BusinessMagazin

Tag: Ambasador

  • SUA ne trimit ambasador

    Diplomat de carieră, Klemm este începând din ianuarie consilier al subsecretarului pentru management la Departamentul de Stat. În perioada 2012-2015 a fost principalul asistent al secretarului în Biroul pentru Resurse Umane al departamentului, iar înainte de această funcţie a ocupat postul de coordonator pentru statul de drept şi respectarea legii la ambasada din Kabul, în Afganistan (2010-2012).

    Klemm a fost ambasador al Statelor Unite în Timorul de Est din 2007 până în 2010 şi ofiţer de rang II pentru afaceri economice la ambasada americană din Tokio, în perioada 2006-2007. Din 2004 până în 2006 a fost director adjunct al Biroului pentru Dezvoltarea Carierei în Biroul pentru Resurse Umane. În 2000 şi 2001 a fost director adjunct al Biroului pentru UE şi Afaceri Regionale din cadrul Biroului pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • Ambasada SUA, despre ambasadorul pentru România: Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat

    “Casa Albă lucrează la identificarea unui candidat extrem de calificat. Aşteptăm un anunţ oficial”, a precizat, vineri dimineaţa, Ambasada SUA la Bucureşti.

    Reacţia Ambasadei SUA vine după ce presa a vehiculat informaţia că SUA vor numi în curând un ambasador la Bucureşti.

    Mark Gitenstein a declarat, pe 14 decembrie 2014, exact în ziua în care s-au împlinit doi ani de la încheierea mandatului său de ambasador la Bucureşti, că este “foarte descurajat” de faptul că numirea unui nou ambasador în România durează atât de mult, dar a subliniat că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Sunt foarte descurajat de faptul că numirea unui nou ambasador durează atât de mult. România merită un nou ambasador cât de curând posibil”, a declarat pentru MEDIAFAX Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA la Bucureşti.

    Gitenstein a precizat că în cei doi ani de când şi-a încheiat mandatul în România a făcut presiuni pe lângă Administraţia Obama pentru ca aceasta să acţioneze în vederea unei nominalizări.

    “Am vorbit cu oficialii implicaţi în procesul de selecţie şi ştiu că se fac progrese pentru a propune pe cineva. Cred că această întârziere este provocată în special de presiunile cauzate de alte activităţi de aici, de la Washington, şi nimic mai mult”, a afirmat Mark Gitenstein.

    “Odată ce Administraţia va face o nominalizare, SUA vor trimite acest nume preşedintelui român pentru agrement. Dacă preşedintele îşi dă agrementul, Administraţia americană va propune numele pentru confirmare Senatului SUA, un proces care va dura câteva luni. E greu de spus cât de mult va dura”, a spus Gitenstein.

    Fostul ambasador susţine că succesorul său va fi un diplomat de carieră.

    “Din ce ştiu, cel nominalizat va fi un diplomat de carieră, ceea ce am şi recomandat. Acest lucru ar trebui să faciliteze obţinerea confirmării din partea Senatului”, a precizat el.

    Chestiunea a fost abordată şi în cadrul discuţiilor dintre ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice, Victoria Nuland, aflată la Bucureşti pe 14 ianuarie.

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul român a reiterat importanţa numirii unui nou ambasador al SUA la Bucureşti.

  • O tânără din oraşul Siret vrea să crească numărul de turişti din Bucovina, după cel mai bun an din ultimii 25

    “Nu poţi să exişti ca oraş european şi să fii izolat de lume. Situaţia aeroportului de la Suceava este poate una din cele mai importante probleme care afectează dezvoltarea potenţialului turistic al zonei. Este absurd să ai pretenţia ca un turist care aterizează la Bucureşti să vină cu maşina timp de şase ore pentru a ajunge în Bucovina. În prezent aeroportul de la Salcea este închis.“

    Născută şi crescută în micuţul oraş Siret, situat la graniţa româno-ucraineană, Manuela Scripcariu gestionează proiectul Discover Bucovina, o comunitate de 70.000 de oameni construită de la zero, în care promovează destinaţiile turistice din regiunea în care locuieşte. Este vehementă când vorbeşte despre locurile natale şi nu se fereşte să arate cu degetul înspre cei care taie elanul dezvoltării turismului în zonă. Aeroportul despre care vorbeşte tânăra face parte din cele opt incluse de Business Magazin în lista ruşinii publicată în 2013, care le include pe cele situate în zone strategice ale Românei. Acestea zac cu pistele aproape goale şi se „mândresc“ cu cel mult două zboruri pe zi, şi acelea spre Bucureşti.

    După cum spunea în 2013 Marius Grosu-Romaşcu, directorul aeroportului de la Suceava, deşi au existat tratative pentru deschiderea de noi curse aeriene şi strategii de reduceri de tarife pentru companiile Carpatair, Wizz Air, Blue Air şi Austrian Airlines, infrastructura nu a permis operarea cu aeronave mari. „În cazul unor aeroporturi cu perspective limitate, utilitatea acordării unor mecanisme de sprijin financiar este discutabilă. Acordarea de ajutor de stat unui aeroport căruia îi lipsesc premisele să devină viabil nu poate fi o soluţie sustenabilă“, explica Szabolcs Nemes, consultant în cadrul companiei Roland Berger.

    După 25 de ani în care la Suceava ajungeau pe calea aerului puţin peste zece mii de pasageri anual, oficialităţile susţin acum că va deveni cel mai modern aeroport din România, cu pistă elastică şi cu tehnologie de ultimă generaţie. Valoarea investiţiei în procesul de modernizare aflat în curs de derulare la ora actuală se ridică la aproape 2 milioane de lei, bani alocaţi din bugetul Consiliului Judeţean. Până la redeschiderea aeroportului, preconizată în vara acestui an, turiştii care aleg Bucovina ca destinaţie turistică au de ales între aeroportul din Iaşi sau cel din Bacău, aflate la două ore distanţă de municipiul Suceava.

    Chiar şi fără aeroport, Bucovina atrage anual circa un sfert de milion de turişti, dintre care 20% sunt străini, iar numerele înregistrate de INS sunt tot mai bune de la an la an. Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Suceava, în Bucovina există în prezent 12.121 de locuri de cazare în 485 de hoteluri şi pensiuni clasificate de Ministerul Turismului. Dublarea numărului de locuri din ultimii zece ani a atras tot mai mult turişti, iar Manuela Scripariu crede că zona este slab promovată faţă de potenţialul real.

    Doar un sfert dintre locurile de cazare sunt ocupate în medie în cursul anului. Asta deşi Bucovina este destinaţia turistică preferată de turiştii români şi străini atunci când vine vorba de sărbătorile  de iarnă sau de petrecerea Paştelui. În ultimii ani, statisticile arată un grad de ocupare al pensiunilor şi hotelurilor din Bucovina de până la 98%, devansând chiar Valea Prahovei în perioadele menţionate.  „Turiştii aleg să petreacă aceste sărbători aici deoarece Bucovina este considerată locul ideal pentru a te bucura de tradiţii şi de obiceiuri. Oferta pensiunilor şi hotelurilor este variată, oaspeţilor le este pregătită o atmosferă liniştită, cu datini, colinde şi bucate tradiţionale pentru masa de Crăciun şi Revelion. Situaţia se mai repetă doar de Paşti.“

    Proiectul Manuelei Scripcariu, Discover Bucovina, a pornit iniţial ca o simplă pagină pe reţeaua de socializare Facebook. În trei ani, mesajele şi campaniile pentru promovarea Bucovinei ajung la circa 150.000 de persoane din România şi străinătate. De aceea, tânăra a decis să construiască un portal cu acelaşi nume, funcţional în prezent doar în limba română, pentru a aduce într-un singur loc oferta proprietarilor de pensiuni şi hoteluri. Turiştii caută mai ales pachete de trei şi patru nopţi în unităţi de cazare de trei şi patru stele şi alocă bugete de 800-1.500 de lei de persoană. Potrivit INS, cea mai mare durată medie a şederii s-a înregistrat în structurile turistice din zona staţiunii balneare Vatra Dornei (4,2 zile), urmate de structurile din zona montană  (2,3 zile) şi de „alte localităţi şi trasee turistice“ (1,9 zile).

  • PF Daniel, invitat de ambasadorul Palestinei să se întâlnească cu oficialităţile din regiune

    Totodată, ambasadorul Fuad Kokaly i-a solicitat lui PF Daniel să analizeze posibilitatea ca, pe viitor, studenţi ortodocşi palestinieni să poată studia la facultăţile de teologie ortodoxă din România, pentru a contribui la o mai bună cooperare între cele două popoare.

    În cadrul vizitei, cei doi au discutat despre situaţia dificilă din Orientul Mijlociu, ce creează mari probleme în special în rândul creştinilor.

    PF Daniel şi-a exprimat speranţa că, prin rugăciune şi prin eforturile factorilor responsabili din regiune şi cu sprijin internaţional, se vor identifica soluţii pentru o pace durabilă, care va contribui la buna convieţuire a tuturor celor ce trăiesc în această zonă.

  • Bogdan Aurescu a reiterat necesitatea înregistrării de progrese privind numirea unui ambasador SUA

    Potrivit unui comunicat MAE, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a primit, miercuri, pe însărcinatul cu afaceri a.i. al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, întrevederea axându-se pe evoluţiile, priorităţile şi direcţiile de acţiune pentru 2015 ale Parteneriatului Strategic, situaţia din imediata vecinătate a României şi din regiunea extinsă a Mării Negre, cu accent asupra Republicii Moldova, precum şi pe alte teme de interes comun.

    În cadrul discuţiilor, ministrul român de Externe a reiterat necesitatea înregistrării de progrese în ce priveşte numirea unui nou ambasador american la Bucureşti şi obiectivul includerii României în Programul Visa Waiver.

    În ceea ce priveşte dimensiunea de securitate a Parteneriatului Strategic, demnitarul român a subliniat importanţa coordonării şi cooperării dintre cele două state atât în privinţa implementării deciziilor adoptate la Summit-ul Alianţei Nord-Atlantice din Marea Britanie, cât şi în raport cu operaţionalizarea în 2015 a sistemului american de apărare împotriva rachetelor balistice instalat la baza românească de la Deveselu.

    Totodată, Aurescu l-a informat pe Dean Thompson în legătură cu deciziile adoptate marţi de CSAT referitoare la contribuţia României la Afganistan, vizând suplimentarea cu până la 450 de militari a efectivelor Forţelor Armate Române care vor participa la Misiunea NATO Resolute Support.

    Un alt subiect important pe agenda discuţiilor l-a constituit reuniunea miniştrilor de externe NATO din 2 decembrie, ministrul român evidenţiind importanţa adoptării cu acest prilej a deciziei de prelungire a măsurilor de reasigurare a Aliaţilor estici în lumina evoluţiilor de securitate din vecinătatea estică, precum şi necesitatea implementării complete şi în termenele convenite a Planului de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie.

  • În 2012 îl prezentam pe Călin Drăgan, de la Coca-Cola Japonia. Astăzi e cel mai puternic executiv român din lume.

    În 2014, Drăgan conduce o afacere de 4 miliarde de euro, cu 8.000 de angajaţi şi a fost desemnat managerul anului de către revista japoneză Toyo Keyzai. Au fost luate în calcul nu numai evoluţia profitului şi preţul acţiunilor, ci şi gradul de satisfacţie al clienţilor şi angajaţilor.

    Vezi aici secţiunea aniversară BM 10 ani

    Cover Story 2013

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Israelul neagă răpirea unuia dintre militarii săi de către Hamas

     “Nu este niciun militar israelian răpit, aceste zvonuri sunt false”, a declarat Prosor, ca răspuns la întrebările jurnaliştilor. El s-a exprimat în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate pe tema situaţiei din Gaza.

    Aripa armată a mişcării palestiniene Hamas a revendicat, duminică seara, răpirea unui militar israelian, declanşând manifestări de bucurie pe străzile oraşului Gaza.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ambasadorul Ucrainei în România, despre accidentul de avion: Avem toate motivele să credem că este vorba de doborâre intenţionată

     Declaraţiile ambasadorului:

        Avionul doborât aparţine companiei Malaysia Airlines. Toţi cei 283 de pasageri şi 15 membri ai echipajului au murit. Acest accident a devenit o tragedie nu doar pentru Ucraina, ci pentru lumea întreagă.

        Exprimăm sincere condoleanţe pentru familiile victimelor.

        Preşedintele Ucrainei a iniţiat realizarea unei comisii pentru efectuarea unei anchete a actului terorist.

        În jurul orei 16:20 avionul a dispărut de pe ecranele radarelor. Avionul a căzut în regiunea Doneţk, în apropiere de graniţa cu Rusia. Locul prăbuşirii se află în zona sub controlul operaţional al grupurilor teroriste susţinute de Rusia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă cu clădirea Ambasador după un proces de 14 ani: Jumătate iese la vânzare, cealaltă rămâne hotel

    În urmă cu 14 ani, moştenitorii unei părţi a clădirii în care funcţionează hotelul Ambasador din Bucureşti au revendicat jumătate din imobil. După 14 ani de procese, moştenitorii au obţinut în instanţă o hotărâre definitivă de retrocedare a unei jumătăţi din hotelul aflat în centrul Capitalei.

    “După lungi negocieri, în mod voluntar, SC Ambasador a retrocedat jumătate din imobil, semnând documentele la începutul acestei săptămâni”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Andrei Istrate, preşedintele consiliului de Administraţie al firmei SC Ambasador, care deţine hotelul cu acelaşi nume.

    Acţionarii Ambasador au investit în ultimii trei ani în partea de hotel care le-a revenit şi care are 99 de camere aproximativ trei milioane de euro în ridicarea gradului de confort de la trei la patru stele, dar şi în modernizarea sălii de conferinţă, a restaurantelor şi a barurilor. Din suma de trei milioane de euro, 2,3 milioane de euro au provenit din surse proprii, iar restul de 700.000 de euro dintr-un credit bancar.

    “După ce am relansat hotelul, ridicându-i gradul de confort la patru stele, am reuşit ca în primul semestru al acestui an să ajungem la un grad de ocupare de peste 60%, la un tarif mediu de 62 de euro pe cameră pe noapte. Am introdus şi servicii noi şi suntem singurul hotel din Bucureşti care oferă turiştilor străini o tabletă închiriată cu 10 euro pe zi, conectată la internet şi care are şi funcţia de ghid electronic. Îţi arată permanent în ce zonă a oraşului eşti şi ce atracţii turistice, baruri şi restaurante sunt în zonă”, a adăugat Istrate. El a afirmat că peste 55% din clienţii hotelului sunt străini, dar în ultima vreme a crescut şi ponderea oamenilor de afaceri români.

    În ceea ce priveşte cealaltă jumătate din clădire, Istrate spune că, din informaţiile pe care le deţine, aceasta va fi scoasă la vânzare pe piaţa imobiliară. “Noi nu suntem interesaţi să o cumpărăm”, a mai spus el.

    Clădirea în care funcţionează hotelul a fost construită între anii 1937 şi 1939, fiind proiectată de către proprietar. Instanţa a hotărât anul trecut ca terenul şi jumătate din clădirea hotelului Ambasador din Bucureşti, aripa dinspre Ciclop, să fie restituite în natură moştenitorilor arhitectului Arghir Culina, fostul proprietar, după un litigiu care a durat mai mult de un deceniu.

    Cei mai importanţi acţionari ai firmei Ambasador Turism, care administrează hotelul Ambasador, sunt Nicolae Istrate (17,7%), Constantin Dochiţu (17,7%), George Manolescu (17,3%), George Ţurnă (16,4%), Dumitru Petre (10,9%) şi Costin Minculescu (5,4%).