Dimpotrivă, le-au accentuat şi mai mult.
Dobânzile aproape de zero şi chiar negative, tipărirea continuă de bani de către băncile centrale şi aruncarea lor pe piaţă în speranţa că vor ajunge în economia reală nu au rezolvat deloc problemele economice din marile ţări occidentale, ci dimpotrivă, doar au amânat viitorul război social care va apărea.
Noile generaţii, în frunte cu millennials, au fost cel mai afectate de criza anterioară şi vor plăti cel mai mult preţul crizei de astăzi.
În aceste condiţii, aceste generaţii nu vor mai putea să acumuleze nimic, vor trăi permanent sub ghilotina şomajului (deja şomajul este cuprins între 25 şi 40% în rândul acestor generaţii), economia nu creează suficiente joburi mai bine plătite decât cel de chelner sau ghid turistic pentru pensionari, iar educaţia lor începe să crape.
Dacă bunicii şi părinţii lor au putut să-şi cumpere o casă din salariile pe care le-au avut, noile generaţii n-au nicio şansă să se apropie de un activ imobiliar, din cauza creşterii fără precedent a preţurilor din real estate datorată printării de bani şi scăderii dobânzilor.
Dobânzile spre zero practicate în acest moment de bănci fac ca procesul de economisire, pe care s-au bazat bunicii şi părinţii în crearea unei averi familiale, să nu aibă sens.
Capitalismul financiar, imobiliar, rentier şi monopolistic nu mai încurajează deloc spiritul antreprenorial, ci chiar îl suprimă cu bani şi putere.
Occidentul a acumulat prea multă bogăţie care a devenit rentieră, care stă degeaba în bănci, pe burse, în fonduri mutuale şi care se hrăneşte din dobânzi, dividende sau creşteri ale preţului acţiunilor.
Acest capitalism financiar nu poate rezista la nesfârşit atâta timp cât nu ajunge în economia reală ca să creeze oportunităţi şi joburi şi pentru noua generaţie.
Marile publicaţii de business din lume încep să trateze din ce în ce mai mult aceste probleme ale Occidentului care hrănesc şi cresc mari nemulţumiri, care la un moment dat vor izbucni. Până acum, aceste nemulţumiri şi-au găsit o exprimare pe Facebook sau pe alte reţele sociale, ajungând mai puţin în stradă.
Vă recomand să citiţi patru articole:
1. Martin Wolf, Financial Times: We must think as citizens – Covid-19 could transform many western societies by demonstrating the need for competent government. But without a thriving and stable middle class, the state risks succumbing to plutocracy
2. Philip Stephens, Financial Times: The path from Covid-19 to a new social contract
3. Andreas Kluth, Bloomberg: OK Boomer, we’re gonna socialize you. The pandemic is turning millennials into socialists
4. Chris Giles, Martin Arnold, Financial Times: High saving rates pose dilemma for central banks. Consumer pandemic cash will help drive economic recovery or hold back growth
În esenţă, ceea ce spun analiştii este că Occidentul are nevoie de un nou contract social care să restabilească echilibrele şi care să dea posibilitatea şi noilor generaţii să aibă aceeaşi viaţă ca a bunicilor şi a părinţilor.
Capitalismul actual, care a permis crearea de mari averi, economisiri imense în bănci, proprietăţi imobiliare mari, a devenit o frână pentru economii.
În aceste condiţii, capitalismul rentier trebuie taxat mult mai mult, guvernele trebuie să schimbe raportul de forţe din societate încurajând iniţiativele prin taxe mai mici, inclusiv pe muncă, iar la polul opus taxând banii care stau degeaba. Aceşti bani au devenit o povară şi pentru băncile centrale, care nu mai pot acţiona eficient pentru că nivelul de economisire este prea mare.
Dacă nu se iau acum măsuri, inegalităţile vor creşte, iar noile generaţii se vor ridica la un moment dat chiar împotriva Occidentului.
Tag: analisti
-
Ce cred analiştii externi: Pentru a salva Occidentul şi generaţia millennials trebuie taxat capitalismul rentier, financiar şi imobiliar. Iar pensionarii trebuie să plătească factura pentru tineri
-
Pandemia evaporă 87% din business-ul restaurantelor din Marea Britanie. Analiştii avertizează că până la revenirea economică ar putea să mai dureze cel puţin 4 ani
Economia Marii Britanii nu îşi va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemia de coronavirus până în 2024, potrivit firmei de analiză financiară EY Item Club, scrie BBC.
Analiştii, care folosesc un model economic asemănător Trezoreriei Marii Britanii, sugerează că rata şomajului din Regatul Unit ca creşte de la 3,9% la 9%, iar economia ţării va scădea cu 11,5% anul acesta, cu mult peste estimările de luna trecută de 8%.
De asemenea, vânzările pub-urilor, restaurantelor şi hotelurilor din Marea Britanie au scăzut cu până la 30 de miliarde de lire în timpul carantinei. Astfel, veniturile au înregistrat un declin de 87% între aprilie şi iunie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În ultimele luni, consumatorii au fost tot mai precauţi, iar nivelul mic de investiţii va continua să afecteze creşterea economică, reiese dintr-o analiză a grupului. Drept rezultat, analiştii se aşteaptă ca recuperarea post-pandemie să dureze cu 18 luni mai mult decât prognozele iniţiale.
Săptămâna trecută, Andy Haldane – principalul economist al Băncii Angliei – a declarat că economia britanică a recuperat aproape jumătate din output-ul pierdut la apogeul restricţiilor de circulaţie din martie şi aprilie.
Ministrul britanic al finanţelor, Rishi Sunak, a declarat la începutul lunii că firmele britanice vor primi din partea guvernului bonusuri de până la 1.000 de lire dacă vor angaja tineri pe posturi de stagiari. Bonusurile pentru angajatori vor veni prin intermediul unei scheme de 111 milioane de lire care va acorda în mod direct subvenţii către noii angajaţi.
Banca Angliei a anunţat luna trecută că va pompa 100 de miliarde de lire în economie, de vreme ce economia a înregistrat o contracţie de peste 20% în luna aprilie, în timp ce peste 600.000 de britanici şi-au pierdut locul de muncă între martie şi mai.
-
Analiştii din cadrul companiei de biotehnologie Moderna: Vaccinul pentru coronavirus poate intra pe piaţă la începutul lui 2021, urmând să fie comandate 5 miliarde de doze în următorii ani
Acţiunile companiei de biotehnologie Moderna au trecut peste nivelul de 70 de dolari pentru prima dată de la sfârşitul lunii mai în urma comentariilor cu privire la vaccinul de combatere a coronavirusului, potrivit Yahoo Finance.
Analiştii din cadrul companiei cred că vaccinul va putea intra pe piaţă la începutul lui 2021 şi, având în vedere faptul că nivelul cererii va rămâne ridicat în primii doi ani, vânzările pot ajunge până la 5 miliarde de doze.
În cazul în care preţul unei acţiuni va atinge 90 de dolari, scenariu extrem de probabil dacă vaccinul se va dovedi eficient, capitalizarea companiei va atinge 35 de miliarde de dolari.
La sfârşitul lunii mai, compania a primit primele rezultate pozitive în ceea ce priveşte vaccinul anti-COVID-19, acţiunile crescând după anunţ cu aproximativ 20% în şedinţa de tranzacţionare pe Nasdaq. Cu toate acestea, Moderna, care lucrează cu Institutul Naţional de Sănătate din SUA, a declarat că faza a treia a testelor clinice va fi amânată cu câteva săptămâni.
Unele companii farmaceutice au prosperat în ciuda pandemiei de COVID-19. Luna trecută, cotidianul Financial Times a publicat un top 100 al companiilor care au obţinut cele mai bune rezultate în timpul crizei generate de coronavirus. Moderna s-a clasat pe locul 36, reuşind să înregistreze o valoare suplimentară de 18 miliarde de dolari.
-
China: Creşterea pentru a doua lună consecutiv a producţiei de cupru sugerează o redresare robustă a celei de-a doua mari economii a lumii
Producţia de cupru a Chinei a continuat să crească în iunie pentru a doua lună consecutiv, sporind dovezile că cel mai mare producător de materii prime al lumii îşi revine de pe urma crizei generate de pandemie, scrie Financial Times.
Evoluţia cuprului este atent monitorizată de analişti şi investitori, aceasta constituind un indicator de bază al creşterii economice la nivel mondial prin prisma utilizării la scară largă a metalului.
-
Analiştii financiar-bancari critică proiectul de lege care prevede interzicerea vânzării acţiunilor statului din companii naţionale sau bănci şi consideră că măsura afectează dezvoltarea pieţei de capital şi a companiilor vizate
Proiectul de lege care propune măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, care prevede interzicerea pentru o perioadă de doi ani a vânzării participaţiilor statului la companiile şi societăţile naţionale, la bănci, precum şi la orice altă societate, poate afecta dezvoltarea pieţei locale de capital şi creşterea performanţei acestor companii, sunt de părere Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Asociaţia CFA Romania.
”Listarea pachetelor minoritare în companiile de stat este şi trebuie să fie prioritară din 3 motive: dezvoltarea pieţei de capital prin listarea de noi companii, creşterea performanţei acestor companii ca urmare a cerinţelor de guvernanţă corporativă şi venituri în plus la bugetul de stat”, se arată într-un comunicat comun al celor două asociaţii.
Proiectul de “Lege privind unele măsuri pentru protejarea intereselor naţionale în activitatea economică” poate afecta dezvoltarea pieţei de capital din România şi nu ajută recuperarea economiei în acest an, afectat de pandemia COVID-19, dar nici în următorii ani.
Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Asociaţia CFA Romania consideră ca există riscul ca propunerea legislativă să se dovedească contraproductivă şi susţin că nu trebuie avansată fără studii de impact dezbatute public şi fără a avea în vedere consecinţele acesteia în întreaga economie.
Listarea unor participaţii minoritare în companiile de stat nu atinge în niciun fel „protejarea intereselor naţionale în activitatea economica”, ci dimpotrivă, oferă un cadru în care companiile respective să devină mai performante, să câştige o vizibilitate sporită pentru mediul de afaceri şi să contribuie la o creştere economică sustenabilă în România.
În acelaşi timp, listările unor pachete minoritare aduc venituri imediate acţionarului principal, statul român, precum şi venituri constante sub forma dividendelor la nivelul participaţiilor deţinute în continuare.
”România are nevoie de instrumente de finanţare sigure, facile şi accesibile astfel încât să poată să fie susţinută economia pe termen scurt şi mediu. Piaţa de capital în general şi Bursa de Valori Bucureşti în particular, sunt instrumente cheie în acest demers. Toate ţările dezvoltate au pieţe de capital puternice”.
Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi Asociaţia CFA Romania susţin demersurile de dezvoltare a pieţei de capital pentru a permite diversificarea surselor de finanţare a companiilor, iar piaţa de capital poate atrage investitori care să ofere finanţare, în condiţii de lichiditate. Piaţa de capital din România are nevoie de măsuri rapide, iar listările aduc beneficii prin creşterea calităţii guvernanţei corporative şi a lichidităţii. Acestea vor atrage la rândul lor investitorii, vor crea noi oportunităţi pentru finanţare, reprezentând alternative pentru investiţii şi economisire pe termen lung pentru populaţie.
În opinia analiştilor, “îngheţarea” pieţei de capital venită după “îngheţarea” economiei din cauza crizei COVID-19, generează o problemă de credibilitate asupra posibilităţii României de a continua să atragă investiţii străine directe, investiţii de capital şi resurse pentru finanţarea economiei.
-
Analiştii CFA estimează deprecierea cursului la 4,97 lei/euro în 12 luni, inflaţie de 3,37%, scădere economică de 5,2% şi şomaj în creştere cu 8,3% la finalul anului
Analiştii financiari estimează deprecierea leului până la un curs mediu de 4,97 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 3,37%, potrivit Asociatiei CFA Society.
Datele colectate de CFA arată că, pentru orizontul de 6 luni, majoritatea analiştilor incluşi în sondajul lunar anticipează un curs de 4,91 lei/euro.
“Peste 90% dintre participantii la sondaj anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuala. Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9180, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,9710”, transmit analiştii CFA.
Indicatorul CFA Romania de Incredere Macroeconomica, a fost lansat de catre CFA Romania in luna mai 2011 si reprezinta un indicator prin intermediul caruia asociatia doreste sa cuantifice anticipatiile analistilor financiari cu privire la activitatea economica in Romania pentru un orizont de timp de un an.
În ceea ce priveşte Indicatorul de Incredere Macroeconomica al CFA pentru luna aprilie, acesta a crescut fata de luna anterioara cu 11,6 puncte pana la valoarea de 32,4 puncte, iar fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul a scazut cu 14,2 puncte, evoluţie datorată in special componentei de anticipatii a Indicatorului.
“Astfel, Indicatorul conditiilor curente a crescut, fata de luna anterioatra cu 1,4 puncte, pana la valoarea de 14,6 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul conditiilor curente a scazut cu 45,3 puncte). Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 16,6 puncte pana la valoarea de 41,3 puncte (fata de aceeasi luna a anului anterior, Indicatorul anticipatiilor a crescut cu 1,4 puncte) ”, spun analiştii CFA.
Sunt de remarcat şi anticipatiile de majorare a primei de risc a Romaniei. Astflel, aproximativ 77% dintre participanti prevăd o crestere a pretului CDS cu scadenta de 5 ani. De asemenea, peste 65% dintre analişti considera preturile proprietatilor imobiliare din marile orase ca fiind supraevaluate.
În cadrul sondajului pentru luna aprilie, CFA Society a interogat analiştii şi cu privire la impactul economic al pandemiei de COVID-19, deficitul bugetului de stat anticipat pentru 2020, evoluţia PIB pentru anul în curs, precum şi rata şomajului la finalul lui 2020.
Răspunsurile centralizate arată că cea mai mare parte a respondenţilor anticipează un impact economic al cornavirusului care se va resimti puternic pana in T1/2021, deficitul bugetului de stat pentru 2020 este de 7,8%, PIB-ul va scădea cu 5,2% în timp ce rata şomajului va creşte cu 8,3% până la finalul anului.
-
Ecosistemul start-up-urilor, faţă în faţă cu criza
De la mijlocul lunii martie, adaptarea a devenit cuvântul de ordine în mediul antreprenorial românesc, întrucât businessurile se confruntă cu măsurile de carantină şi distanţare socială. Start-up-urile şi afacerile la început de drum sunt printre cele mai afectate, în contextul în care au mai puţine de arătat investitorilor şi clienţilor dacă nu au deja un produs, însă pentru celelalte, această criză s-ar putea dovedi furtuna perfectă pentru a veni cu un produs sau serviciu disruptive.
„Mulţi s-au adaptat, au reuşit să se adapteze. Ne uităm încontinuu atât în baza noastră de clienţi, cât şi la ceea ce învăţăm de la companiile care nu sunt clienţii noştri şi încercăm să înţelegem cum îşi continuă activitatea. Mulţi au schimbat total modelul de afaceri. Unii fac acelaşi lucru ca şi până acum însă servesc de la distanţă clienţii. Alţii şi-au adaptat modelul de afaceri folosind resursele disponibile pentru a avea activitate”, a spus Ovidiu Ghiman, director executiv comercial business segment la Telekom România, într-o intervenţie în cadrul videoconferinţei ZF IT Generation.
Din perspectiva finanţatorilor din ecosistemul românesc de startup-uri, această criză este cea mai mare din acest secol, fiind precedată în istoria recentă doar de Marea Depresie din anii `30 ai secolului trecut. La acel moment, industria fondurilor de investiţii de tip venture capital nu exista, ceea ce înseamnă că acesta este primul test major prin care trec jucătorii din piaţă. „Criză aşa cum este aceasta noi nu am mai văzut, este una mult mai violentă şi va fi mai adâncă şi mai lungă decât cea din 2007-2009. O criză similară a fost Marea Depresie, dar atunci nu exista industria de venture capital, pentru că aceasta s-a născut acum 60 de ani, deci noi ca industrie nu ştim cum este o astfel de criză, sunt teritorii necunoscute”, a explicat Dan Mihăescu, fondator şi managing director al GapMinder, unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip din România, cu un portofoliu total de 45 milioane dolari.
În baza calculelor de până acum, fondurile din România estimează că efectele măsurilor de carantină şi distanţare socială vor mai dura câteva luni, iar revenirea completă ar putea dura chiar şi trei ani. „Ştim că situaţia actuală nu este ceva simplu şi scurt. Va dura mult. E ceva ce va influenţa foarte mult ce se întâmplă la nivel macroeconomic, inclusiv ecosistemul de start-up-uri. Estimăm că va mai fi o perioadă de distanţare de 6 luni, poate, după care credem că va începe o perioadă de relansare cam de un trimestru. Şi apoi revenirea poate merge cel puţin patru trimestre, iar acesta este un scenariu mediu. Am citit studii care arată chiar şi o prelungire a crizei undeva până în T3 2023 în Europa. Normal că va influenţa ecosistemul de start-up-uri. E liniştea dinaintea furtunii. Cred că este o perioadă foarte bună pentru ajustări, oportunităţi de a ne evalua şi de a fi puţin mai umili”, a spus Mihăescu.
Cu toate acestea, ecosistemul de start-up-uri este conectat la zona hi-tech şi la transformarea digitală, ceea ce ar putea ajuta la decuplarea parţială faţă de condiţiile macroeconomice generale. Şeful GapMinder a subliniat că în ultimii 10 ani activitatea fondurilor de tip venture capital şi a start-up-urilor în Europa a crescut de 7 ori, iar acest trend ar putea continua, chiar dacă la o altă intensitate pentru moment.Radiografia declinului
În urma unui studiu realizat în rândul propriilor clienţi şi parteneri din mediul antreprenorial, Telekom România a descoperit că peste 40% dintre start-up-uri reclamă deja o încetinire a ritmului de înrolare de clienţi noi, în timp ce 20% au început deja să piardă clienţi şi peste 25% au deja probleme cu finanţările pe care le au sau cu atragerea de noi finanţări.
„Problema cea mai mare este scăderea veniturilor, întrucât peste 35% dintre ele au deja o scădere a veniturilor. Mai mult, am observat că în T1 avem cu 35% mai puţine noi companii înfiinţate. Dacă sumarizez, principala nevoie a companiilor şi a start-up-urilor este legată de reducerea costurilor, începând cu cele neesenţiale. Principala provocare este mutarea activităţii în online, utilizarea instrumentelor de colaborare cât mai optim , cât mai eficient pentru a putea deservi clienţii mai departe”, a spus Ghiman. Pentru a se adapta, aproximativ 75% dintre start-up-uri şi-au continuat activitatea cu noi instrumente de lucru, în timp ce 30% dintre ele resimt deja un impact în activitatea lor, iar circa 25% dintre start-up-uri au fost nevoite să trimită o parte dintre angajaţi în şomaj tehnic.
Early Game Ventures, alt fond de venture capital important din România, atrage atenţia asupra declinului înregistrat la nivelul volumului de tranzacţii care se îndreaptă spre finanţatori.
„Indiferent de declaraţiile din presă, se vede în piaţă o încetinire a ritmului de tranzacţii, o frică a start-up-urilor de a veni spre investitori. S-a schimbat atitudinea. Foarte mulţi fondatori evită astfel de discuţii în momentele de incertitudine maximă pentru că nu au un răspuns la întrebările câţi bani ridici şi la cât evaluezi. Probabil folosesc acest timp să se gândească, dacă e momentul oportun să ridice o finanţare acum ori să amâne un an sau mai mult. Noi constatăm o reducere a numărului de start-up-uri care ne contactează în această perioadă”, a explicat Cristian Munteanu, managing partner Early Game Ventures.Ce nu caută marii investitori
Incertitudinea fără precedent care se aşterne în mai multe colţuri din economia globală îi determină pe marii investitori din ecosistemul de start-up-uri să ia o poziţie prudentă şi să nu investească în proiecte sensibile la crize. În acelaşi context, cele două fonduri de investiţii de tip venture capital vânează în continuare proiectele de tip big tech, care aduc o inovaţie tehnologică reală, poate chiar disruptivă. Mai mult, finanţatorii atrag atenţia asupra necesităţii unui plan solid, de la care start-up-ul nu ar trebui să se abată nici în perioade de criză, ci doar să-l adapteze. Unele dintre proiectele pe care le evită fondurile sunt cele care întorc tot proiectul în loc doar pentru a obţine profituri în mod oportunist. „Ce nu ne place să vedem sunt nişte pivotări premature. Nu ne place ca o companie să reacţioneze într-un mod panicat la o schimbare de context. Am investit mereu în companii cu un plan solid, care ştiu ce vor să facă. Indiferent ce criză apare, ele trebuie să continue pe drumul pe care îl au. Să ai o strategie înseamnă să ştii să spui nu – nu să spui da la fiecare microoportunitate laterală care apare pe drum. În venture capital există mereu o doză de oportunism. Dacă o să vină mâine un start-up care pare o investiţie solidă, o să o facem. Noi avem totuşi nişte teze de investiţii, căutăm activ start-up-uri în industrii care sunt de interes pentru noi”, a spus şeful Early Game Ventures.
Dan Mihăescu, şeful GapMinder, a adus în discuţie şi subiectul aşa-numitelor „fake tech”, referindu-se la companii care încearcă să se vândă drept companii de tehnologie, dar nu aduc de fapt inovaţie, ci doar au integrat tehnologia în activitatea lor. Cu toate acestea, unele dintre ele pot aduce valoare în economie, iar acelea ar trebui să îşi găsească finanţatorul potrivit în ecosistem. „Există şi fake tech, cum e WeWork, un business din imobiliare care s-a agăţat de zona de tech. Fundamentele nu se schimbă. Nu ne uităm la fake tech, nu ne uităm la magazine online care livrează hârtie igienică doar pentru că a crescut consumul, nu căutăm asta. Nu toate start-up-urile trebuie să caute bani de la noi. Noi suntem la 45 milioane de dolari. După care există fonduri mai mici, bune şi agile cu care lucrăm , după care există angel investors. Există oportunităţi pentru start-up-uri să vorbească şi cu astfel de investitori. E o mişcare forţată din offline în online, e clar că noi nu prioritizăm astfel de lucruri, dar ele pot fi bune pentru investitori care au alt model. Ar fi bine să îşi caute acolo finanţări. Existe organizaţii de angel investors foarte bune”, a explicat Mihăescu.
Aroganţa este unul dintre principalele aspecte la care trebuie să fie atenţi jucătorii din industrie pe măsură ce criza avansează, întrucât unii ar putea plăti pentru concluziile pripite chiar cu businessul. „Este important de spus că noi facem evaluările în funcţie de cum se comportă în business, dar evaluările se vor face în următoarele runde şi aici trebuie să fim foarte raţionali. „Businessurile cresc şi asta este o veste foarte bună, noi le ajutăm să trecem cu toţii prin această perioadă dificilă de cam 18-24 de luni. Pericolul cel mai mare acum este să fim aroganţi toţi cei din ecosistem, start-up-uri, angels, fonduri şi să credem că va fi simplu”, a adăugat Dan Mihăescu. -
Euro nu are nicio şansă în faţa dolarului: Investitorii caută să se protejeze de coronavirus cumpărând moneda americană, în timp ce gripa economiei germane trage în jos moneda unică. Analiştii spun că perechea se îndreaptă spre paritate
Cursul euro/dolar pare să urmeze traiectoria sentimentului pe care-l au investitorii faţă de economia Germaniei, cea mai mare din Europa. Iar strategii de pe piaţa valutară spun că este posibil ca moneda europeană să se deprecieze şi să ajungă la paritate cu moneda americană. Tendinţa este accentuată şi de faptul că dolarul se dovedeşte a fi un activ-adăpost fără egal în criza cauzată de epidemia de coronavirus pornită din China.
18 februarie: euro a slăbit ajungând aproape de minimul ultimilor trei ani după ce un sondaj din Germania a arătat o scădere a încrederii investitorilor, alimentând pesimismul privind economia germană. 21 februarie: euro îşi revine după ce un indicator al activităţii din industria germană creşte, sugerând că producătorii industriali înfruntă furtuna coronavirus mai bine decât s-au aşteptat pieţele. Problema este că veştile bune din Germania sunt prea puţine. Chiar şi despre optimismul produs de ultimele date din industrie se spune că este exagerat.
Săptămâna trecută, euro a cedat 0,1% din valoare în faţa dolarului, deprecierea fiind frânată de revenirea de vineri, când moneda europeană era cotată la 1,0819 dolari. De la începutul lunii, deprecierea este de aproximativ 2,7%.
O serie de bănci şi-au redus estimările privind cursul acestei perechi, iar analiştii de la Bloomberg scriu de posibilitatea ca monedele să ajungă la paritate. Ideea egalităţii între euro şi dolar i-a captivat pe analişti şi traderi şi în anii trecuţi, când boom-ul economic european a dat locul unei încetiniri generalizate. Valutele au ajuns la paritate în 2014 şi 2015. Motive pentru care perechea şi-ar putea menţine tendinţa sunt destule. Unul ar fi că economia zonei euro este mai slabă decât în 2014 şi 2015, iar anemia va persista, ajutată de perturbările produse în lanţurile de aprovizionare de către coronavirus şi de incertitudinile negocierilor pentru Brexit. Apoi, yieldurile obligaţiunilor sunt mai mici decât în 2014 şi 2015. De asemenea, dobânzile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene sunt mai reduse decât în acei ani. În plus, cele mai mari economii ale zonei euro au probleme: Germania a stagnat în trimestrul patru; producţia industrială a Franţei scade, alături de cea germană. Vineri, ministerul de finanţe al Germaniei a anunţat că perspectivele comerciale ale ţării rămân întunecate de cererea globală slabă, iar epidemia de coronavirus creează riscuri suplimentare exportatorilor germani. Epidemia perturbă creşterea economică a Chinei şi se propagă cu repeziciune în alte state, printre care Coreea de Sud. Unele dintre cele mai mari centre industriale chineze sunt practic închise. China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, economie dependentă de exporturi. Ministrul de finanţe Olaf Scholz a declarat pentru Reuters că nu există semne că Germania se îndreaptă spre recesiune. În aceste condiţii, băncile şi traderii îşi ajustează proiecţiile de curs pentru cea mai tranzacţionată pereche de monede din lume. Banca franceză Société Générale a făcut acest lucru săptămâna trecută, reducându-şi proiecţiile privind puterea monedei europene de la 1,2 dolari pentru un euro la 1,16 dolari.
„Aşteptările privind creşterea au pus presiune pe curs, şi nici epidemia de coronavirus nu ajută euro, euro fiind mai sensibil decât dolarul la temerile privind comerţul global“, spune Kit Juckes, strateg-şef valutar la SocGen. Printre celelalte bănci care şi-au înrăutăţit proiecţiile pentru euro în acest an figurează ABN Amro Bank, JPMorgan Chase & Co., Standard Chartered şi Wells Fargo.
La slăbiciunea euro contribuie şi forţa în creştere a dolarului. Traderii de valute care caută să se adăpostească de efectele pe care coronavirusul le are pe pieţele financiare se înghesuie să cumpere dolari, notează Bloomberg. Moneda pare că poate să îndure orice. În ultima lună, valuta verde a câştigat teren faţă de 30 dintre cele mai importante monede ale lumii. Perioada de creştere coincide cu amplificarea îngrijorărilor legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus. Şi yenul, şi francul elveţian, active în mod tradiţional căutate de investitori în vremuri de criză, s-au dovedit fără putere în faţa monedei americane. Aprecierea dolarului sfidează consensul de la sfârşitul anului trecut că economiile asiatice se vor întări şi vor atrage cash din SUA. Virusul face acum acest lucru imposibil, iar investitorii înfometaţi după yielduri fug de dobânzile negative din Europa. Şi cum la orizont nu se vede finalul epidemiei, forţele pieţei sunt în favoarea dolarului.
„SUA sunt mai izolate de loviturile date cererii din Asia şi Europa de virus“, spune Ed Al-Hussainy, analist la Columbia Threadneedle. În acest context, firma sa şi-a redus expunerea la monedele economiilor emergente şi şi-a închis poziţiile long pe euro şi lira sterlină faţă de dolar.
„Dolarul american. Este imun la riscurile economice reale create de epidemia de coronavirus, dar este şi una dintre monedele din universul G10 cu cele mai ridicate rate ale dobânzilor. Acest lucru justifică o apreciere semnificativă a monedei americane pe termen scurt şi mediu. Ne aşteptăm ca nivelul euro/dolar să ajungă la 1,06 dolari la mijlocul acestui an“, spune Ulrich Leuchtmann, analist la Commerzbank.
Puterea dolarului este mană cerească pentru investitorii internaţionali care repatriază profit obţinut din active americane, dar poate acţiona ca o frână pentru companiile americane cu operaţiuni în străinătate.
-
Taxa Oxigen. Analiştii cred că măsura este necesară pentru reducerea poluării, dar nu e clar cum vor fi folosiţi banii
Nu este foarte clar încă cum vor fi folosiţi banii colectaţi din această taxă.
Ciprian Gavriliu şi Elena Geageac, analişti fiscali în cadrul Deloitte România, analizează măsura.
„Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din taxa Oxigen. Construcţia de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri şi zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opţiuni ce ar conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a aerului.
Şi, mai ales, să nu uităm că soluţia găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză”, consideră Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, şi Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, Deloitte România.Aceştia arată că traficul rutier este responsabil pentru mare parte din poluare, în condiţiile în care sunt peste 2 milioane de maşini în Capitală, însă este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în Bucureşti.
„În privinţa poluării, mai apare o întrebare: este corectă taxarea pe normă de poluare (EuroN) sau ar trebui taxat consumul de carburant (amprenta de carbon)? Pentru că o maşină veche, cu care se circulă puţin, poluează mai puţin decât una nouă, cu care se circulă mai mult. (…)
Adoptarea unor măsuri pentru reducerea intensităţii traficului rutier şi, implicit, a poluării cauzate de acesta, este mai mult decât necesară. Programul Oxigen poate fi considerat un început, însă, pentru a avea efectul scontat, trebuie să beneficieze şi de alte măsuri complementare. În plus, astfel de programe trebuie extinse la nivel naţional”, mai arată analiştii fiscali.
Analiştii Deloitte arată că în Bucureşti sunt peste 600.000 de autoturisme cu norme de poluare sub Euro 4.