BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Ludovic Orban dă guvernul în judecată

    Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, anunţă că dă în judecată Guvernul pentru a obţine o hotărâre judecătorească care să oblige guvernul să respecte legea şi să organizeze alegeri locale în localităţile unde s-a vacantat funcţia de primar sau a fost dizolvat consiliul local.

    „Dacă alegeri nu sunt, democraţie nu este. Am luat decizia de a da în judecată guvernul pentru a obţine o hotărâre judecătorească care să oblige guvernul să respecte legea şi să organizeze alegeri locale în cele peste 40 de localităţi unde s-a vacantat funcţia de primar sau a fost dizolvat consiliul local. Deşi guvernul a primit încă de anul trecut adrese oficiale de la AEP prin care a fost informat de faptul că multe localităţi au rămas fără primar, acesta a refuzat să emită hotărârile de guvern pentru organizarea alegerilor. Nu există atentat mai grav la adresa democraţiei decât refuzul de a organiza alegeri. Singura sursă de legitimitate pentru aleşi este votul acordat de cetăţeni. Cine nesocoteşte dreptul de vot al oamenilor este un duşman al democraţiei”, scrie pe Facebook Ludovic Orban.

    El transmite că vineri a înregistrat la guvern plângerea prealabilă.

    „După care, dacă guvernul nu adoptă hotărârea de organizare a alegerilor locale, mă voi adresa instanţei de contencios administrativ. Le-am atras atenţia membrilor guvernului că voi solicita instanţei pe lângă hotărârea de obliga guvernul să organizeze alegeri locale şi sancţiuni pecuniare pentru membrii guvernului pentru fiecare zi întârziere faţă de termenul legal de 90 de zile şi, de asemenea, anularea actelor administrative emise de primarii interimari după expirarea acestui termen de 90 de zile în care guvernul era obligat de lege să organizeze alegeri. Dacă acceptăm ca guvernul să calce în picioare constituţia, legile ţării şi democraţia în cazul alegerilor locale, ne putem aştepta oricând ca puterea să facă lucrul acesta şi cu celălalte tipuri de alegeri- parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou, spune un proverb românesc. Cine nu face alegeri locale astăzi, mâine nu va face nici alegeri parlamentare sau prezidenţiale. Devine tot mai evident că actuala putere se îndepărtează tot mai mult de valorile democratice. Nu putem sta cu mâinile în sân şi să contemplăm pasivi derapajele tot mai grave ale PSDNL faţă normele şi principiile democratice. Avem datoria să ne batem pentru drepturile noastre, să folosim toate mijloacele legale şi constituţionale pentru a îi determina să revină în cadrul democratic”, conchide Orban.

  • Rezultate oficiale:Macron nu va avea majoritate parlamentară, reformele riscă să fie blocate

    Alianţa Împreună! (centru), care îl susţine pe preşedintele Emmanuel Macron, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Franţa, dar nu va avea majoritate, astfel că Guvernul instalat recent ar putea fi schimbat, iar reformele probabil vor fi blocate.

    Alianţa Împreună! (centru) a obţinut 245 de locuri în Adunarea Naţională, Camera inferioară a Parlamentului de la Paris, care are în total 577 de membri. Formaţiunea politică proprezidenţială se situează astfel sub pragul majorităţii de 289 de locuri, potrivit rezultatelor anunţate în cursul nopţii de duminică spre luni de Ministerul francez de Interne. Până acum, coaliţia proprezidenţială avea majoritate în Adunarea Naţională.

    Coaliţia de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), condusă de Jean-Luc Mélenchon, a obţinut 131 de locuri, iar formaţiunea de extremă-dreapta Mobilizarea Naţională (RN), a fostei candidate la preşedinţie Marine Le Pen, 89 de locuri. Partidul Republicanii (LR, centru-dreapta) va avea 61 de membri în Adunarea Naţională.

    Rezultatul scrutinului parlamentar va bloca avântul preşedintelui Emmanuel Macron, care a obţinut acum două luni un nou mandat. Guvernul Elisabeth Borne, instalat de preşedintele Macron imediat după victoria prezidenţială, riscă să fie schimbat rapid, iar unii aliaţi ai liderului de la Palatul Élysée evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării unui nou scrutin parlamentar peste un an.

    “Această situaţie reprezintă un risc pentru ţara noastră, ţinând cont de provocările cu care se confruntăm pe plan naţional şi internaţional. Vom depune eforturi începând de mâine pentru a construi o majoritate parlamentară”, a afirmat premierul Elisabeth Borne, potrivit BBC News.

    Jean-Luc Mélenchon, liderul Coaliţiei de stânga Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială (NUPES), precum şi politicianul de extremă-dreapta Marine Le Pen au salutat rezultatul scrutinului.

    “Emmanuel Macron se confruntă cu riscul paraliziei politice”, titrează cotidianul Le Monde. “Coaliţia prezidenţială este departe de majoritatea absolută, un scenariu de coşmar pentru Emmanuel Macron, care ajunge în incapacitatea de a putea aplica proiectele politice”, notează cotidianul Le Monde.

    Politicieni din cadrul coaliţiei proprezidenţiale se tem de o “paralizie” politică totală şi evocă ideea dizolvării Parlamentului şi convocării alegerilor parlamentare anticipate peste un an, dacă preşedintele Macron nu va reuşi să construiască între timp o majoritate parlamentară.

    “Alegeri legislative 2022: Emmanuel Macron se confruntă cu testul Franţei neguvernabile. Învins la urne, preşedintele nu are majoritate în Adunarea Naţională. Stânga radicală intră în forţă în Parlament, iar formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN) creează surpriza, obţinând 89 de locuri”, comentează, la rândul său, cotidianul Le Figaro.

  • Alegeri în Franţa: Macron duce o bătălie dură pentru controlul parlamentului

    Francezii votează duminică în cadrul unor alegeri parlamentare cu miză mare, care l-ar putea priva pe preşedintele Emmanuel Macron de majoritatea absolută de care are nevoie pentru a guverna fără probleme, potrivit Reuters.

    Votul începe la ora 8.00, iar primele estimări sunt aşteptate la ora 20.00.

    Sondajele de opinie prevăd că tabăra lui Macron va obţine cel mai mare număr de locuri, dar nu garantează că va atinge pragul de 289 de locuri pentru o majoritate absolută.

    Sondajele de opinie prevăd, de asemenea, că extrema dreaptă ar putea obţine cel mai mare succes parlamentar din ultimele decenii, în timp ce o alianţă largă între stânga şi verzi ar putea deveni cel mai mare grup de opoziţie.

    Dacă tabăra lui Macron nu va reuşi să obţină o majoritate absolută, se va deschide o perioadă de incertitudine care ar putea fi rezolvată prin alianţe sau repetarea alegerilor.

    Emmanuel Macron a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Franţei în aprilie.

  • Marine Le Pen anunţă că îşi va continua angajamentele, în pofida înfrângerii electorale

    Marine Le Pen, reprezentanta formaţiunii Mobilizarea Naţională (RN, extremă-dreapta), a anunţat duminică seară că îşi va continua angajamentele, în pofida înfrângerii în scrutinul prezidenţial din Franţa.

    “În ţară s-ar fi putut ridica un mare vânt de libertate, dar urnele au decis altfel. Eu îmi voi continua angajamentele”, a afirmat Marine Le Pen, imediat după anunţarea rezultatelor sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, subliniind că scorul pe care l-a obţinut reprezintă “o victorie semnificativă”.

    Emmanuel Macron a obţinut 57,6% din voturi în turul secund al scrutinului prezidenţial, iar adversara sa, Marine Le Pen, reprezentând formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN, extremă-dreapta), este creditată cu 42,4%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe, la cererea postului BFMTV. Un alt sondaj, efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Ifop la cererea cotidianului Le Figaro, îl creditează pe Emmanuel Macron cu 58% din voturi şi pe Marine Le Pen cu 42%.

    Prezenţa la vot a fost de aproximativ 70% în turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa.

  • Sondajele la ieşirea de urne indică un avans al lui Emmanuel Macron

    Preşedintele în funcţie al Franţei, Emmanuel Macron, se clasează pe primul loc în scrutinul prezidenţial din Franţa, potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne.

    Emmanuel Macron a obţinut 57,6% din voturi în turul secund al scrutinului prezidenţial, iar adversara sa, Marine Le Pen, reprezentând formaţiunea Mobilizarea Naţională (RN, extremă-dreapta), este creditată cu 42,4%, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Elabe, la cererea postului BFMTV.

    Un alt sondaj, efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Ifop, îl creditează pe Emmanuel Macron cu 58% din voturi şi pe Marine Le Pen cu 42%.

    Prezenţa la vot a fost de aproximativ 70% în turul doi al scrutinului prezidenţial din Franţa.

  • Prezenţa la vot în alegerile din Franţa, de 26,41% la ora 12:00 CET, este sub cea din 2017

    Prezenţa la vot în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale franceze de duminică era de 26,41% până la ora 12.00 (1000 GMT), arată datele Ministerului de Interne, citate de Reuters.

    Cifra de participare a fost mai mică decât la aceeaşi oră în 2017, când a fost de 28,23%, dar mai mare decât în primul tur din 2022, în urmă cu două săptămâni, când a fost de 25,48% până la prânz.

    Analiştii spun că o prezenţă scăzută la vot adaugă o notă de incertitudine pentru rezultatul final.

    Votul a început la ora 8.00 şi se va încheia la ora 20.00, când sunt aşteptate primele estimări ale rezultatelor.

     

  • Sondaje.Avansul lui Macron în faţa lui Le Pen se măreşte înaintea scrutinului de duminică din Franţa

    Un sondaj Ipsos l-a plasat pe Macron obţinând 56,5% din voturi, în creştere cu o jumătate de punct faţă de vineri şi cu 3,5 puncte faţă de data de 8 aprilie, cu două zile înainte de primul tur de scrutin în care Macron şi candidata de extremă dreapta Le Pen s-au calificat pentru turul al doilea.

    Un sondaj Opinionway l-a plasat pe Macron la 56%, în creştere cu două puncte faţă de vineri. Într-un sondaj Ifop, cota lui Macron în intenţiile de vot a urcat la 55%, cu o jumătate de punct mai mult decât luni şi cu trei puncte mai mult decât la 8 aprilie.

    Scorul mediu al lui Macron în cele trei sondaje a urcat la 55,83%, în creştere cu peste trei puncte faţă de media de la 8 aprilie.

    Emmanuel Macron a câştigat alegerile din 2017 cu 66,1% din voturi, tot împotriva lui Le Pen, dar cursa este acum mult mai strânsă. Macron a pierdut voturi din cauza criticilor privind gestionarea crizei COVID şi a politicilor economice.

  • Duminică au loc alegeri prezidenţiale în Franţa

    Francezii merg duminică la urne pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale, după o campanie discretă, umbrită de războiul din Ucraina.

    Aproximativ 48,7 milioane de persoane sunt eligibile pentru a vota în competiţia prezidenţială de duminică, alegând dintr-un grup de 12 candidaţi care se luptă pentru a conduce a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene şi singura putere nucleară a blocului comunitar.

    Preşedintele Emmanuel Macron încearcă să devină primul preşedinte în exerciţiu care este reales în două decenii. Ultimul preşedinte care a reuşit acest lucru a fost Jacques Chirac în 2002.

    Contracandidaţii săi variază de la un cadidat de extremă stângă cu simpatii comuniste până la candidaţi anti-imigraţie de extremă dreapta.

    Secţiile de votare se deschid în Franţa continentală duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României). Ele se vor închide la ora locală 19.00 (20.00 ora României) în majoritatea localităţilor şi la ora 20.00 (21.00 ora României) în marile oraşe, inclusiv la Paris. Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la ora 20.00 (21.00 Ora României).

    Cei doi candidaţi care vor obţine cele mai multe voturi se vor califica pentru turul al doilea ce va avea loc pe 24 aprilie.

    Doisprezece candidaţi au ajuns pe buletinul de vot oficial – inclusiv şapte care au candidat şi la ultimele alegeri din 2017. Aceştia acoperă tot spectrul politic. O treime dintre ei sunt femei.

    Printre candidaţi se numără finaliştii din 2017, Emmanuel Macron şi Marine Le Pen, care candidează pentru a treia oară la Palatul Élysée. Alţi „veterani” cu candidaturi la activ sunt candidaţii de stânga Jean-Luc Mélenchon, Philippe Poutou şi Nathalie Arthaud, naţionalistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan şi candidatul de centru-dreapta Jean Lassalle.

    Noii veniţi sunt Eric Zemmour, un fost expert TV de extremă dreapta; Valérie Pécresse, şefa conservatoare a regiunii pariziene; Anne Hidalgo, primarul socialist al Parisului; Yannick Jadot de la Verzi; şi Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist.

    Cu excepţia unei surprize monumentale, se aşteaptă ca atât Macron, cât şi Le Pen să avanseze din nou în turul doi. Sondajele sugerează că liderul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon este posibil pe locul al treilea.

    Macron, acum în vârstă de 44 de ani, a învins-o pe Le Pen cu o majoritate zdrobitoare şi a devenit cel mai tânăr preşedinte al Franţei în 2017. Victoria fostului bancher care, spre deosebire de Le Pen, este un susţinător fervent al colaborării europene, a fost considerată o victorie împotriva politicii populiste şi naţionaliste, venită în urma alegerii lui Donald Trump la Casa Albă şi a votului Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană, ambele în 2016.

    Macron s-a bazat în campanie pe succese economice: Economia franceză îşi revine mai repede decât se aşteptau experţii după pandemia de COVID-19, cu o rată de creştere de 7% în 2021, cea mai mare din 1969 încoace. Şomajul a scăzut la minime neatinse de la începutul anilor 2000. Când Rusia a invadat Ucraina la 24 februarie, declanşând cea mai gravă criză de securitate din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Macron a primit, de asemenea, un impuls în sondaje, oamenii adunându-se în jurul liderului pe timp de război.

    Dar Le Pen, în vârstă de 53 de ani, este acum un duşman politic mai bine pozţionat faţă de 2017. Le Pen s-a rebrenduit în ultimii ani reducând limbajul anti-imigraţie. Şi-a focusat campania pe costul vieţii de zi cu zi a francezului de rând şi pe puterea sa de cumpărare, valorificând problema care, potrivit sondajelor, este cea mai importantă în mintea alegătorilor.

  • Viktor Orban proclamă o victorie “uriaşă”,”vizibilă de la Bruxelles”,în scrutinul din Ungaria

    Partidul Fidesz (dreapta), al premierului în funcţie Viktor Orban, s-a clasat pe primul loc în scrutinul parlamentar din Ungaria, cu peste 53% din voturi, liderul de la Budapesta salutând o victorie electorală “uriaşă”, “vizibilă de la Bruxelles”.

    Alianţa Fidesz – KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) a obţinut 53,16% din voturi în scrutinul parlamentar desfăşurat duminică, potrivit rezultatelor anunţate de Comisia electorală centrală de la Budapesta după numărarea a 96,63% din buletinele de vot, informează site-ul 24.hu.

    Alianţa de opoziţie Uniţi pentru Ungaria, condusă de Péter Márki-Zay şi formată din partidele Coaliţia Democratică (DK), Jobbik, Partidul Verzilor (LMP), Partidul Socialist (MSZP), Mişcarea Impuls şi organizaţia Dialog pentru Ungaria, a obţinut 34,93% din voturi.

    Mişcarea Patria Noastră (Mi Hazánk) a obţinut 6,23% din voturi.

    “Am obţinut o victorie uriaşă, atât de mare încât este vizibilă de pe Lună şi, categoric, este vizibilă de la Bruxelles. Am protejat pacea şi securitatea Ungariei”, a declarat Viktor Orban, citat de agenţia MTI.

    Potrivit estimărilor, după redistribuiri, alianţa Fidesz-KDNP (Partidul Popular Creştin-Democrat) va avea 135 de mandate în Parlamentul de 199 de locuri, menţinând astfel majoritatea de două-treimi.

    Liderul opoziţiei, Peter Marki-Zay, s-a declarat “uimit” şi “dezamăgit” de rezultat. “Sunt la fel de uimit ca toată lumea. Nu vreau să îmi ascund dezamăgirea şi tristeţea. Nu ne-am gândit că se va ajunge la un astfel de rezultat”, a afirmat Peter Marki-Zay, subliniind că, deşi scrutinul a fost “extrem de inegal”, nu îl va contesta, deoarece “a fost o cursă electorală democratică şi liberă”.

    Prezenţa la urne în scrutinul legislativ a fost de 69,49%.

  • Alegeri în Ungaria: cetăţenii se pronunţă asupra celor 12 ani de guvernare ai lui Orban

    Şansele sunt uşor în favoarea premierului naţionalist al Ungariei, Viktor Orban, unul dintre cei mai longevivi lideri din Europa, de a-şi prelungi guvernarea de 12 ani în alegerile parlamentare de duminică, ajutat de controlul ferm al guvernul asupra presei de stat, scrie Reuters.

    Războiul din Ucraina a dat peste cap planurile lui Orban şi l-a forţat să facă manevre incomode, după mai mult de un deceniu de legături strânse cu Moscova.

    Alianţa celor şase partide din opoziţie se află acum destul de aproape de partidul Fidesz al lui Orban în sondaje. Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Zavecz Research, Fidesz conduce cu 39% sprijin faţă de 36% pentru opoziţie, în timp ce o cincime dintre alegători nu s-au decis încă pe cine să susţină în cursă.

    Liderul opoziţiei, conservatorul Peter Marki-Zay, în vârstă de 49 de ani, a prezentat alegerile ca pe o opţiune pentru maghiari între Est şi Vest. Orban a întors Ungaria spre Rusia, spune el, erodând drepturile democratice şi îndepărtând ţara central-europeană de Uniunea Europeană, unde îi este locul.

    “Un Putin ungur sau Europa?”, scrie pe panourile de afişaj ale opoziţiei, care arată o fotografie a preşedintelui rus Vladimir Putin alături de Orban.

    Orban, în vârstă de 58 de ani, s-a prezentat ca un apărător al intereselor Ungariei, respingând sancţiunile UE privind petrolul şi gazele ruseşti.

    De asemenea, el şi-a acuzat adversarii că încearcă să atragă Ungaria în războiul din Ucraina, acuzaţie pe care aceştia o neagă.

    “Stânga a semnat un pact cu ucrainenii. Dacă vor câştiga, vor începe transporturile de arme (către Ucraina), vor închide robinetele de gaz şi vor ruina economia”, a postat Orban vineri pe pagina sa de Facebook.

    Orban nu s-a opus prin veto la nicio sancţiune a UE împotriva Rusiei, chiar dacă a declarat că nu este de acord cu acestea. De asemenea, guvernul său a permis desfăşurarea de trupe NATO în Ungaria, unde sprijinul public pentru NATO a fost de 80% într-un sondaj GLOBSEC din 2021.

    El a sprijinit o decizie a UE de a trimite arme în Ucraina, dar a interzis transporturile de arme de pe teritoriul ţării sale, spunând că o astfel de acţiune ar putea reprezenta un risc de securitate.

    Gambitul său tactic a contribuit la consolidarea sprijinului în rândul alegătorilor de bază ai Fidesz, dar a dus la critici din partea unor aliaţi, inclusiv din partea Poloniei, al cărei lider al partidului de guvernământ, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că nu este mulţumit de poziţia prudentă a lui Orban faţă de Rusia.

    În pofida faptului că războiul din Ucraina se află în centrul atenţiei, mulţi unguri sunt tulburaţi de creşterea bruscă a preţurilor de consum, inflaţia atingând în februarie un maxim al ultimilor aproape 15 ani, de 8,3%, chiar şi în condiţiile în care Orban a impus plafoane pentru preţurile de vânzare cu amănuntul a carburanţilor, a produselor alimentare de bază şi a ratelor la creditele ipotecare.

    Think tank-ul GKI a declarat că sondajul său privind încrederea consumatorilor a arătat o scădere de 11 puncte în martie, chiar şi după ce Orban a făcut o serie de cheltuieli înainte de alegeri pentru a sprijini gospodăriile.

    Alianţa opoziţiei, care include partidele Coaliţia Democratică de stânga, partidul liberal Momentum şi Jobbik, un partid de extremă dreapta devenit moderat, a exploatat nemulţumirea populară, criticând corupţia sistemică care a îmbogăţit oligarhii apropiaţi de Fidesz.

    După ani de confruntări cu Bruxelles-ul pe tema libertăţii presei, a statului de drept şi a imigraţiei, o parte din actuala campanie a lui Orban se bazează pe apărarea valorilor conservatoare creştine ale familiei împotriva a ceea ce el numeşte “nebunia de gen” din Europa de Vest.

    Duminică, ungurii vor vota, de asemenea, într-un referendum privind ateliere de orientare sexuală în şcoli – un vot pe care grupurile pentru drepturile omului l-au condamnat, spunând că alimentează prejudecăţile împotriva persoanelor LGBTQ.