BusinessMagazin

Tag: american

  • Terapia, ca o joacă

    Potrivit publicaţiei, acest joc american poate include cerinţe precum „Alegeţi membrul grupului care vă place cel mai puţin şi spuneţi-i de ce este aceasta problema lui”. Chiar dacă sună ca o directivă a unui producător de reality show, aceasta este de fapt una dintre provocările jocului. Jocul pare să fie disponibil la unele magazine de antichităţi din Statele Unite – iar o variantă mai nouă a acestuia (Couples) este disponibilă şi pe eBay în schimbul a 49,99 de dolari. Dacă vă surâde ideea, de ce să nu încercaţi să vă construiţi propriul joc terapeutic acasă?

  • Criza cauzată de coronavirus loveşte şi intr-un un simbol internaţional al mallurilor care anunţă că are probleme mari şi lasă aproape 4000 de oameni fară loc de muncă

    Reprezentanţii lanţului american de centre comerciale Macy’s au declarat joi că vor disponibiliza 3.900 de angajaţi din poziţii corporate şi de management într-o încercare a afacerii americane de reduceri de costuri în faţa cererii scăzute cauzte de pandemia de COVID-19.

    Macy’s avea în jur de 123.000 de angajaţi la finalul lunii ianuarie. Reprezentanţii companiei spuneau că se aşteaptă să economisească în jur de 365 de milioane de dolari în anul fiscal 2020 şi în jur de 630 de milioane de dolari anual ca urmare a concedierilor.

    Compania Macy’s a înregistrat în luna mai pierderi operaţionale de aproape 1 miliard de dolari în primul trimestru; motiv pentru care a decis să se transforme într-o „companie mai mică”.

    Tăierile de joburi vin în contextul în care rata şomajului în Statele Unite este în creştere.
    „Aşteptaţi-vă la mai multe disponibilizări anunţate de Macy”s în lunile care vin”, a spus Matt Fox, fondatorul Ithaca Wealth Management din New York intr-un interviu acordat Reuters. „Retailerii care se chinuiau chiar şi înainte de pandemie vor trebui să îşi reevalueze operaţiunile şi să renunţe la joburi din necesitatea de a sta pe linia de plutire până când economia îşi va reveni.”

    Acţiunile Macys scăzuseră cu 2% în prima dimineaţa de tranzacţionare după anunţul acestor concedieri.

     

  • Pe ce a mai cheltuit cel mai bogat om al planetei 1 miliard de dolari. Ştirea a apărut recent „pe surse” în presa internaţională

    Amazon.com Inc, compania miliardarului american Jeff Bezos, cel mai bogat om al lumii, va cumpăra start-up-ul de maşini autonome Zoox Inc într-o tranzacţie de 1 miliard de dolari.

    Informaţia a apărut joi în presa internaţională, ca urmare a informaţiilor unor surse, scrie The New York Times.
    Mişcarea ar urma să diversifice activităţile Amazon cu tehnologia autovehiculelor inteligente.

    Valoarea tranzacţiei nu a fost confirmată încă.
    Wall Street Journal a scris luna trecută că cele două companii poartă discuţii avansate şi dealul ar putea evalua Zoox la o valoare mai mică de 3,2 miliarde de dolari, la care se plasa când a primit finanţare în 2018.

    Pentru Amazon nu este prima investiţie în direcţia vehiculelor autonome: a mai participat cu 530 de milioane de dolari într-o rundă de finanţare anul trecut pentru start-up-ul de maşini care se conduc singure Aurora Innovation.

     

  • Tânăra care merge împotriva curentului şi se întoarce în România renunţând la salariul de mii de euro pentru a face o afacere în ţara sa

    Pe Cătălina Mihai antreprenoriatul a găsit-o la Londra, în urmă cu doi ani, pe vremea când lucra pentru Phillip Jeffries, un brand american care produce tapet de lux. Ajunsese să cunoască bine piaţa londoneză, iar în vara anului 2018, întoarsă în concediu în România, a vrut să testeze şi piaţa locală. De aici până la Moftapet a mai fost nevoie doar de câţiva paşi şi de o asociată în echipă – Tatiana Maria Gheorghioiu.

    În România, Cătălina Mihai a stabilit întâlniri cu studiouri de design şi a încercat să facă brandul cunoscut pe plan local. S-a întors în Londra, iar peste câteva luni a constatat că distribuţia de tapet Phillip Jeffries în România ajunsese la o valoare de 25.000 de lire (aproape 28.000 de euro). Cu primele semnale pozitive la orizont, a îndrăznit la mai mult.
    „După acest experiment, am vorbit cu prietena mea Tatiana Gheorghioiu, să lucrăm împreună la un business, plan care s-a şi concretizat. Am investit în acest concept aproximativ 5.000 de euro până acum şi am reuşit să finalizăm formalităţile anul trecut în septembrie”, povesteşte Cătălina Mihai. De atunci şi până acum, au vândut pe plan local tapet de
    20.000 de euro, ca reprezentanţi ai Phillip Jeffries în România. Cine sunt clienţii? De la arhitecţi la designeri de interior, toţi cei care pot găsi formula perfectă în care tapetul să ajungă pe pereţii clientului final.
    „Ca angajaţi, momentan, suntem doar eu şi Tatiana şi avem şi suportul biroului din Londra, pentru logistică”, mai spune Cătălina Mihai. La fel ca Moftapet, şi brandul Phillip Jeffries pornea tot cu paşi mici, în urmă cu patru decenii, într-un garaj din New Jersey, pus pe picioare de Eric şi Susan Bershad. Portofoliul număra pe atunci zece tipuri de tapet din fibre naturale. Din garajul american, tapetul Phillip Jeffries a ajuns din Sao Paolo până în Dubai şi din Jakarta până în New York. Apoi şi în România.
    Preţurile pornesc de la 40 de euro pe metru liniar şi variază în funcţie de material şi de munca depusă pentru creaţie. Tapetul poate avea tente de cânepă, de vinil care imită foiţa de aur, de frunză de bananier sau, pentru pretenţioşi, poate veni chiar cu o foiţă de aur lucrată manual de artizani. Cele mai scumpe variante ajung la 289 de euro pe metru liniar.
    „Pentru 2020, avem în plan să facem cunoscut brandul, iar designerii să acceseze prin intermediul nostru instrumentele pentru un design deosebit şi rapid. Din experienţa mea la Londra, am văzut că, odată ce designerii reuşesc să ne cunoască pe noi, dar şi produsele, ajungem să facem echipă bună împreună.”
    Cătălina Mihai spune că, în calitate de colaboratori ai producătorului american, produsele Phillip Jeffries se vând cu acelaşi preţ către designeri, şi nu la preţuri mai mari.
    „Momentan, ne desfăşurăm activitatea doar online, însă pe viitor avem în plan să deschidem un showroom şi să oferim designerilor şi arhitecţilor o varietate mai mare de produse la preţuri de producător”, spune Cătălina Mihai.
    Cum pentru orice detaliu de design interacţiunea directă este primordială, pandemia şi izolarea cu care aceasta a venit au frânat puţin din evoluţia Moftapet. Însă luxul are viaţă mai lungă decât coronavirusul, aşa că businessul merge mai departe.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Wieb Toys – producător de jucării robot (Sfântu Gheorghe)
    Fondatoare: Mihalcz Szende şi Kristo Kinga
    Investiţie iniţială: 42.000 de euro

    Roserry – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Carmen Dascălu
    Investiţie iniţială: 20.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    BBU restore – restaurări de clădiri şi mobilier (Cluj-Napoca şi Bucureşti)
    Fondatori: Vladimir şi Tudor Buburuzan
    Investiţii: 80.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    The Gentle Dentist – două clinici stomatologice (Bucureşti)
    Fondatoare: Beatrice Pătraşcu
    Investiţie iniţială: 650.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,4 mil. euro
    Prezenţă: în zonele Unirii şi Dorobanţi din Bucureşti

    Bere à la Cluj – producţie de bere artizanală (Cluj-Napoca)
    Fondator: Ferencz Vigh
    Investiţii: 200.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro
    Prezenţă: HoReCa

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Opinie: Se apropie apocalipsa dolarului

    Era „privilegiului exorbitant“ al dolarului american ca prin­cipala monedă de rezervă a lumii se apropie de final. Pe atunci ministrul francez al finanţelor Valery Giscard a inventat această construcţie de cuvinte în anii ‘60, în mare parte din frustrare, el lamentându-se că SUA au atras nestingherite restul lumii pentru a le susţine nivelul de trai extins artificial. Timp de aproape 60 de ani lumea s-a plâns, dar nu a făcut nimic în această privinţă. Zilele acelea s-au terminat, scrie într-o opinie pentru Bloomberg Stephen Roach, profesor la Universitatea Yale şi fost preşedinte al Morgan Stanley Asia.

    Deja evidenţiat de impactul pandemiei de COVID-19, nivelul de trai din SUA este pe punctul de a fi supus unor presiuni mai mari ca niciodată. În acelaşi timp, lumea are îndoieli serioase cu privire la prezumţia cândva larg acceptată a excepţionalismului american. Monedele stabilesc echilibrul între aceste două forţe – fundaţiile economice interne şi percepţiile străine despre puterea sau slăbiciunea unei naţiuni. Echilibrul se schimbă, iar un declin al dolarului este posibil.

    Seminţele acestei probleme au fost semănate de un deficit pro­fund în economiile gospodăriilor, firmelor şi sectorului public din SUA care a fost evident şi înainte de pandemie. În pri­mul trimestru al anului 2020, economiile nete, care includ economiile ajustate la depreciere ale gospodăriilor, afacerilor şi sec­torului guvernamental, au scăzut la 1,4% din venitul na­ţio­nal. Este cel mai slab rezultat de la sfârşitul anului 2011, re­pre­zentând o cincime din media de 7% din perioada 1960 – 2005.

    În lipsa economiilor, dar dorind să investească şi să crească, SUA au profitat foarte mult de rolul dolarului ca monedă de rezervă primară a lumii şi au atras foarte mult din surplusul de economii din străinătate. Dar a plătit şi un preţ. Pentru a atrage capital străin, SUA au înregistrat un deficit în contul său curent – care este cea mai cuprinzătoare măsură a comerţului de­oa­rece include inves­t­iţiile – în fiecare an din 1982 încoace.

    COVID-19 şi criza economică pe care pan­demia a declan­şat-o am­plifică tensiunea dintre eco­nomisire şi contul cu­rent pâ­nă la punctul de rupere. Vinovatul: explozia defi­citelor bu­ge­tare. Conform Biroului bipartizan pentru buget al Congresului, de­ficitul bugetar federal este e­stimat să crească până la re­cordul din pe­rioa­da de pace de 17,9% din PIB în 2020, pen­tru a se reduce la 9,8% din PIB în 2021.

    O parte sem­nificativă din sprijinul fis­cal a fost ini­ţi­al economisit de munci­to­rii şo­meri cu tea­mă de cri­ză. Aceasta tinde să re­ducă une­le presiuni im­e­dia­te asu­pra eco­nomisirii. Cu toa­te aces­tea, datele lu­na­re ale Depar­ta­men­tu­lui de Tre­zo­rerie ara­tă că extin­de­rea din tim­pul crizei a de­fi­citului fe­deral a de­păşit cu mult creş­terea provo­ca­tă de teamă a economiilor per­s­onale, deficitul din aprilie fiind de 5,7 ori mai mare decât cel din primul trimestru sau cu 50% mai mare decât suma cu care au crescut în aprilie economiile per­sonale. Cu alte cuvinte, se ac­u­mulează o presiune descendentă inten­să pe rezervele in­ter­ne deja foarte puternic erodate. Com­parativ cu situaţia din pe­ri­oa­da crizei financiare globale, când economiile in­­terne au ajuns în teritoriul negativ pentru prima dată, la media de -1,8% din ve­nitul naţional din trimestrul al treilea din 2008 pâ­nă în al doi­lea trimestru din 2010, o scădere mult mai accentuată în te­ri­toriul negativ este acum probabilă, posibil mai jos de -5%, li­mi­ta cea mai de jos putând fi chiar -10%. Iar de aici intră în joc do­larul.

    Deo­camdată, moneda americană este puternică, beneficiind de o cerere tipică pentru perioadele de goană după adăpost. Faţă de o gamă largă de monede ale partenerilor comerciali ai SUA, dolarul s-a apreciat cu aproape 7% în perioada ia­nuarie-aprilie, ajungând la un nivel care se situează cu 33% peste minimul din iulie 2011.

    Dar prăbuşirea economiilor va duce la o lărgire accentuată a deficitului de cont curent, probabil la mai mult de -6,3% din PIB, cât este recordul anterior stabilit la sfârşitul anului 2005. Monedă de rezervă sau nu, dolarul nu va fi economisit în aceste circumstanţe. Întrebarea cheie este ce va provoca declinul?

    Pentru a găsi răspunsul nu trebuie căutat mai departe de administraţia Trump. Politicile comerciale protecţioniste, retragerea dintre stâlpii de rezistenţă ai globalizării, cum ar fi Acordul de la Paris privind clima, parteneriatul Trans-Pacific, Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi alianţele tradiţionale atlantice, gestionarea greşită a răspunsului la COVID-19 împreună cu agitaţia socială nemaivăzută de la sfârşitul anilor ‘60, toate sunt manifestări dureroase ale declinului puternic al leadershipului global american.

    Când criza economică va începe să se stabilizeze, să sperăm că până la sfârşitul acestui an sau la începutul anului 2021, efectele vor ajunge în SUA chiar când economiile interne sunt în plin picaj. Dolarul ar putea testa cu uşurinţă minimele sale din iulie 2011, depreciindu-se cu până la 35%.

    Prăbuşirea dolarului va avea trei consecinţe importante: va fi inflaţionistă – un tampon binevenit pe termen scurt împotriva deflaţiei, dar care, în combinaţie cu ceea ce este probabil să fie o redresare economică post-Covid slabă, va reprezenta încă un motiv de îngrijorare pentru debutul stagflaţiei „ combinaţie toxică de creştere economică slabă şi inflaţie în accelerare care provoacă ravagii pe pieţele financiare.

    Mai mult decât atât, în măsura în care un dolar mai slab este simptom al unui deficit de cont curent exploziv, este posibilă o lărgire accentuată a deficitului comercial al Americii. Presiunile protecţioniste vor afecta importurile din state ieftine precum China, iar importatorii se vor reorienta către producători mai scumpi, costurile acestei schimbări fiind simţite de consumatorii şi aşa deprimaţi de criză.

    În sfârşit, în faţa dorinţei Washingtonului de a decupla financiar ţara de China, cine va mai finanţa deficitul de economii al unei naţiuni care îşi va fi pierdut deja privilegiul exorbitant? Şi cu ce costuri? Privilegiile trebuie câştigate, nu luate ca un dat.

     

  • Noua eră a datingului online

    „Am decis să investesc în XO pe de o parte pentru că mă atrag afacerile cu potenţial disruptiv, care aduc ceva cu adevărat nou pe segmentul lor. În plus, Ştefan Dragic, băiatul meu, care are 21 de ani şi este şi el implicat în DMoonshot, m-a asigurat că noua aplicaţie va fi un hit în rândul tinerilor de vârsta lui”, a declarat Sacha Dragic, cofondatorul şi acţionarul principal al grupului Superbet, în informaţiile trimise Business MAGAZIN referitoare la cel mai recent pariu al său.


    El investeşte, prin intermediul fondului de investiţii cu capital de risc (VC) DMoonshot, 300.000 de euro în aplicaţia de dating şi jocuri XO. Printre numele care au pariat alături de el pe noua aplicaţie se numără şi fondul american UP2398, lansat de Pierre Omidyar, fondatorul eBay.
    XO este creaţia a trei antreprenori americani – Andy Ross, Danielle Fankhauser şi Nicholas Reville, care au acumulat anterior experienţă  în crearea şi lansarea de jocuri pentru telefon.
    Lansată în versiune beta în noiembrie 2019, la Toronto şi oficial luna aceasta în toată lumea, aplicaţia îşi propune o abordare nouă – cea a jocurilor pe telefon, doi dintre fondatori fiind de altfel creatori de astfel de jocuri.
    Aplicaţia permite realizarea unor activităţi online între utilizatori, cum ar fi: desenul realizat de un utilizator şi denumirea acestuia de un altul. XO îşi propune astfel să ofere o soluţie asupra conversaţiilor de tatonare prin care încerci să convingi pe celălalt că merită o întâlnire în viaţa reală, potrivit declaraţiilor celor care au folosit aplicaţii de genul acesta anterior.
    În ceea ce priveşte algoritmii care stabilesc compatibilităţile, creatorii spun că au fost concepuţi pentru a asigura maximă incluziune şi vizibilitate pentru toate orientările sexuale şi categoriile de utilizatori.  „Ideea de a crea XO ne-a venit când Nicholas şi Andy au lansat un joc care, în mod special, a reuşit să antreneze foartă multă conversaţie în jurul lui”, povesteşte Dani Fankhauser. Or, în cazul aplicaţiilor de dating, mai toţi utilizatorii deplâng tocmai faptul că cel mai greu este să porneşti o discuţie cu cineva complet necunoscut şi apoi să converteşti conversaţia digitală într-o întâlnire faţă în faţă. Drept urmare, cei doi s-au gândit să îmbine jocul cu datingul.
    Cei care au lansat aplicaţia au colaborat cu fondatorul eBay şi în 2018, când au reuşit să atragă o finanţare similară ca în cazul XO, în valoare de 1,2 milioane de dolari, într-o rundă de investiţii condusă de acelaşi fond UP2398 al  lui Pierre Omidyar.

    Fondatorii aplicaţiei sunt:


    Nicholas Reville, care este directorul executiv al companiei şi care a condus până acum mai multe firme de software, printre care şi agenţia de inovaţii digitale Space Inch. A creat aplicaţii care au ajuns la peste 35 de milioane de descărcări la nivel mondial.

    Andy Ross, directorul tehnic (CTO), este absolvent al facultăţii de electronică din cadrul Universităţii Columbia şi lucrează de peste zece ani cu aplicaţii pentru consumatori complexe. Anterior a fost CTO la acelaşi Space Inch. Ross a contribuit şi la crearea mai multor clipuri care s-au viralizat, înregistrând audienţe online record – peste 500 de milioane de vizualizări.

    Dani Fankhauser, directorul de marketing pentru XO, este scriitoare şi investitor din San Francisco, cu o experienţă de peste un deceniu în crearea şi dezvoltarea unor branduri de tehnologie.

    Pierre Omidyar este  cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari. El este inginer software, antreprenor şi filantrop şi a fondat în 1995 eBay (Auction Web, numele iniţial), iar la 31 de ani devenea miliardar, odată cu listarea eBay pe bursa americană, în 1998. În 2004, împreună cu soţia, Omidyar a pus bazele grupului Omidyar Network, prin care finanţează diverse ONG-uri şi proiecte filantropice. Din 2010, grupul este implicat şi în jurnalismul online. În 2013, Omidyar a anunţat crearea First Look Media, un fond de investiţii cu capital de risc dedicat proiectelor jurnalistice.

    Sacha Dragic este acţionarul principal al grupului Superbet, cea mai mare companie de pariuri sportive din România, cu operaţiuni directe în Polonia, birouri în alte şase ţări şi o cifră de afaceri de aproape 250 de milioane de euro în 2019. Tot de anul trecut, compania a atras ca acţionar minoritar Blackstone, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii din lume. Ca investitor, Dragic operează prin două vehicule – fondul de private equity Mozaik Investments, alături de Roland Haas şi Vlad Buşilă, prin care cei trei au achiziţionat anul trecut 35% din lanţul de cafenele 5 to Go şi fondul cu capital de risc DMoonshots, care finanţează start-up-uri şi unde este partener cu Ştefan Dragic şi Branka Paicu. În portofoliul DMoonshot se află deja investiţia de jumătate de milion de euro în Medicai, o platformă care permite colaborarea multidisciplinară între doctori şi pacienţii, şi cea de 300.000 de dolari în XO.

    CONTEXT:
    La nivel mondial, numărul celor care folosesc aplicaţiile de dating va depăşi anul acesta 300 de milioane, iar 75% dintre ei au sub 30 de ani, 90% sub 40 de ani, indică cercetările care evaluează piaţa aplicaţiilor de dating la peste 4 miliarde de dolari, potrivit studiilor citate de reprezentanţii companiei. 

    DECIZIE:
    Fondul de investiţii românesc cu capital de risc (VC) DMoonshot participă cu 300.000 de dolari la finanţarea unui start-up american de tehnologie. În rândul finanţatorilor se numără şi Pierre Omidyar, fondatorul eBay, cotat de Forbes cu o avere de peste 12 miliarde de dolari.

    CONSECINŢE:
    Potenţialul de venituri pentru aplicaţiile de dating este ridicat, în contextul în care liderul pe piaţa americană, Tinder (parte a grupului Match Group), considerat aplicaţia Milenialilor, a avut încasări anul trecut de 1,2 miliarde de dolari (o creştere de 43% faţă de 2018) şi peste 50 de milioane de utilizatori la nivel global. Monetizarea aplicaţiei se face prin intermediul abonamentelor premium. Reprezentanţii companiei nu au în acest moment o previziune de venituri, dar au deja câteva sute de clienţi plătitori.

  • Pentru că o duceţi bine, schimbările pe care le cereţi de la Guvern/stat nu au cum să se facă


    4 milioane de salariaţi din companiile private muncesc jumătate de an pentru a susţine 1,2 milioane de angajaţi în sectorul public şi 5 milioane de pensionari.
    Toţi banii din taxele şi impozitele plătite de sectorul privat se duc într-o groapă neagră, se pierd şi la suprafaţă nu se întâmplă nimic.
    Unii dintre voi cereţi ca românii să-şi schimbe mentalitatea pentru ca România să fie mai bună!
    Cu toţii sunteţi nemulţumiţi de politicile publice, de administraţie, de sistemul de sănătate (în spitalele de stat te duci să te faci bine şi pleci de acolo bolnav, infectat de bacterii), de sistemul de educaţie (companiile private se plâng că şcoala de stat livrează numai analfabeţi funcţionali care nu ştiu nimic din ceea ce au ele nevoie), de infrastructura de transport, de atitudinea instituţiilor publice, care se protejează cu afişe de genul „Astăzi nu lucrăm cu publicul” etc.
    Peste 2 milioane de români au plecat din ţară invocând o parte din aceste motive şi mai ales faptul că nu se va schimba nimic în România.
    În România ultimilor douăzeci de ani s-au schimbat foarte multe lucruri în economie, în business, în societate, dar pe care le vedem greu.
    La conferinţa Confidex – Despre încredere în economie în vremuri de criză, Dan Ştefan, cofondator şi director executiv al grupului Autonom, a spus că-l macină două întrebări: cum putem avea, concret, instituţii publice mai puternice care să fie un motor în economie şi cum pot companiile româneşti să colaboreze între ele.
    La prima întrebare am un răspuns, dar nu ştiu câţi dintre voi îl veţi accepta.
    Cu toţii o ducem bine, chiar prea bine, mai mult decât aşteptările noastre de acum 20 sau 30 de ani, şi de aceea problemele cu care ne confruntăm cu toţii nu sunt atât de mari astfel încât să ieşim în stradă, să dărâmăm gardurile Guvernului şi ale Parlamentului şi să cerem schimbări peste noapte.
    Spitalele publice au fost înlocuite cu clinicile private, şcolile publice au fost înlocuite cu şcoli private, aproape 2 milioane de joburi se desfăşoară în clădiri de birouri curate, cu cafeteria la parter şi cu mallurile aproape.
    Datorită ofertelor aeriene low-cost vacanţele sunt făcute în afară, plecările în city-break-uri sunt ceva curent, iar piaţa muncii era şi va fi în favoarea angajatului pentru poziţiile superioare.
    Pentru că mulţi o duceau bine, prezenţa la vot în alegeri era de
    +/- 50%. Dacă Dragnea şi PSD nu aveau problemele cu justiţia, şi acum erau la guvernare, mai ales după scăderile de taxe pentru antreprenori şi facilităţile oferite mediului de business.
    În ultimii 10 ani, de la criza precedentă, salariile în IT, asigurări, sănătate, administraţie publică s-au triplat, iar celelalte s-au dublat. Dobânzile la lei au scăzut de trei ori, inflaţia nu mai reprezintă o problemă, iar cursul este stabil. Preţurile la locuinţe sunt rezonabile.
    De ce ar ieşi lumea în stradă, de ce s-ar bate la propriu şi la figurat pentru schimbarea sectorului de stat, pentru alte politici publice?
    Cele mai multe lucruri se schimbă în criză, iar criza de acum un deceniu şi chiar şi aceasta de acum nu ne-au lovit atât de tare.
    În America şi chiar în Europa, în aceşti ultimi zece ani, salariile nu au crescut cu mai mult de 10%, în timp ce preţul bunurilor şi serviciilor s-a dublat.
    Revoltele de acum din SUA, dincolo de motivul rasial, au în spate şi foarte multe probleme financiare, care vor ieşi din ce în ce mai mult la suprafaţă. Polarizarea la americani este foarte mare.
    Schimbările majore, inclusiv în România, nu se produc atunci când economia creşte, când e linişte pe stradă, când guvernul are bani de împărţit şi de dat.
    Schimbările pe care le cerem cu toţii se produc atunci când nu mai sunt bani, nu mai sunt creşteri salariale ci scăderi, când oamenii nu au alternative (în criza precedentă, românii puteau să meargă la muncă în străinătate dacă nu găseau joburi în ţară), când le sunt atacate bunăstarea şi liniştea personală.
    În România schimbările, cel puţin economice, se întâmplă atunci când vin FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi cer guvernului să facă ceva.
    Deşi sectorul privat a trimis 1 milion de oameni în şomaj tehnic, guvernul Orban nu s-a atins de niciunul dintre cei 1,2 milioane de bugetari.
    La polul opus, antreprenorii români au câştigat destul de mult de-a lungul anilor pe cont propriu, şi de aceea asocierea cu alţi antreprenori pentru rezolvarea unor lucruri comune nu este pe primul plan. Fiecare crede că se poate descurca în continuare aşa cum a făcut-o până acum.
    Numai crizele îi adună pe antreprenori împreună pentru a găsi soluţii. În vremuri de creştere economică fiecare îşi vede de drumul lui, banii intră în cont, iar problemele se văd doar din maşină.
    Pentru ca anumite lucruri să se schimbe, trebuie ca problemele publice să ne doară atât de tare, încât să nu mai putem/să nu mai puteţi.
    Încă nu suntem acolo. 

  • Fed anticipează o scădere a PIB american cu aproape 53%

    Activitatea economică din al doilea trimestru s-a redus cu mai mult de jumătate, potrivit unor estimări ale  Rezervei Federale Atlanta, care indică o cădere de 52,8%, relatează CNBC.

    Datele arată că producţia americană rămâne în scădere accentuată şi va afecta investiţiile şi consumul. Datele arată că doar 43,1% dintre firme au creştere în luna mai.

    Extrapolând datele, Fed Atlanta anticipează că cheltuielile cu consumul, care constituie 68% din produsul intern brut al naţiunii, vor scădea cu 58,1% în perioada aprilie-iunie. Investiţiile interne, care reprezintă 17% din PIB, vor scădea cu 62,6%.

    Estimările din Atlanta suferă revizuiri periodice şi, în general, sunt mai precise, pe măsură ce se apropie de sfârşitul trimestrului. Estimarea New York Fed, actualizată cu ceva timp în urmă, estimează o scădere a PIB de 35,5%. Scăderea trimestrială, în timp ce un sondaj CNBC în rândul unor economişti de frunte a anticipat o scădere medie de 38%.

    Estimările au şi o parte pozitivă, care estimează o recuperare accentuată pe termen scurt. Ed Yardeni, de la Yardeni Research. anticipează în trimestrul al treilea o revenire de 20% urmată de un câştig de 5% în trimestrul patru.

    După aceea, însă, situaţia devine tulbure, analiştii anticipând o plafonare, cu rate mici de creştere, de o singură cifră. „Nu ne aşteptăm ca PIB-ul real să-şi revină la nivelul maxim din T4 2019 până la sfârşitul anului 2022 ”, a declarat Yardeni într-o notă.

  • Un senator american vrea să stimuleze americanii să revină la muncă cu un bonus săptămânal de 450 de dolari

    Un senator american propune acordarea unui bonus de 450 de dolari pe săptămână americanilor care şi-ar găsi din nou de lucru înainte de 31 iulie, potrivit Les Echos.

    Potrivit lui Rob Portman, senator de Ohio, aceasta ar fi o metodă de anulare a efectelor negative ale indemnizaţiilor de şomaj.

    Ideea este pe placul Casei Albe.

  • Revoluţia de pe piaţa muncii continuă. O companie gigant, cu 60.000 de angajaţi, a decis să îi lase pe majoritatea să lucreze de acasă până la sfârşitul anului

    Steve Squeri, CEO al gigantului American Express, a anunţat într-un mesaj video adresat angajaţilor că majoritatea dintre aceştia vor continua să lucreze de la distanţă până la sfârşitul acestui an, scriu cei de la fool.com.

    Deşi compania doreşte să aducă înapoi, la birou, întreaga echipă, odată ce pandemia de coronavirus va da semne de regres, nu are încă o dată clară pentru acest lucru, iar reprezentanţii businessului cred că procesul va dura câteva luni în mare parte dintre locaţii. „Întoarcerea la birou nu se va întâmpla dintr-o dată”, a spus Squeri în videoclip. „Vom deschide progresiv clădirile, etaj cu etaj şi coleg cu coleg, deoarece fiecare locaţie şi fiecare etaj al unei clădiri sunt diferite”.

    Ca şi alte companii din sectorul financiar, American Express este o afacere extinsă, cu aproximativ 64.500 de angajaţi la nivel global. Sediul central se află în New York, care a fost grav afectat de coronavirus.

    Pe măsură ce compania începe să-şi readucă oamenii la birou, va lua o serie de măsuri pentru a  proteja sănătatea acestora. Squeri a spus că măştile de faţă vor fi obligatorii la intrarea şi deplasarea în jurul clădirilor, iar distanţarea socială va fi practicată în modul în care angajaţii sunt aranjaţi la birourile lor. Alte reguli includ interdicţia întâlnirilor în sălile de conferinţe ale companiei şi o politică fără vizitatori.