BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Povestea unei afaceri făcute din pasiune, pornită de doi prieteni din copilărie. Aceştia oferă românilor produse pe care până acum nu le găseai în ţara noastră

    A început ca un hobby, a continuat cu o investiţie şi s-a transformat în afacere – este, pe scurt, povestea firmei pe care au fondat-o doi prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate. Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au lansat un site cu sosuri şi alte „accesorii” care scot din anonimat orice fel de mâncare, iar acum lucrează la pasul următor: producţia.

    Foarteiute.ro a demarat cu o investiţie de aproximativ 1.000 de euro, cu un mic site, basic (de bază – n. red.), cu foarte puţine opţiuni pentru client şi doar câteva produse, apărut mai mult din pasiunea  personală pentru ardei şi sosuri iuţi, imposibil de găsit în ţară”, povestesc cei doi fondatori ai platformei.

    Apoi foarteiute.ro a evoluat natural, susţinut de cerere, de cei care au descoperit magazinul şi care au ales să încerce provocările mai mult sau mai puţin picante de peste tot din lume. Mulţi clienţi aleg să cumpere produse pentru a le oferi cadou. „Businessul a început în 2013. Momentan nu producem, încă suntem în teste cu o gamă de sosuri. Avem cele mai iuţi produse din lume – de altfel, acesta este şi motto-ul businessului nostru şi nu exagerăm cu nimic.

    Avem o selecţie de sosuri şi piureuri premium, ardei uscaţi sau muraţi, pudră şi fulgi din ardei, snack-uri şi ciocolate, chutneys, ketchupuri, muştar, uleiuri şi miere, toate – produse din cei mai iuţi ardei din lume.” Sortimentele vin majoritar de la unele dintre brandurile consacrate pentru „iuţeală”, dar şi de la mici producători români, dorinţa celor doi antreprenori fiind să se concentreze pe produse naturale, fără aditivi, în principal din gama bio. „Clientela Foarteiute.ro rămâne totuşi o nişă, pentru că nu oricine tolerează produsele iuţi. În general, sunt oameni pasionaţi de iute, de gătit şi de travel (călătorit – trad.), sunt cei care au avut ocazia să testeze gusturi aparte în călătorii, care sunt interesaţi să aducă în bucătăria lor mai mult picant şi care au înţeles să treacă dincolo de categoriile mainstream de sosuri disponibile în supermarketuri.” În mod natural, următorul pas este lansarea propriei game de sosuri Foarteiute, acum că Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu au pătruns tainele acestei nişe gastronomice.

    Cel mai probabil proiectul se va concretiza în 2025, după noi runde de testare a unor reţete. Până atunci însă, cei doi îşi propun să diversifice gama de produse şi să adauge o linie de condimente premium. „Suntem convinşi că astfel vom putea atrage noi categorii de consumatori şi mai mult ca sigur îi vom atrage şi spre produsele noastre iuţi. De asemenea, luăm în calcul şi abordarea unei pieţe externe pentru produsele noastre.” Sosurile şi celelalte produse comercializate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

    „Dacă în primul an de activitate am avut o cifră de afaceri de circa 48.000 de euro, în 2023, după zece ani de activitate, am atins o cifră de afaceri de aproape 200.000 de euro.” Businessul funcţionează cu trei angajaţi permanenţi şi cu mulţi colaboratori. Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări, cea mai mare dintre ele fiind Brexitul. „Cei mai cunoscuţi producători de sosuri iuţi sunt bazaţi în SUA, iar distribuţia lor în Europa se făcea prin Marea Britanie. Dintr-o dată a apărut o dificultate logistică neaşteptată şi am fost nevoiţi să renunţăm la anumite branduri pentru care importul direct nu avea sens. Partea bună este că în lumea minunată a produselor iuţi apar mereu branduri interesante chiar şi în Europa, astfel încât am substituit cu succes cu alte branduri noi”, povestesc fondatorii foarteiute.ro.   

    Sosurile şi celelalte produse comerciate pe foarteiute.ro au preţuri cuprinse în general între 30 şi 80 de lei, cele mai scumpe fiind cele produse din ardeiul iute Carolina Reaper, cel mai iute ardei din lume până de curând.

     

    Neluţu Grecu şi Robert Rădulescu sunt prieteni din copilărie, colegi de şcoală şi apoi de facultate, iar mai recent – parteneri de business.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Inicio Agency – agenţie de marketing (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna Neacşu şi Camelia Antoci

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru primul an întreg de activitate: 50.000 de euro

    Prezenţă: în România, Republica Moldova şi internaţional

    Volart – atelier de genţi şi haine (Brăila)

    Fondatoare: Luminiţa Sişu

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: în Brăila şi online

    Simetria – reţea de clinici de stomatologie (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Boza şi Măriuca Bărbieru

    Cifră de afaceri în 2022: 860.000 de lei (172.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi Ploieşti

    Quintessentially – companie de lifestyle management (Bucureşti)

    Fondator: Orlando Docan

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 500.000 de euro

    Prezenţă: internaţională

    MiniTea Bar – local cu bubble tea (Bucureşti)

    Fondatori: Raluca Văsii şi soţul ei

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 75.000 de euro

    Prezenţă: în centrul comercial Auchan din Drumul Taberei din Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bucurie din artă. Cum a reuşit o fostă corporatistă să înceapă un business inspirat din lucrările unui artist descoperit pe internet

    Aproape două decenii petrecute în domeniul vânzărilor în industria FMCG au continuat, pentru Andreea Geosanu, cu o afacere inspirată de postările unui creator din Marea Britanie. Şi-a descoperit astfel această latură artistică şi a ales s-o valorifice, ducând totul la următorul nivel, sub numele Geosy art & joy, adică un atelier de accesorii şi decoraţiuni din răşină acrilică.

     

    Urmărind activitatea unui creator din Marea Britanie, m-am îndrăgostit de tot procesul de creare a acestui tip de produse. Au urmat circa cinci-şase luni de cercetări, pentru că nu găseam detalii despre materialul folosit, iar paşii care trebuie urmaţi pentru a ajunge la produsul finit trebuia stăpâniţi foarte bine. În septembrie 2022, am făcut prima comandă în Marea Britanie, ca să pot experimenta”, îşi aminteşte Andreea. Îşi dorea deja să elimine plasticul din viaţa ei în măsura în care este posibil, aşa că o afacere cu un material alternativ în centru a fost un pas în plus în direcţia pe care îşi dorea s-o urmeze. „Am făcut un brainstorming împreună cu două colege din marketing, pentru a găsi numele potrivit. Eu eram axată pe «joy» (bucurie – trad.), pentru că ştiam că asta vreau să aduc fiecărei persoane care avea să privească sau să deţină un produs creat de mine. Apoi a venit «Geosy», de la numele meu – aşa mă strigau colegii la ultimul loc de muncă – şi «art» (artă – trad.), la sugestia uneia dintre colege.” Aşa a început să-şi petreacă timpul făcând ceva ce îi aduce şi ei bucurie, fără a petrece zece ore pe zi pe teren, cu stres şi nervi adesea. În timpul concediului de creştere a celui de-al doilea băiat al ei, Andreea Geosanu a căpătat şi mai multă încredere că poate face ceva pentru ea însăşi. „Am 37 de ani, sunt absolventă de Relaţii Publice şi Publicitate, am urmat şi un master în publicitate, apoi am fost supervisor, reprezentant de vânzări, director adjunct de vânzări în companii locale, naţionale şi internaţionale. Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.” A pornit cu o investiţie de 15.000 de euro, pentru că materia primă este destul de scumpă, lucru valabil atât pentru răşina acrilică pe care o foloseşte, cât şi pentru pigmenţi. „În social media trebuie să creezi mereu conţinut, pentru ca algoritmul să nu te uite, şi de aceea mereu creez, chiar dacă acasă se adună cutiile cu stocuri de produse. Pentru orice creez am nevoie de matriţe, al căror preţ îl recuperez greu în timp. Două dintre valorile după care mă ghidez sunt diversitatea şi versatilitatea produselor.” Andreea Geosanu a creat un loc de lucru chiar în camera fiului ei de 11 ani, unde a ocupat deja jumătate din spaţiu cu materiale şi cutii. Tot ce creează ajunge pe Facebook şi pe Instagram, unde îşi şi vinde produsele, alături de alte două platforme online. „Am încercat să ţin evidenţa intrărilor şi a ieşirilor, dar pentru un astfel de început, în care experimentezi mult şi oferi cadouri, e cale lungă până la profit. Mi-am produs să închei colaborări cu alte persoane şi locuri creative şi astfel am reuşit să creez combinaţii de produse cu o altă Andreea, care face caligrafie. Am mai colaborat cu două afaceri mici, locale, care se ocupă cu umplerea şi reumplerea vaselor cu ceară naturală din soia, şi am reuşit să introduc vazele decorative în două florării.” Andreea îşi doreşte însă să intre în mai multe magazine locale, precum şi să organizeze ateliere pentru copii şi adulţi şi să participe la cât mai multe târguri de creaţii handmade. Clienţii persoane fizice care cumpără de la Geosy art & joy sunt în general iubitorii de lucruri create manual, oamenii care îşi doresc să înlocuiască produsele din plastic din casa lor cu unele mai durabile, cei care vor să cumpere local, pentru a ajuta micii antreprenori. Este vorba mai ales despre femei, cu vârste între 18 şi 45 de ani. Cât despre preţuri, acestea pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje. Mâna de lucru nici măcar nu este inclusă în preţ. „Provocări sunt în fiecare zi: să găsesc timp să creez, pentru că un produs are nevoie de trei zile până să fie gata de vânzare; să postez pe Facebook şi Instagram; să găsesc soluţii pentru ca oamenii să afle despre Geosy art & joy; să caut surse de inspiraţie; să am răbdare cu acest mic business”, mărturiseşte Andreea Geosanu.   

    „Nu mă consideram o persoană foarte creativă, însă acest ultim an mi-a dovedit că acest aspect se poate cultiva. Credeam că va fi vorba doar despre creaţie, însă e o oportunitate de a mai pune în aplicare şi ce am învăţat în facultate.“ Andreea Geosanu, fondatoarea Geosy art & joy

    Preţurile pornesc de la 10 lei şi ajung la 135 de lei, în funcţie de cantitatea de răşină necesară, de alte tipuri de materiale care intră în amestesc sau care sunt folosite în procesul de creare, de ambalaje.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Delicious Raw – cofetărie raw-vegană (Braşov)

    Fondatoare: Gabriela Oltean

    Cifră de afaceri: 100.000 de euro

    Prezenţă: Braşov

    Lumiar – atelier de lumânări parfumate (Giurgiu)

    Fondatoare: Emilia Frunzaru

    Investiţii: peste 60.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri

    Filipp Atelier – atelier de produse din piele (Timişoara)

    Fondator: Liviu Pătraşcu

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Uite, mami, ce-am gătit – cursuri de alimentaţie pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alina Strinu

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 5.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Nixodor – produse pe bază de bacterii (Buftea)

    Fondator: Mihai Mincu

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 3 mil. euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea omului care a luat o mâncare tradiţională, făcută de bunicile noastre, şi a transformat-o într-o afacere modernă şi profitabilă

    Cristian Sturzu este nutriţionist dietetician, are de patru ani un cabinet propriu de profil în Iaşi, iar de curând şi-a dus pasiunea pentru nutriţie şi în lumea gastronomiei, creând un brand de dulceţuri în linie cu principiile pe care le promovează la cabinet. Sunt produse fără zahăr şi fără aditivi alimentari, astfel încât pofticioşii să nu se simtă prea vinovaţi atunci când cad pradă tentaţiilor.

    Producem în fabrica de la Târgu Ocna şi vindem în magazinul nostru online şi în câteva băcănii din Iaşi, la preţuri cuprinse între 25 şi 32 de lei”, spune Cristian Sturzu.

    Anul 2021 a fost unul dedicat probelor, un an în care a testat reţete, a căutat furnizori de materie primă şi ambalaje. Anul 2022 este primul an în care brandul este oficial prezent în piaţă, iar în această perioadă se lucrează la etichetarea a şase tipuri de zacuscă şi tocană de legume cu care antreprenorul vrea să extindă portofoliul. Scopul este să ducă brandul în şi mai multe băcănii din Iaşi, dar şi din restul ţării.

    „Acest business s-a născut din pasiunea pentru alimentaţia sănătoasă şi echilibrată, observând din ce în ce mai des în rândul pacienţilor mei adicţia către gustul dulce. M-am gândit să creez un produs pe care oricare dintre noi îl consumă într-o mai mică sau mai mare cantitate, un produs care să fie tradiţional, să nu conţină aditivi alimentari, dar să-şi păstreze gustul de dulceaţă a bunicii sau a mătuşii.”

    A creat astfel un produs care poate fi consumat de cei cu restricţii alimentare, de persoanele care urmează un plan alimentar de pierdere în greutate sau de cele care, din motive personale, au ales să nu consume zahăr. Dulceţurile DeGust sunt sterilizate prin metoda tradiţio­nală în bain-marie, dozate, ambalate şi etichetate manual. Materia primă vine de la producătorii locali din zona Moldovei.

    DeGust reuneşte trei game de preparate: DeDulce, cu dulceţuri şi gemuri fără zahăr adăugat, DePoftă – zacuscă de vinete, zacuscă de vinete picantă sau cu ulei de măsline, zacuscă de hribi, zacuscă de ghebe şi tocană de legume, şi secţiunea DeSete – cu sucuri naturale din fructe.

    „Ca dezvoltare a businessului, dorim să punem la punct aceste trei categorii, dintre care DeSete încă nu este spre vânzare. În scurt timp, vom adăuga o nouă categorie de produse gourmet – vor fi dulceţuri din asocieri de fructe cu mirodenii, precum cireşe cu cardamom şi vinars, caise cu mentă, pere cu cafea, iar pentru anul viitor vrem să aducem pe piaţă o secţiune de produse pentru copii – dulceţuri, gemuri şi sucuri naturale.”

    În scurt timp, brandul îşi va face intrarea şi pe platforma eMag, dar şi pe alte platforme de comerţ, iar Cristian Sturzu îşi doreşte să ajungă cu produsele în cât mai multe băcănii şi la târguri.

    În această perioadă, DeGust vinde, prin comenzile primite în magazinul online, 200-300 de borcane de dulceaţă lunar, la care se adaugă produsele pe care le livrează spre băcănii şi care ajung să genereze vânzări medii de 12.000 de lei lunar. Banii sunt constant reinvestiţi pentru noile produse.   

    Cristian Sturzu, fondator DeGust: „În scurt timp, vom adăuga o nouă categorie de produse gourmet – vor fi dulceţuri din asocieri de fructe cu mirodenii, precum cireşe cu cardamom şi vinars, caise cu mentă, pere cu cafea, iar pentru anul viitor vrem să aducem pe piaţă o secţiune de produse pentru copii – dulceţuri, gemuri şi sucuri naturale.“

  • Cum a reinventat un tânăr din România piaţa tradiţională. Acesta se bazează pe mersul fizic în magazine în perioada în care tot mai multă lume preferă să realizeze cumpărăturile online

    În vremuri în care cumpărăturile – de tot felul – se fac mai degrabă online decât în magazine, un antreprenor a ales să parieze pe un business care aminteşte mai mult de obiceiurile generaţiilor cu ştate mai vechi. Piaţa Artizante din Păuleşti, judeţul Prahova, este cel mai nou proiect al lui Andrei Severin, care nu se află la prima experienţă antreprenorială.

    Piaţa este sufletul unei comunităţi, locul unde aceasta convieţuieşte şi de unde îşi procură produsele agroalimentare. Iar pentru că suntem în 2023, multinaţionalele ne arată că trebuie să fie «un loc civilizat», unde să se poată desfăşura activităţi de negoţ alimentar”, spune Andrei Severin. El a pornit cu acest pariu inspirându-se din conceptul de piaţă regăsit în ţările dezvoltate.

    A vrut practic să facă ceva pentru a putea trăi mai bine – atât el, cât şi oamenii din localităţile pe care le cunoştea bine. Andrei Severin a început să înţeleagă ce înseamnă businessul pe când avea 19 ani, lucrând, în timpul facultăţii, sub umbrela unor multinaţionale. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti, dar şi un master în turism, având totodată timpul necesar pentru a învăţa să facă chiar el mici afaceri.

    A ajuns treptat să pună bazele producătorului de cosmetice pentru industria hotelieră Cahm Europe, preluat în 2021 de ROCA Investments, divizia de private equity parte a Impetum Group. Andrei Severin a păstrat însă rolul de CEO în companie, pe care îl are în continuare, gestionând procese de producţie care presupun între 100.000 şi 200.000 de obiecte cosmetice fabricate zilnic şi comercializate în treizeci de ţări. A simţit însă că nu e suficient, aşa că a migrat spre un nou proiect, Piaţa Artizante.

    „Cu o lună înainte de a finaliza proiectul, depăşisem pragul investiţional de 1,2 milioane de euro, atât cât bugetasem iniţial. Însă având în vedere faptul că am terminat amenajarea interioară în două luni şi şapte zile, încă analizăm finalul acestei investiţii”, spunea Andrei Severin la începutul lunii decembrie 2023. Piaţa Artizante din Păuleşti cuprinde 33 de spaţii comerciale, dintre care trei se află în exterior, fiind gândite pentru nevoile clienţilor care îşi doresc fie o cafea, fie un sandvici de dimineaţă şi care vor să evite să intre în complex. În interior, dintre cele treizeci de spaţii, unele au fost comasate de artizanii comercianţi, care şi-au dorit suprafeţe mai generoase.

    La începutul lunii decembrie, mai erau disponibile trei spaţii comerciale cu destinaţii exacte – restaurant cu specific internaţional, zonă de peşte şi zonă de gătit tradiţional. „Ne dorim să fim recunoscuţi ca având cea mai mare valoare pe metru pătrat, pentru că am reuşit să adunăm restaurante, oameni şi comercianţi care pot excela fiecare în domeniul său.” Prin Piaţa Artizante, Andrei Severin vizează clienţii care se preocupă de ideea unei alimentaţii corecte, nu totdeauna uşor de găsit. El însuşi povesteşte că obişnuia să cumpere carne dintr-un loc unde totul părea a fi natural, până când a constatat că eticheta nu era atât de „inocentă” precum credea. A sesizat o lipsă de furnizori de calitate reuniţi într-un singur loc, aşa că a ales să se implice.

    „Preţurile reflectă calitatea produselor, iar acestea sunt stabilite de cumpărător, prin faptul că el hotărăşte dacă să le achite sau nu. Cel mai util cred că este mixul de produse. Familia mea cuprinde trei copii şi trei adulţi. Personal, după ce mi-am făcut cumpărăturile în Piaţa Artizante, am plecat cu multe plase, care mi-au umplut frigiderul şi, nefăcând excese, am cheltuit similar cu ce cheltui în mod normal la un supermarket.” A trecut şi prin dezamăgiri legate de unii furnizori, s-a confruntat şi cu situaţii speciale legate de evacuarea gazelor, greşeli de proiectare, însă, în final, a înţeles că e vorba despre a învăţa. Continuu. „Încă învăţăm, ca orice companie, să luăm decizii rapide, deoarece circuitul de la client până la noi este scurt.” Piaţa Artizante oferă umbrela sub care producători, restaurante sau operatori îşi pot oferi produsele. Firma care deţine piaţa nu operează niciun stand al niciunui artizan, ci poate cel mult să încerce să ofere exemple de bună practică, dacă există astfel de sesizări de la clienţi.  „Un astfel de proiect îndrăzneţ nu poate reuşi fără o politică de chirii echilibrată şi orientată spre profit după o perioadă lungă de timp. Din păcate, am fost nevoiţi să percepem costuri mai mici decât în pieţele clasice, pentru a putea atrage valoarea”, mai spune Andrei Severin.   

    Andrei Severin, fondatorul Pieţei Artizante: „Încă învăţăm, ca orice companie, să luăm decizii rapide, deoarece circuitul de la client până la noi este scurt.“

     

    La începutul lunii decembrie, mai erau disponibile trei spaţii comerciale cu destinaţii exacte – restaurant cu specific internaţional, zonă de peşte şi zonă de gătit tradiţional.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Luviane – atelier de parfumuri (Bucureşti)

    Fondatoare: Iulia Neagoe

    Prezenţă: în zona Republica din Bucureşti

    Obol – curatoriat pentru obiecte din porţelan (Bucureşti)

    Fondatori: Mihnea şi Simona Delea-Melencu

    Investiţii: 10.000 de euro

    Prezenţă: online şi la târguri

    Hotdogger – local specializat în hotdog (Bucureşti)

    Fondator: Adrian Gândescu

    Investiţie iniţială: 45.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2024: 100.000 de euro

    Prezenţă: în zona Izvor din Bucureşti

    Businessing – agenţie de comunicare şi PR (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Păşcuţă

    Investiţie iniţială: 4.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 30.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Buburuza cu Ghetuţe – brand de ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Matran

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Diana Câmpean a creat brandul Diafan Cosmetics, sub care produce, într-un laborator din Alba Iulia, dermatocosmetice naturale şi multifuncţionale, care asigură o rutină rapidă de îngrijire a tenului

    ♦ „Mă adresez tuturor femeilor care nu vor să uite de ele când apar alte priorităţi, pentru că există alternative şi produse minimaliste şi adaptabile, care permit un ritual de îngrijire de cinci minute dimineaţa şi cinci minute seara“.

    Diana Câmpean a terminat Facultatea de Farmacie la Cluj-Napoca, a lucrat pentru companii din domeniul farmaceutic la Bucureşti timp de trei ani, iar în 2022 a făcut pasul către antreprenoriat, creând propriul brand de dermato-cosmetice. Aşa a luat naştere Diafan Cosmetics, brand sub care aceasta produce, într-un laborator din Alba Iulia, produse cosmetice multifuncţionale, care pot să asigure o rutină rapidă de îngrijire a tenului.

    „Am terminat Facultatea de Farmacie în Cluj-Napoca, după care am lucrat în Bucureşti în Big Pharma timp de trei ani. Atunci am luat contact cu legislaţia şi cu ce înseamnă un flux de producţie. Ulterior, când am decis să mă îndrept către dermarto-cosmetice naturale, am reuşit să parcurg un program de cosmetologie online. Am început cu trei produse, iar acum am şase în portofoliu. Ideea iniţială a fost să ajung la 2-3 produse care să fie adaptabile şi multifuncţionale“, a povestit fondatoarea.

    Ea a pornit la drum cu o investiţie de circa 5.000 de euro. Producţia, menţionează aceasta, a început în octombrie 2022, iar următorul pas a fost deschiderea magazinului online. O legătură cu industria cosmeticelor, crede Diana Câmpean, s-a creat imediat după ce a avut primul copil. Îngrijirea tenului sau orice fel de nevoie personală care era considerată un moft, afirmă ea, nu îşi mai făcea loc pe lista sa, astfel că şi-a dat seama că are nevoie de o rutină de îngrijire mult mai rapidă. „Mă adresez tuturor femeilor care nu vor să uite de ele când apar alte priorităţi, pentru că există alternative şi produse minimaliste şi adaptabile, care permit un ritual de îngrijire de cinci minute dimineaţa şi cinci minute seara“, a mai adăugat antreprenoarea.

    Primele cliente care au testat produsele Diafan Cosmetics au fost câteva mame jurul său, după care, treptat, fondatoarea a îmbunătăţit reţetele de produs şi au început să vină şi mai mulţi clienţi. Testele produselor, spune ea, au fost făcute la laboratoarele Farmec din Cluj-Napoca. Portofoliul Diafan Cosmetics este împărţit în două colecţii – minimal şi intensiv –, iar fiecare produs conţine câteva ingrediente care asigură o rutină corectă şi rapidă de îngrijire a tenului. „Am ales ingredientele care mă interesează. Un exemplu de produs este elixirul reparator, care conţine coenzima Q10, extract de muşeţel şi de măceşe. Alt produs este boosterul antioxidant, care este un amestec de vitamina C, acid ferulic şi vitamina E“, a detaliat ea.

    Preţurile produselor sunt cuprinse între 50 de lei şi 145 de lei. În prezent, Diana Câmpean este în căutarea unor magazine fizice în care să îşi listeze produsele. Nu se gândeşte neapărat la farmacii, însă vrea să ajungă mai aproape de consumatori, lucru pe care nu îl poate face doar prin vânzarea online ca şi până acum. „Anul acesta vreau să ajung şi la târguri, astfel încât să pot ajunge la cât mai multe persoane. (…) Cred că atunci când iei contact direct cu omul, relaţia creată este mult mai intensă decât orice poţi să transmiţi prin online.“

    În 2023, Diafan Cosmetics a generat o cifră de afaceri de aproximativ 9.000 de lei, spune fondatoarea. Anul acesta, ea îşi propune să îşi canalizeze atenţia pe promovare şi pe participarea la târgurile de profil. Proiectul Diafan Cosmetics este pentru Diana Câmpean materializarea dorinţei sale de a face ceva creativ, lucru pe care munca din corporaţie nu i-l oferea. Acum, viaţa de antreprenor îi oferă mult mai multă flexibilitate. Deşi nu este un drum uşor cel pe care a pornit, ea spune că ar lua oricând de la capăt, însă „cu lecţiile învăţate“. „Aş lua-o de la zero, dar acum m-aş axa mult mai mult pe promovare. Promovarea trebuie să înceapă cu mult înainte să ai produsul finit“, a mai spus ea.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. A lucrat 20 de ani în domeniul restaurantelor din Constanţa, dar apoi şi-a dorit ceva care să-i aparţină. Aşa că a deschis Cucinetta. “Dacă există pasiune, perseverenţă şi putere de muncă, este imposibil să nu iasă.”

    Dan Dică a lucrat 10 ani în restaurantele din Constanţa, iar înainte de asta a acumulat o experienţă de 10 ani pe partea de vânzări, tot în sectorul HoReCa. Astfel a devenit pasionat de domeniul pe care a ajuns să îl cunoască în detaliu, iar în 2023 a decis să-şi deschidă propriul restaurant, Cucinetta.

    “Îmi doream de mult lucrul acesta, să fac eu ceva, mai ales că lucram de 10 ani în domeniul restaurantelor din Constanţa. Am început în 2013 să lucrez în restaurant, iar înainte am lucrat 10 ani de zile în HoReCa, dar pe partea de vânzări”, spune Dan Dică, proprietarul Cucinetta, într-un nou episod al Afaceri de la Zero. Investiţia s-a ridicat la circa 50.000 de euro, iar restaurantul este situat pe strada Ştefan cel Mare, una dintre cele mai cunoscute din Constanţa, proaspăt reabilitată, şi peste drum de Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân, cel mai bun liceu din oraş.

    “Am două mese unite, de 12 persoane, cu bucătăie deschisă. Este ca un fel de sufragerie, cu bucătăria în ea. Spaţiul este ok pentru că discut direct cu clientul, eu fiind cel care găteşte.” Meniul Cucinetta este organizat ca în orice restaurant italian, cu antipasti, paste, feluri principale, dar şi deserturi şi băuturi.

    “Încerc să fac lucrurile corecte, la un preţ corect şi să ţin la calitate. Nimic altceva.”

    Planurile sunt ca la interior să fie făcute anumite modificări, astfel încât Cucinetta să mai câştige 6-7 locuri. În plus, odată cu venirea verii, Dan Dică speră să poată organiza o terasă în faţa micuţului restaurant.

    “Planul este de a consolida ceea ce am început. Sunt multe cheltuieli care nu se văd în gestionarea unui restaurant, dar dacă există pasiune, perseverenţă şi putere de muncă, este imposibil să nu iasă”, a mai spus Dan Dică.

     

  • Afaceri de la zero. Bianca Anton a renunţat la cariera de inginer şi a dezvoltat Maruki Art, brand sub care realizează ilustraţii şi figurine textile

    Pentru Bianca Anton cărţile pe care i le citea zi de zi fiicei sale, cu ilustraţii diverse, au reprezentat şi o ocazie prin care a (re)descoperit cât de mult îi place să deseneze. Aşa că a început să pună pe hârtie ce mintea îi dicta şi impulsionată de reacţiile favorabile de pe social media şi încurajată de soţul ei, Bianca a decis să se dedice propriului business- Maruki Art, brand sub care realizează ilustraţii şi figurine textile.

    ”Fiind înconjurată de multă ilustraţie pentru copii, îmi plăcea foarte tare şi îmi place în continuare să ilustrez animale personificate. Adică cumva animalele să fie personaje, să fie mai mult decât un animal reprodus prin linii şi culoare. Fac şi animăluţă textile”, a povestit Bianca în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Majoritatea ilustraţiilor făcute de Bianca te duc cu gândul la copilărie având în vedere că este înconjurată de cărţi pentru copii. Deşi este de profesie inginer, Bianca s-a întors din concediul de creştere a copilului doar pentru o lună la birou având în vedere că a decis să pună pasiunea pentru desen pe primul loc.

    ”Îmi place să las imaginaţia să o ia razna atunci când creez şi să alătur două sau trei elemente care în mod normal n-ar sta în aceeaşi poză, cum ar fi o vulpe pe bicicletă sau o pisică cu palton. Apoi am dorit cumva să aduc şi 3D-ul în discuţie şi atunci am creat figurimele textile, care sunt tot animăluţe. Ce mă inspiră? Îmi place foarte mult să combin culorile, îmi place să mă joc. Ăsta-i jocul meu preferat, să combin culorile atât în ilustraţie, cât şi în la textile, şi mă inspiră poveştile şi traiul la ţară”, a mai povestit antreprenoarea. Ilustraţiile şi figurinele Maruki Art se pot găsi pe platformele Dichisar sau Iarmaroc, dar şi pe reţelele sociale Maruki Art. În plus, Bianca Anton este prezentă şi la târguri la care participă artizani.

    ”Am început să ilustrez digital prima dată şi după aceea mi-am făcut curaj pentru ilustraţia tradiţională cu creionul pe hârtie. Aşa că am început cu investiţia minimă. Soţul meu mi-a cumpărat o tabletă second-hand de pe OLX pentru că la momentul acela ilustram din vârful patului în timp ce fiica mea dormea. Şi după ce am văzut că asta am doresc să fac am investit şi în materiale mai scumpe, hârtii şi acuarele de calitate, o tabletă mai performantă”, mai spus Bianca. Ea adaugă că  a făcut un curs de croitorie şi şi-a luat o maşină de cusut nouă pentru a realiza figurinele textile.

    Pentru viitor, Bianca Anton vrea să extindă gama de figurine textile, dar şi să-şi mărească prezenţa în online, să intre în mai multe magazine online dedicate artizanilor şi chiar să îşi deschidă propriul magazin online.

  • Povestea tinerilor care duc unul dintre cele mai iubite produse românesti la un alt nivel şi vor sa îl facă să ajungă pe rafturile magazinelor din Europa

    Mihai Stroescu şi Ioana Preoteasa s-au cunoscut în Ştefeşti, judeţul Prahova, şi pentru că zona este cunoscută pentru producţia de palincă s-au decis să creeze un business în acest domeniu. Mihai a lucrat foarte mulţi ani în afara ţării, iar întoarcerea pe plaiuri mioritice a adus şi numele brandului – Origo redi at originem.

    Brandul Origo este disponibil în băcănii, dar şi în magazinele din aeroportul Otopeni, dar cei doi tineri participă şi la târguri şi evenimente pentru a promova palinca învechită în butoaie de stejar.Mihai Stroescu şi Ioana Preoteasa s-au cunoscut în Ştefeşti, judeţul Prahova, şi pentru că zona este cunoscută pentru producţia de palincă s-au decis să creeze un business în acest domeniu. Mihai a lucrat foarte mulţi ani în afara ţării, iar întoarcerea pe plaiuri mioritice a adus şi numele brandului – Origo redi at originem.

    “Nu am avut experienţă în business dar mai mult de un an m-am documentat, am făcut naveta Italia-România pentru a avansa cu actele şi cu lucrările. Mai lucram la firma din Italia, mai cumpăram un cazan, mai cumpăram butoaie, mă gândeam la partea de promovare”, a povestit Mihai Stroescu în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero. Cei doi tineri au început practic de la zero, având doar un garaj cu pereţii ridicaţi. Treptat au reuşit să termine construcţia, să se autorizeze şi să înceapă producţia de palincă care stă la învechit în butoate de stejar.

    ”Cea mai mare provocare pentru noi a fost practic să ne batem cu birocraţia, cu refuzuri, cu incertitudini, dar ne-a ajutat foarte mult inconştienţa vârstei. Practic, noi nu realizam ce se întâmplă. Ni se închidea o uşă, mergeam la următoarea şi eram şi relaxată fiind încă studentă”, a povestit şi Ioana, care adaugă că practic perseverenţa şi pozitivismul i-a ajutat, iar într-un an şi jumătate au reuşit să aibe distileria mult visată şi să obţină toate autorizaţiile.

    Investiţia în distilerie şi în dezvoltarea brandului au depăşit 50.000 de euro, iar cei doi antreprenori şi-au împărţit rolurile în business, astfel că dacă de distilare se ocupă Mihai, de promovare este responsabilă Ioana. Deşi vor să ducă mai departe tradiţia producţiei de palincă din Ştefeşti, cei doi tineri au dat o notă modernă brandului prin design-ul sticlei. Nu le-a fost uşor să găsească un furnizor care să livreze puţine sticle având în vedere producţia mică de palincă realizată în primul an.

    „Am reuşit să vorbim cu câteva fabrici din România, dar ne-au spus că o comandă minimă ar fi de 40.000 de sticle şi noi nu ne permiteam. Noi avem o producţie foarte mică, am căutat modele de sticle şi am găsit o sticlă din străinătate. Sticla este importată din Germania. Şi în funcţie de forma sticlei pentru că are o formă mai diferită, ne-am gândit cum ar arăta şi eticheta şi brand-ul, adică totul s-a concentrat asupra sticlei”, mai spune Ioana, care a fost cea care a gândit design-ul sticlei. Astăzi, brandul Origo este disponibil în magazinul online al producătorului, dar şi în băcănii şi în magazinele din aeroportul Otopeni.

    ”În următorii ani ne dorim să fim mult mai prezenţi în HoReCa, dar nu în ultimul rând pe piaţa din Europa, mai precis în diaspora. Oarecum aş vrea să ajung la toate acele magazine pe care le cunosc destul de bine, magazine româneşti care se află cam în orice ţară din Europa. De asemenea, ne dorim să facem şi distilate din mai multe fructe sau lichior, dar să intrăm şi pe partea de cocktailuri”, au mai povestit antreprenorii.

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

  • Poezie în decoruri

    O dorinţă comună de a porni o afacere pe cont propriu i-a condus pe Flori Albu şi Dan Popescu, doi tineri cu backgrounduri variate, către Poetic Home-Atelier, un atelier de decoraţiuni interioare din Bucureşti. Ce este special la acest proiect?

     

     

    Flori şi Dan au integrat în această afacere mai multe pasiuni ale lor, în general pentru lucruri simple, dar frumoase, pentru organizare şi pentru natură. Prin aceleaşi mici plăceri personale, îşi propun să înfrumuseţeze şi casele clienţilor lor. Flori vine cu un background de resurse umane, iar Dan – cu experienţă în vânzări, aviaţie şi în multinaţionale. Toată experienţa lor de până la deschiderea businessului, spun ei, i-a ajutat să vină constant cu îmbunătăţiri şi pe asta se bazează şi pentru viitor. Au plecat la drum cu o investiţie de 5.000 de lei, bani economisiţi de ei. „Site-ul a fost deschis pe 5 august 2023, iar de atunci încercăm de la lună la lună să abordăm diferite tactici pentru a creşte vânzările.” Au transformat o garsonieră în atelier şi acolo se produce ceea ce Flori şi Dan numesc „magie”. Acolo toarnă, finisează şi ambalează produsele – statuete, tăvi, tot felul de suporturi şi recipiente. La bază se află un singur material – cimentul – iar fiecare produs poartă numele unei plante. Totodată, la atelier sunt şi stocurile pentru comenzile plasate online, dar şi pentru târgurile de artizani la care participă periodic. „Am început să vindem pe propriul site, mai apoi am făcut parteneriate cu anumite cafenele care se potriveau ca vibe, iar într-un final ne-am făcut curaj să participăm şi la târguri de artizani.” Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri. Au reuşit însă să menţină aceste preţuri deoarece s-au ocupat personal de diferite sarcini necesare în dezvoltarea proiectului Poetic Home-Atelier, precum designul site-ului, grafica, brandingul ambalajelor sau fotografiile de produs. Astfel, costurile finale au scăzut. „Putem defini clienţii noştri ca pe nişte oameni iubitori de frumos, care apreciază munca din spatele unui produs handmade, dar şi simplitatea şi unicitatea acestor tipuri de produse. Fiind foarte versatile şi având multiple scopuri, produsele noastre se potrivesc tuturor categoriilor de persoane, indiferent de gusturi sau de stilul adoptat în casele lor.”

    Planurile celor doi antreprenori pentru anul 2024, care tocmai bate la uşă, sunt „măreţe”, spun chiar ei. În primul rând, îşi doresc să se axeze pe târgurile locale de artizani, pentru ca, în acest fel, clienţii să poată intra în contact direct cu produsele, dar şi cu ei personal. „Încet-încet, se extinde şi partea de B2B (business to business – n. red.) şi credem că ne va ajuta enorm acest lucru ca să dezvoltăm şi să scalăm businessul. În 2024, ne vom focusa pe vizibilitatea brandului Poetic Home-Atelier şi a valorilor lui, adoptând o abordare proactivă pentru a ne conecta cu publicul nostru.” Sunt pregătiţi să facă investiţii pentru strategii de marketing pentru a-şi amplifica prezenţa online şi offline. Ce pot spune cu certitudine deocamdată este că demararea unei afaceri de la zero, aşa cum este cazul lor, este o aventură plină de provocări, dar şi de satisfacţii. „Una dintre cele mai mari provocări a fost crearea unui magazin online, integrarea lui cu sistemul de facturare şi plăţi, dar şi automatizarea proceselor de bază pentru a crea o experienţă cât mai plăcută şi fluentă pentru clienţii noştri. O mare provocare a fost şi workflow-ul pe care a trebuit să-l îmbunătăţim constant. A trebuit să eficientizăm şi să grăbim pe cât posibil procesul de turnare şi ambalare, dar toate acestea fără a face rabat de la calitatea produselor şi a serviciilor oferite.” Etapele administrative au dat şi ele bătăi de cap, birocraţia fiind o corvoadă în general pentru orice antreprenor la început de drum. Ce i-a ajutat pe Flori Albu şi pe Dan Popescu a fost să se informeze şi să atragă alături de ei oameni care să-i îndrume. „Indiferent câte hopuri sunt de trecut şi probleme de rezolvat, satisfacţia pe care o ai la finalul procesului nu se compară cu nimic altceva. Este un sentiment extraordinar de plăcut să investeşti timp şi efort în propria ta afacere, iar mai apoi să culegi roadele”, spun ei la unison.   

    Produsele variază, ca preţuri, între 20 şi 80 de lei, munca din spate fiind totuşi una de migală, după cum spun cei doi tineri.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Koncret – obiecte de mobilier din beton (Câmpina, jud. Prahova)

    Fondator: Mihai Bonciu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online

    BeanBling – accesorii cu bob de cafea (Bucureşti)

    Fondatoare: Delia Teacă

    Investiţie iniţială: 2.000 de lei  (400 de euro)

    Prezenţă: online şi în cafenele din Bucureşti şi din ţară

    Ella Musica – şcoli de artă pentru copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Eleonora Ţurcanaşu

    Prezenţă: în Bucureşti şi în Corbeanca, jud. Ilfov

    Be One Cosmetics – brand de cosmetice naturale (Piteşti)

    Fondatoare: Irina Jumară

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, în magazinul Rafia din Constanţa, în şase magazine din Piteşti şi un magazin din Bucureşti

    Yuppy.yee – petreceri pentru copii (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Dinu

    Investiţie iniţială: 1.000 de lei (200 de euro)

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.