BusinessMagazin

Tag: alerta

  • Starea de alertă în România: Terasele pot fi deschise şi pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară

    Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut, ieri, de votul final din Parlament. Trebuie să ştii că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi că nu mai eşti nevoit să intri în carantină când vii din străinătate dacă aduci un certificat medical care arată că nu ai Covid-19. Însă, în continuare, dacă eşti suspect de Covid-19 poţi fi izolat sau carantinat.

    Iată principalele reguli care te pot afecta în mod direct. Ce prevede Legea prin care se instituie starea de alertă din 15 mai (Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19).

    Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, putem spune că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului.

    În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară.

    Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maximul 48 de ore. Dacă vii din Republica Moldova, regula nu se aplică.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro

  • Starea de alertă în România: Terasele pot fi deschise şi pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară

    Legea cu măsurile care ar putea fi aplicate în starea de alertă a trecut, ieri, de votul final din Parlament. Trebuie să ştii că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi că nu mai eşti nevoit să intri în carantină când vii din străinătate dacă aduci un certificat medical care arată că nu ai Covid-19. Însă, în continuare, dacă eşti suspect de Covid-19 poţi fi izolat sau carantinat.

    Iată principalele reguli care te pot afecta în mod direct. Ce prevede Legea prin care se instituie starea de alertă din 15 mai (Lege privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID -19).

    Starea de alertă este declarată la nivel local şi naţional şi poate fi prelungită, însă nu cu mai mult de 30 de zile. În aceste condiţii, putem spune că starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile. Această chestiune nu figura în forma iniţială a proiectului Executivului.

    În timpul stării de alertă se poate suspenda activitatea restaurantelor, a hotelurilor, teraselor. În schimb, la terase pot fi servite băuturi şi mâncare dacă sunt respectate regulile de protecţie sanitară.

    Românii care intră în ţară sunt scutiţi de autoizolare şi de carantină instituţionalizată dacă prezintă un certificat emis de medic care să spună că este negativ la Covid-19. Certificatul trebuie tradus în română şi trebuie eliberat înainte cu maximul 48 de ore. Dacă vii din Republica Moldova, regula nu se aplică.

    Citiţi articolul integral pe Mediafax.ro

  • Starea de alertă, modificată din nou de parlamentari. Ce mall-uri se deschid din 15 mai

    Deputaţii din Comisia juridică au modificat, din nou, proiectul privind instituirea stării de alertă. Parlamentarii au decis că, din 15 mai, vor fi deschise mall-urile mai mici de 15.000 de metri pătraţi.

    „Art. 9. – (1) Pe durata stării de alertă se pot suspenda activităţile de comercializare cu amănuntul a produselor şi serviciilor în centrele comerciale în care îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, cu acordul CNSSU. (2) Măsura prevăzută la alin. (1) nu se aplică în cazul centrelor comerciale mici de sub 15.000 mp, cu magazine individuale din incintă de sub 500 mp fiecare”, conform proiectului modificat în Camera Deputaţilor privind instituirea stării de alertă.

    Deputatul UDMR care a venit cu această propunere susţine că este necesară, deoarece în provincie centrele comerciale oamenii nu vin pentru a petrece timp liber, ci doar pentru a face cumpărături strict necesare, aşadar nu există niciun pericol de infectare.

    Totodată, deputatul UDMR afirmă că spaţiile comerciale din provincie au suprafeţe mici, nu sutn aglomerate, iar oamenii petrec între 10 şi 30 de minute.

    PNL a venit în comisia juridică cu un articol prin care starea de urgenţă ar intra în vigoare imediat după publicarea proiectului în Monitorul Oficial. Legea în vigoare nu permite însă acest lucru, fiind necesară intrarea în vigoare abia la trei zile după publicarea în Monitorul Oficial al proiectului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PNL nu votează starea de alertă în Senat. Iohannis: Solicit Parlamentului să decidă cu celeritate

    Senatul dezbate proiectul de lege care reglementează starea de alertă din 15 mai. PNL a anunţat deja că se va abţine de la vot, după ce proiectul legislativ a fost modificat în comisiile de specialitate.

    Senatul dezbate proiectul de lege care reglementează starea de alertă

    Klaus Iohannis le-a cerut parlamentarilor să decidă cu maximă celeritate.

    „Mă adresez Parlamentului, care are în lucru o lege care reglementează activităţile, restricţiile şi felul în care se gestionează această stare de alertă. Este nevoie urgentă de această lege şi solicit Parlamentului să decidă pe această lege cu maximă celeritate”, a spus Iohannis.

    Camera Deputaţilor va avea, însă, votul decisiv, cel mai probabil în cursul zilei de miercuri.

  • În starea de alertă pot fi restrânse drepturile şi libertăţile? Explicaţiile unui avocat

    Declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică, spune avocatul Codrin Ţarălungă. Restrângerea drepturilor şi libertăţilor nu poate fi dispusă de autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă. 

    „Starea de alertă” poate fi instituită în cazul iminentei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Fără doar şi poate, că „situaţia de urgenţă” pandemia întră în sfera de aplicare a stării de alertă cu un singur corectiv, respectiv acela că starea actuală este „în plină desfăşurare spre regres”, consideră avocatul.

    „Din această perspectivă, declararea stării de alertă după încetarea stării de urgenţă poate părea uşor anacronică având în vedere că, din punctul de vedere al gradualităţii şi al măsurilor care pot fi adoptate, starea de urgenţă este cel mai înalt grad de alertă non-militară”, explică Codrin Ţarălungă.

    Starea de alertă are un caracter eminamente preventiv, pe durata căreia autorităţile publice organizate în comitete de urgenţă sunt obligate să intervină pentru „prevenirea”, „limitarea” şi „înlăturarea” stării de forţă majoră.

    Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principii printre care se regăseşte şi cel stabilit la art. 3 alin. c) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;

    „În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune, la art. 4, alin (2) că acestea sunt <… orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră>, iar potrivit alin (3) acestea <trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege>”, mai spune avocatul.

    În ceea ce priveşte măsurile care privesc „participarea” populaţiei la gestionarea situaţiei de criză, actul normativ face referire doar la „evacuare” şi, într-o oarecare măsură la „obligaţiile cetăţenilor şi ale operatorilor economici în ceea ce priveşte participarea la activităţi în folosul comunităţilor locale”, de unde se poate deduce că orice alte măsuri nu pot fi dispuse de către autorităţile care compun comitetele pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    Astfel de măsuri sunt un atribut exclusiv al Parlamentului pe calea adoptării unei legi organice.

    Un alt argument în sensul în care în starea de alertă nu pot fi dispuse măsuri restrictive de drepturi şi libertăţi este şi faptul că, în funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă, comitetele de gestionare propun (către Guvern care, la rândul sau, propune Preşedintelui României) instituirea stării de urgenţă.

    „Orice limitări sau restrângeri de drepturi ar putea fi adoptate doar în condiţiile legii. Potrivit stadiului actual de reglementare, orice restrangere de drepturi şi libertăţi nu poate fi realizată decât prin adoptarea unui act normativ de tipul unei legi organice. Se poate observa că în acest moment – obligat să între în legalitate şi de către Decizia CCR cu privire la neconstituţionalitatea unora dintre măsurile dispuse în starea de urgenţă – Guvernul României a pregătit şi înaintat în Parlament un proiect de lege care să regelementeze măsurile care ar putea fi adoptate în starea de alertă”, adaugă Codrin Ţarălungă.

    La încetarea stării de urgenţă vor înceta şi măsurile dispuse pe durata stării de urgenţă, inclusiv cele privind restricţiile şi limitările drepturilor şi libertăţilor.

    Legalitatea şi utilitatea declarării stării de alertă s-ar verifica numai cu condiţia respectării pe deplin a nuanţei care o diferenţiază faţă de starea de urgenţă: caracterul eminamente preventiv al măsurilor faţă de cel mai energic şi cu un caracter pronunţat coercitiv (în măsura necesară), cum este cel al stării de urgenţă.

    „Din acest ultim punct de vedere, poate părea oarecum anacronică adoptarea unei stări de alertă după ridicarea stării de urgenţă, aspect care ar putea să ridice inconveniente de logică juridică şi autorităţilor care ar trebui să se concentreze în identificarea unor variante mai adaptate necesităţilor reale ale populaţiei”, mai punctează specialistul.

  • Cum va arăta România din 15 mai. Guvernul a adoptat proiectul privind măsurile în starea de alertă şi l-a transmis Parlamentului

    Se vor putea face angajări în domeniul medical fără concurs, masca va fi obligatorie în spaţiile publice închise, iar preoţii pot ţine slujbe dacă există distanţare socială. Guvernul a adoptat proiectul de lege privind măsurile de prevenire şi combatere a efectelor COVID şi l-a transmis Parlametului

    Proiectul adoptat luni de Guvern, care priveşte prevenirea şi combaterea efectelor epidemiei de COVID-19 după 15, a fost transmis către Parlament pentru dezbatere şi aprobare în regim de urgenţă.

    Şeful Cancelariei Primului Ministru, Ionel Dancă, a declarat că în privinţa activităţilor economice, vor fi permise activităţile de comercializare a produselor alimentare şi băuturilor alcoolice şi nealcoolice care nu presupune rămânerea clienţilor în spaţii. Este vorba, în acest caz, de activităţi de tip Drive-in, Room-service sau livrare la clienţi.

    Tot în domeniul economic, pe perioada stării de alertă se pot suspenda activităţi de vânzare cu amănuntul şi serviciile în centrele comerciale, cu câteva excepţii. Astfel, sunt permise activităţile de vânzare a produselor electronice şi electrocasnice dacă operatorii economici asigură livrarea acestora la domiciliu.

    Dancă a mai spus că este permisă activitatea operatorilor economici din centrele comerciale care au accesul asigurat direct din exteriorul incintei şi este întreruptă comunicarea cu restul complexului. Şi aici sunt prevăzute câteva excepţii, pentru activităţile de tip curăţătorie, cabinete stomatologice, optică medicală şi altele.

     

  • Starea de alertă: Ce presupune şi care sunt diferenţele faţă de starea de urgenţă

    Klaus Iohannis a anunţat că starea de urgenţă va fi înlocuită, de la 15 mai, cu starea de alertă. Respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului este unul dintre principiile ce trebuie să stea la baza unei asemenea măsuri, scrie Monitorul Justiţiei.

    „Starea de urgenţă nu va fi prelungită. În acest fel, data de 14 mai va fi ultima zi în care mai avem stare de urgenţă în România. Începând din 15 mai, pentru a ţine epidemia sub control, vom intra într-o aşa numită stare de alertă (…) ne vom putea mişca în interiorul localităţii unde avem treabă, dar fără exagerări. Deplasările să se facă atunci când sunt necesare, dar nu vom mai fi obligaţi să declarăm unde mergem”, a declarat şeful statului.

    Avocatul Codrin Ţarălungă ne explică faptul că starea de alertă poate fi instituită în cazul iminenţei apariţiei sau a declanşării unei situaţii de urgenţă. Desigur, epidemia intră în sfera de aplicare a stării de alertă, ca situaţie de urgenţă, cu precizarea că starea actuală este “în plină desfăşurare spre regres”.

    Potrivit OUG nr. 21/2004, actualizată, starea de alertă la nivel naţional se declară de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă “şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă”.

    Managementul situaţiei de urgenţă este guvernat de o serie de principiii, explică avocatul Codrin Ţarălungă, iar unul dintre acestea este respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

    În ceea ce priveşte măsurile care pot fi luate în cadrul stării de alertă, declarată în mod legal, OUG nr. 21/2004 dispune că acestea sunt “orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră” şi “trebuie să fie proporţionale cu situaţiile care le-au determinat şi se aplică cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de lege.”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod portocaliu de ploi torenţiale şi în Capitală

    Meteorologii au emis, duminică, o avertizare cod portocaliu de ploi torenţiale, descărcări electrice, grindină şi vijelii pentru Bucureşti, în vigoare până la ora 18.30.

    În Bucureşti se semnalează averse torenţiale ce vor acumula 20…30 l/mp, grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

    O altă avertizare nowcasting anunţă, tot până la 18.30, pentru mai multe zone din Ilfov, averse torenţiale ce vor acumula 35…40 l/mp, grindină de mici dimensiuni, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului.

  • Starea de alertă: ce acte normative o reglementează şi ce implică această situaţie excepţională

    Starea de alertă este reglementată de articolul 53 din Constituţia României, dar şi de OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

    Legea fundamentală spune că starea de alertă trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere libertăţii.


    Odată cu expirarea decretului care a prelungit starea de urgenţă, în 15 mai, România ar putea intra în „stare de alertă”. Aceasta va permite autorităţilor să menţină anumite restricţii pentru a limita efectele negative provocate de epidemia de COVID-19.

    Potrivit articolului 53 alineatul (1) din Constituţie, „exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav”.

    Alineatul (2) al aceluiaşi articol prevede că „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

    Pe de altă parte, un alt act normativ care stabileşte reglementări în cazul stării de alertă este Ordonanţa de urgenţă nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • După starea de urgenţă, din 15 mai va fi instituită starea de alertă. Ce înseamnă acest lucru

    Pe 15 mai, scapi de starea de urgenţă în România. După data de 15 mai va fi instituită, însă, starea de alertă. Reglementarea este necesară pentru ca unele restricţii să rămână în vigoare

    Dacă te bucurai că scapi de restricţii pe 15 mai, odată cu finalizarea stării de urgenţă, te-ai înselat. Guvernul se pregăteşte să instituie starea de alertă, pentru ca unele drepturi şi libertăţi să îţi fie în continuare îngrădite.
    Starea de alertă este necesară pentru ca autorităţile să poată menţine restricţiile pentru distanţarea fizică şi socială. Preşedintele Klaus Iohannis te-a anunţat deja că după 15 mai vei putea ieşi din casă, însă vei avea obligaţia să porţi mască de protecţie.

    Klaus Iohannis, preşedintele României: După data de 15 mai, toată lumea va fi obligată să poarte măşti de protecţie în spaţiile publice închise şi atunci când folosim transportul public în comun. Măsura nu e limitată în timp şi vom putea să renunţăm la purtarea măştii poate la anul, atunci când pandemia va fi sub control şi nu mai există riscul infectării.

    CE ESTE STAREA DE ALERTĂ

    Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

    Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro