BusinessMagazin

Tag: Afganistan

  • Şedinţa CSAT în care se discută despre viitoarea misiune NATO în Afganistan a început

     Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află mandatul României la Summitul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) 2014, participarea României la viitoarea misiune NATO în Afganistan, după 2014 precum şi forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2015.

    Alte subiecte de pe agenda şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării sunt Raportul privind activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire şi combatere a evaziunii fiscale precum şi analiza posibilelor evoluţii îngrijorătoare şi a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Obama cere Congresului un miliard de dolari pentru a sprijini aliaţii din Europa Centrală şi de Est

     “De la începutul lunii martie, Statele Unite au acţionat, atât bilateral cât şi în cadrul NATO, pentru a-i reasigura pe aliaţii noştri, membri ai Alianţei Nord-Atlantice, de angajamentul nostru solemn faţă de securitatea lor şi faţă de integritatea lor teritorială. O prezenţă americană permanentă, terestră, aeriană şi navală, în regiune, în special în Europa Centrală şi de Est, este o măsură necesară şi adecvată de sprijin pentru aliaţii care au contribuit la operaţiunile Alianţei în Afganistan şi în alte părţi şi care sunt în prezent profund îngrijoraţi” de anexarea Crimeei de către Rusia şi de alte acţiuni provocatoare la adresa Ucrainei, precizează Casa Albă.

    Potrivit sursei citate, banii ceruţi de preşedinte Congresului vor fi folosiţi în următorul an pentru a creşte capacitatea forţelor NATO de a face faţă oricăror ameninţări şi activităţi destabilizatoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum ajută Rusia la renaşterea NATO

    Revigorarea Alianţei Atlanticului de Nord a început, într-adevăr, şi continuă în ritm tot mai alert: preşedintele Barack Obama a cerut Congresului să aprobe cheltuieli de 1 mld. euro pentru suplimentarea prezenţei de forţe aeriene, terestre şi navale americane în Europa de Est şi sa plecat la Varşovia pentru o întâlnire cu liderii regionali, pe care i-a asigurat că securitatea aliaţilor europeni e “sacrosanctă” pentru SUA.

    Secretarul apărării, Chuck Hagel, a sosit şi el la Bruxelles, spre a critica o dată în plus reducerea cheltuielilor militare de către europeni (la ora actuală, dintre cele 28 de ţări NATO, numai 4 – SUA, Marea Britanie, Grecia şi Estonia – ajung la sau depăşesc pragul de 2% din PIB cheltuieli militare cerut de NATO) şi spre a afirma că acţiunile Rusiei în raport cu Ucraina sunt “cea mai directă şi semnificativă ameninţare la adresa securităţii europene de la finele Războiului Rece”. Hagel s-a deplasat apoi la Constanţa, spre a întâmpina personal crucişătorul lansator de rachete USS Vella Gulf, mobilizat în Marea Neagră pentru operaţiuni de securitate maritimă.

    BBC comentează că noua ofensivă a SUA în Europa de Est este şi o reacţie la faptul că dezvoltarea cu precădere a relaţiilor cu ţările din Asia i-a făcut pe unii dintre est-europeni să se simtă cam neglijaţi de America în ultimii ani. Precaută însă, Casa Albă a comunicat că “European Reasurrance Initiative”,  cum a numit Obama planul de creştere a prezenţei armate în Europa de Est, “nu se va face pe seama altor priorităţi în domeniul apărării, cum ar fi angajamentul în Asia-Pacific”.

    Pentru România, perspectiva este deocamdată ca la sfârşitul lunii iunie să fie retrase batalioanele de manevră din Afganistan, astfel încât în zonă nu vor mai rămâne trupe combatante româneşti, ci doar militari care se vor ocupa de instruirea militarilor afgani şi de paza aeroportului din Kandahar, a anunţat Mircea Duşa, ministrul apărării. În schimb, cu ocazia apropiatei rectificări bugetare, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile insistente din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

  • BIOGRAFIE: Generalul Jaruzelski, omul legii marţiale în Polonia

     De asemenea, generalul Wojciech Jaruzelski a fost primul lider comunist din Europa care a favorizat opt ani mai târziu tranziţia spre democraţie, proces ce a asigurat succesul mişcării Solidaritatea a lui Lech Walesa, primul sindicat independent din blocul sovietic.

    Cu faţa acoperită în cea mai mare parte a timpului de ochelarii să negri imenşi şi cu o alură rigidă, generalul Jaruzelski îi plăcea să repete că “doar istoria îmi va da dreptate”.

    El spunea că, în 1981, a ales cel mai mic rău posibil pentru Polonia, salvând-o de invazia trupelor sovietice. O ipoteză respinsă de criticii săi, care afirmă că Uniunea Sovietică, angajată deja în Afganistan, nu era pregătită să intervină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mesajele lui Biden pentru România şi o reacţie rusească

    Biden a vorbit despre sprijinul ferm al NATO pentru România în perspectiva agresiunii din Crimeea, despre aprecierea SUA pentru eforturile României de a proteja statul de drept şi a dat vestea că SUA vor aplica sancţiuni mai ferme Rusiei dacă aceasta subminează alegerile de la 25 mai din Ucraina. Cel mai detaliat mesaj a fost însă cel legat de statul de drept, cu sfatul către guvernanţi de a consolida instituţiile statului, egalitatea cetăţenilor în faţa legii ca premisă a prosperităţii societăţii şi de a combate corupţia, oferind drept contraexemplu Ucraina lui Ianukovici, unde corupţia a subminat economia, independenţa şi suveranitatea ţării.

    Deocamdată, cât priveşte mesajul despre combaterea corupţiei, campania electorală a dat prilejul procurorilor să facă o pauză de la dosarele politicienilor, special spre a nu influenţa opinia publică ori a expune instituţiile justiţiei la acuzaţii de politizare – cel puţin aşa a explicat preşedintele Traian Băsescu de ce în ultima vreme s-a cam terminat cu arestările sau cererile de arestare a unor politicieni (ultimul caz este Florin Popescu de la PMP, în cazul căruia însă cererea DNA de arestare preventivă a eşuat din cauza opoziţiei solidare a parlamentarilor).

    Aşa se face că peisajul s-a schimbat considerabil, iar în vizorul justiţiei au intrat brusc alte categorii decât politicienii: medicii care au prescris reţete false sau au făcut operaţii estetice contra şpagă ori judecătorii de la TMB acuzaţi că au luat mită. Singurul rămas să combată pe frontul politic este, bineînţeles, Corpul de Control al Guvernului, care a reclamat nereguli la Autoritatea pentru Turism şi la consiliile locale implicate în programul “Schi pentru România” în 2009-2013.

    Coincidentă cu vizita la Bucureşti a vicepreşedintelui Joe Biden a fost ştirea că SUA au testat cu succes elemente ale sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de tip terestru, care va fi folosit în proiectul denumit de Pentagon “Abordare adaptivă etapizată”, ce prevede instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în România, la Deveselu, până în 2015 şi în Polonia până în 2018. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acelaşi timp, SUA au anunţat că vor trimite un crucişător lansator de rachete în Marea Neagră, spre a asigura securitatea membrilor est-europeni ai NATO.

    De asemenea, şeful Pentagonului, Chuck Hagel, va începe miercuri un turneu de 12 zile, urmând să se deplaseze în Singapore, Belgia, România şi Franţa. În România, Hagel va vizita o navă americană, crucişătorul USS Vella Gulf, aflat în prezent în Marea Neagră.

    Agenţia rusească RIA Novosti a publicat un comentariu sarcastic la adresa vizitei în România a vicepreşedintelui american, susţinând că Joe Biden “a presat implicit România să cumpere avioane F16, reamintindu-le oficialilor români că sunt în proces de constituire a unei flote de F16”, şi că o presiune similară au exercitat SUA şi asupra Bulgariei. Comentatorul agenţiei scrie despre România numind-o “satrapia americană” şi apreciind că “dacă acum are unul dintre cele mai mari contingente militare rămase în Afganistan, de 1.000 de militari, Bucureştiul va continua să furnizeze însă NATO carne de tun în Asia de Sud inclusiv după retragerea oficială a trupelor, la finele acestui an”.

  • Biden i s-a adresat lui Ponta, la final, cu sintagma “preşedinte”

     “Domnule preşedinte, mulţumesc pentru angajamentul dumneavoastră de a întări relaţiile noastre, pentru munca dumneavoastră pentru a face viitorul nostru şi mai bun. Dumnezeu să binecuvânteze poporul român, Dumnezeu să binecuvânteze America şi Dumnezeu trebuie să protejeze trupele noastre, române şi americane din Afganistan”, i-a spus Biden lui Ponta la finalul vizitei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anatoli Puciniakov, confirmat în funcţia de comandant al Forţelor terestre din Ucraina

     Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a semnat un decret care confirmă numirea în funcţie a generalului Anatoli Puciniakov, care era comandant interimar al Forţelor terestre.

    Puciniakov îl înlocuieşte astfel pe Ghennadi Vorobiev, demis în ianuarie de preşedintele de la acea vreme, Viktor Ianukovici.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REPORTAJ – Un colonel rămas fără un picior în Afganistan a condus în continuare un batalion: Nu am renunţat la Armată pentru că e ceea ce ştiu eu să fac. Viaţa e frumoasă

     Colonelul Augustin Pegulescu, în vârstă de 47 de ani, este acum locţiitorul şefului de stat major la Brigada 18 Infanterie “Banat”, iar până recent a fost comandantul Batalionului 32 Infanterie “Mircea”, atunci fiind singurul comandant de batalion român cu un picior amputat.

    Prima misiune a colonelului a fost în anul 1997, pe când România nici măcar nu era invitată să adere la NATO. Misiunea se numea “ALBA” şi avea loc în Albania, pentru o perioadă de cinci luni. Plecarea militarilor români s-a făcut prin Portul Constanţa, cu tehnica militară cu tot.

    “Începând cu anul 1994 am fost încadrat la Batalionul 26 Infanterie «Scorpionii Roşii» din Craiova. Am participat împreună cu acest batalion, în 1997, în Albania, la misiunea «ALBA». Aceasta a fost prima misiune pentru mine. A fost o misiune sub egida OSCE, Albania era pe atunci cumva zguduită din temelii de nişte jocuri piramidale care au pus în pericol legitimitatea statului.

    La un moment dat, era o ţară neguvernabilă şi atunci s-a luat decizia de trimitere a acestei misiuni acolo. Am stat acolo cinci luni. Ne-am deplasat cu vaporul de la Constanţa, cu tehnică şi cu aproximativ 500 de oameni. Misiunea a fost prima pentru mine, aşa că era cu caracter de noutate pentru mine. Până la urmă, ca orice misiune desfăşurată într-un teren necunoscut, cu oameni care te pot percepe în fel şi chip, misiunea nu a fost neapărat o bucurie”, îşi aminteşte Pegulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un militar român a fost ucis în Afganistan, alţi cinci au fost răniţi

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu a decedat, iar sublocotenentul Ionuţ Alin Marinescu, plutonierul-major Florin Ionel Murărescu şi caporalii clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu şi Eugen Valentin Pătru au fost răniţi, în Afganistan, în dimineaţa zilei de duminică, 30 martie, în urma unui atac sinucigaş cu un autovehicul încărcat cu exploziv care a intrat direct în maşina de luptă.

    Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu avea 35 de ani, era angajat al Ministerului Apărării Naţionale din 2001, căsătorit, un copil. A mai participat la şase misiuni externe, în Afganistan şi Irak.

    Militarii români, din Batalionul Manevră dislocat în provincia Zabul, executau o misiune de patrulare în comun cu forţele de securitate afgane, cu trei maşini de luptă MRAP (rezistente la mine şi protejate împotriva ambuscadelor – Mine-Resistant Ambush Protected), pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar),, la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţională înaintată Mescall.

    În urma atacului, militarilor li s-a acordat primul ajutor şi au fost transportaţi cu un elicopter de evacuare medicală la spitalul din Kandahar.

    Luni, 31 martie, la ora 08.00, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional vor fi organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru eroul căzut la datorie.

    “Plutonierul-major Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi-a servit ţara cu devotament şi curaj înscriindu-se, astfel, în rândul eroilor care, cu onoare, şi-au dat viaţa servind sub drapelul naţional”, a comunicat preşedintele Traian Băsescu. “În aceste momente de tristeţe, îmi exprim solidaritatea cu familia eroului Claudiu-Constantin Ştefan Vulpoiu şi transmit sincerele mele condoleanţe. Transmit, de asemenea, multă sănătate militarilor răniţi în aceeaşi misiune de patrulă şi doresc să le asigur pe familiile acestora că militarii vor primi cele mai bune îngrijiri medicale.”

    “Sunt profund îndurerat de moartea plutonierului-major Claudiu Constantin Vulpoiu, căzut la datorie în Afganistan. Pierderea vieţii sale ne aduce aminte, încă o dată, că Afganistanul rămâne cel mai complex şi mai periculos loc din lume”, a comunicat ministrul apărării, Mircea Duşa. “Gândurile noastre se îndreaptă, în aceste momente şi către camarazii de arme răniţi în tragicul incident, pentru a căror sănătate ne rugăm”, a spus ministrul.

    În Afganistan, în acest moment sunt dislocaţi aproximativ 1.000 de militari. Din 2002, de când România participă la reconstrucţia acestei ţări, 23 de militari au căzut la datorie, iar alţi aproximativ 130 au fost răniţi în acest teatru de operaţii.

    Până acum, Armata României a pierdut 26 de militari în toate teatrele de operaţii la care au participat şi alţi peste 140 au fost răniţi. Din 1991, aproximativ 40.000 de militari au fost dislocaţi în diferite zone de conflict pentru a participa la misiuni de menţinere a păcii.
     

  • Toate zborurile militare SUA de tranzit din Afganistan, transferate din Kîrgîzstan în România

     Comandantul instalaţiei, colonelul american John Millard a declarat joi că ultima misiune la Manas a fost finalizată înainte de termenul-limită de evacuare a centrului, şi anume 11 iulie.

    Centrul de Tranzit la Manas, situat pe teritoriul aeroportului civil din capitala kîrgîză, a fost deschis la trei luni după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru a susţine invazia Afganistanului de către o coaliţie condusă de Statele Unite.

    De când a fost deschis, peste cinci milioane de militari au tranzitat Centrul, care a găzduit şi avioane americane de alimentare în zbor. Acestea au efectuat peste 33.000 de misiuni de susţinere a operaţiunilor de luptă în Afganistan.

    Preşedintele kîrgîz Almazbek Atambayev a anunţat în 2011 că ţara sa nu va prelungi un acord de închiriere a instalaţiei, în urma unor presiuni exercitate de către Rusia în vederea suspendării activităţilor militare americane în această fostă republică sovietică din Asia Centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro