sancţiuni contravenţionale. Pentru nerespectarea normelor prevăzute de Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţiei persoanelor, au fost aplicate patru sancţiuni contravenţionale, în valoare de 4.000 de lei”, se arată într-un comunicat transmis de Poliţia Capitalei.

    De asemenea, a fost aplicată o sancţiune contravenţională, în valoare de 5.000 de lei, pentru încălcarea prevederilor legale privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de lege.

    Totodată, au fost aplicate şi două sancţiuni contravenţionale pentru fumatul în spaţiile publice închise.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Pensia ocupaţională: Cine va putea beneficia de ea şi cum s-ar putea aplica în companiile private

    „Prin elaborarea cadrului legislativ pentru organizarea şi funcţionarea fondurilor de pensii ocupaţionale se creează premisele pentru obţinerea unei pensii ocupaţionale, suplimentară, distinctă şi în completarea tipurilor de pensii acordate în cadrul sistemelor de pensii din România. Prin prezentul proiectde lege se stabilesc elementele necesare înfiinţării schemelor de pensii ocupaţionale şi ale fondurilor de pensii ocupaţionale, inclusiv aspectele legate de administrarea acestora. Componenta de pensii ocupaţionale este prevăzut a fi facultative”, se arată în proiectul Ministerului Muncii, aflat în dezbatere publică pe site-ul instituţiei.

    Astfel, potrivit proiectului de lege, iniţiativa constituirii unui fond de pensii ocupaţionale aparţine exclusiv unui administrator autorizat în timp ce schema de pensii este stabilită de către fiecare angajator care doreşte şi are capacitatea financiară să ofere angajaţilor săi astfel de beneficii.

    Potrivit proiectului, la un astfel de fond de pensii pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori, iar toate informaţiile privind schema de pensii ocupaţionale trebuie furnizate de către angajator.

    În cazul în care un angajator decide să stabilească o schemă de pensii ocupaţionale, acesta are obligaţia să ofere schema tuturor angajaţilor şi să vireze contribuţii. Angajatorul poate însă stabili cuantumuri diferenţiate de contribuţie proprie pentru angajaţii săi, pe criterii de vechime, funcţie sau drepturi salariale.

    „Participantul la un fond de pesnii ocupaţionale poate fi orice persoană care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor şi care îndeplineşte condiţiile prevăzute în schema fondului de pensii ocupaţionale (…) Angajatorul nu poate face reţineri pentru contribuţiile angajaţilor la un fond de pensii ocupaţionale fără acordul scris al angajatului”, se arată în proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Acum nu doar companiile din România pot să îşi evalueze angajatorii. Şi angajaţii pot să le dea note şefilor

    Elementul de noutate:
    Prin intermediul Undelucram.ro, candidaţii se pot informa în avans despre toate aspectele jobului la care aplică. Astfel, candidaţii îşi găsesc mediul şi cultura organizaţională care li se potriveşte, iar angajatorii îşi cresc rata de angajare şi de retenţie. Platforma are rolul de a rezolva una dintre problemele vechi ale pieţei de HR din România şi din afara ţării: sincronizarea aşteptărilor angajaţilor cu oferta companiilor.

    Descrierea inovaţiei:
    Undelucram.ro este o platformă online care conţine mai multe secţiuni de interes, având ca obiectiv transparentizarea pieţei muncii din România. Platforma online permite angajaţilor din România să îşi evalueze anonim locul de muncă: managementul, mediul de lucru, salariul, colegii, interviul de angajare. Platforma permite distribuţia de informaţii corecte şi verificate despre mediul de lucru din companiile româneşti. Astfel, angajaţii pot accesa instrumente şi date statistice care le oferă o perspectivă reală asupra unui job.
    Undelucram.ro are în spatele tehnologiei o bază de date dedicată pieţei locale, ceea ce permite algoritmilor să facă predicţii şi comparaţii cu o acurateţe foarte bună. Pe lângă informaţiile despre piaţa muncii, platforma pune la dispoziţia angajaţilor şi un instrument de comparare a salariului cu media din piaţă. Instrumentul, care poartă numele de Salariometru, permite oricărui angajat din România să afle în mai puţin de trei minute cum se poziţionează în piaţă raportat la domeniul de activitate. Astfel, indiferent de industria în care activează, angajaţii pot afla dacă sunt plătiţi corespunzător experienţei lor.  Costin Tudor este fondatorul companiei Undelucram. El are o experienţă de peste 13 ani în IT & customer satisfaction şi de şase ani este antreprenor, dezvoltând mai multe proiecte de succes.

    Efectele inovaţiei:
    Platforma online funcţionează ca un one-stop-shop pentru candidaţii care vor să afle informaţii în timp real despre companiile în cadrul cărora îşi doresc o carieră. În acelaşi timp, este o soluţie de employer branding şi recrutare pentru angajatorii care vor o targetare cât mai eficientă. Platforma este accesată lunar de peste 350.000 de vizitatori.

    Proiectul undelucram.ro a apărut în ediţia specială a Business MAGAZIN „Cele mai inovatoare companii din România, 2018.

  • Comitetul Naţional de Macrostabilitate, din care fac parte reprezentaţi ai BNR, ASF şi Guvern, reunit luni, a discutat despre aplicarea normelor IFRS, fluxul de credite şi măsuri fiscale luate de Belgia

    Întâlnirea a avut loc înainte ca Minsiterul de Finanţe să anunţe o serie de măsuri fiscale cu un impact major asupra companiilor din diferite domenii. 
     
    În urma dezbaterilor de luni, s-a aprobat recomandarea ca BNR să menţină rata amortizorului anticiclic de capital la nivelul de 0%,  având în vedere faptul că îndatorarea totală continuă să se menţină sub pragul de alertă şi neaplicarea prin reciprocitate voluntară a măsurii macroprudenţiale adoptate de Belgia. 
     
  • Regulamentul UE privind geolocarea se aplică de luni

    „Acest regulament va ridica restricţiile şi va facilita comerţul electronic în beneficiul consumatorilor şi companiilor prin normalizarea accesului la preţuri, vânzări şi condiţii de plată. Consumatorii online nu vor mai fi discriminaţi pe motive de naţionalitate sau loc de reşedinţă”, se subliniază în comunicatul de presă al CE.

    Aproape 40% din consumatorii din UE au încredere, atunci când achiziţionează bunuri sau servicii prin internet de la vânzători situaţi într-o altă ţară a UE (Eurobarometru 397, 2015), în timp ce numai 19% din consumatori efectuează efectiv achiziţii online dintr-o altă ţară, mai arată datele din 2015).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro